În concluzie, Patriarhul Bartolomeu a reamintit ultima sa întâlnire cu șeful Vaticanului. Pentru el, fiecare întâlnire personală „cu fratele Papa Francisc este o experiență specială a frățietății”, care întărește dorința celor două părți de a „merge mână în mână luptând pe calea către potirul comun al euharistiei”.
Articole din categoria: Patriarhul ecumenic Bartolomeu
Teologul crede, de asemenea, că declarația Papei nu este întâmplător făcută publică acum, cu puțin înaintea alegerilor prezidențiale din SUA. Astfel, ar reprezenta o diversiune care acoperă scandalurile ce îl vizează pe Joe Biden, candidatul democraților, oponentul lui Trump, și care poate influența voturile catolicilor dintr-o serie de state cheie pentru deznodământul alegerilor.
„Vă felicit pentru că ați venit sa primiţi Sfânta Împărtășanie, cea mai importantă dintre Taine. Știți deja că în ultima vreme a existat o dezbatere despre Sfânta Împărtășanie. Credem cu tărie că nu există pericolul de a contracta coronavirusul la primirea Trupului și Sângelui Domnului. De aceea, noi, Patriarhia Ecumenică, nu am schimbat modul în care este oferită Sfânta Împărtășanie”, a spus Patriarhul Ecumenic credincioșilor la Biserica Sfântul Pantelimon.
În ceea ce privește modul de administrare a negrăitelor Taine către credincioși, Biserica, respectând Sfânta Tradiție care este împletită în mod inextricabil cu practica ecleziastică de zi cu si și cu experiența chenotică, și ca pazitor și păstrător atent al acestor tradiții transmise de la Sfinții Părinti, nu găsește că are vreo nevoie de schimbare a acestui mod, mai ales sub presiunea factorilor externi.
Sinodul Permanent a decis unanim să trimită Scrisori Sinodale corespunzătoare de răspuns, în care va fi înfățișat din nou faptul că Biserica Greciei rămâne în încredințarea dogmatică și teologică exprimată de la început că «Taina Sfântă a dumnezeieștii Euharistii rămâne de nenegociat, după cum ne-a fost predată de învățătura din Tradiția Ortodoxă și a Sfinților Părinți ai Sfintei noastre Biserici», precum și că «procedura administrării dumnezeieștii Împărtășanii credincioșilor rămâne precum este și după cum ne-a fost predată de Sfinții Părinți și de Sfânta noastră Tradiție».”
În mod regretabil, în aceste zile, creștinii ortodocși care stau în apărarea credinței lor sunt etichetați drept „fundamentaliști” și „tradiționaliști” sau chiar radicali pur și simplu pentru că doresc să-și păstreze credința neamestecată și nestricată de capriciile imperativelor seculare și sociale. Doctrinele credinței ortodoxe ar trebui să nu fie la cheremul nimănui; ci mai degrabă Biserica Sfântă Ortodoxă ar trebui să rămână adevărată față de învățăturile lui Hristos, Sfinților Părinți ai Bisericii și celor șapte Sinoade Ecumenice.
Șeful Centrului pentru Combaterea Bolilor, Amiran Gamkrelidze, s-a întâlnit cu sinodalii, punându-le în vedere că adunările publice mari în spații închise sunt periculoase, dar ierarhii georgieni au decis să nu se schimbe nimic în rânduiala Bisericii. Cu toate că îndeamnă credincioșii la respectarea recomandărilor Ministerului Sănătății, ierarhii georgieni au precizat că nu pot interzice credincioșilor participarea la slujbe, sfătuind instalarea unor sisteme de sonorizare pentru ca slujba să poată fi ascultată și de afară. De asemenea, ierarhii georgieni au explicat că decizia Patriarhiei Ecumenice nu are efecte asupra Bisericii locale, dat fiind sistemul de organizare autocefal al ortodoxiei.
Așadar, Sinodul BOR arată că două lucruri au fost ignorate de Patriarhia Ecumenică atunci când a acordat autocefalia doar unei părți, schismatice, din Ucraina. În primul rând că nu putea acorda singură autocefalia, ci prin înțelegere cu Patriarhia Moscovei. Aceasta pentru că Patriarhia Moscovei are în componența ei Biserica Ortodoxă Ucraineană canonică și din Patriarhia Moscovei s-a rupt Biserica Ortodoxă din Ucraina, pe care a recunoscut-o Patriarhia Ecumenică și căreia i-a dat autocefalie.
Primatul Ciprului menține o linie „neutră”, la sfârșitul anului trecut declarând, cu prilejul unei întâlniri cu un ierarh ucrainean canonic, că „așteptăm și nădăjduim că Patriarhul Constantinopolului își va înțelege greșeala. Ceilalți primați e puțin probabil să recunoască pe Epifanie. Deși au fost exercitate presiuni asupra Patriarhului Ierusalimului, acesta nu a cedat.”
Vreau să subliniez că în 2016, am organizat Sinodul din Creta, la care a participat și Biserica Serbiei, și, în cadrul acestui Sinod, a fost luată decizia de a se continua dialogul cu biserica catolică, scopul fiind unitatea celor două biserici, ortodoxă și catolică. La acest dialog participă toate bisericile ortodoxe, inclusiv Patriarhia Ecumenică.
Ex-schismaticul lider religios de la Kiev s-a arătat încrezător că vor urma și alte biserici locale care să recunoască autocefalia structurii ecleziastice creată de Fanar, arătând că deja au existat conslujiri cu unii reprezentanți ai bisericilor din Cehia și Slovacia, Cipru și Bulgaria.
Ierarhii ruși arată, în continuare, că, din prețuire pentru frații din Biserica Greacă Ortodoxă, va fi păstrată comuniunea euharistică cu „cei care s-au opus sau se vor opune recunoașterii schismei ucrainiene”. Totodată, invocând canoanele, în comunicat se precizează că Biserica Rusiei „încetează comuniunea euharistică cu acei episcopi ai Bisericii Greciei care au intrat sau vor intra în comuniune cu reprezentanții comunităților schismatice non-canonice ucrainiene.”
Actuala revenire la “schemele schismatice” anterioare momentului acordării tomosului de către Patriarhia Constantinopolului confirmă și incapacitatea Patriarhiei ecumenice de a crea coeziuni canonice în Ucraina. Tomosul Constantinopolului pare acum a fi fost “mărul otrăvit” care a semănat discordie în Ucraina, creând efectul contrar celui anticipat.
Filaret a explicat de ce nu ar fi acceptat acordarea autocefaliei: “Noi nu acceptăm acest Tomos pentru că noi nu cunoşteam conţinutul Tomosului acordat. Dacă i-am fi cunoscut conţinutul, nu am fi votat la 15 decembrie pentru autocefalie. Noi nu avem nevoie să trecem dintr-o subordonare la alta”. Totodată, el a declarat că poziţia sa are ca temei dorinţa de a sluji Ucrainei: “Patriarhia de la Moscova urmăreşte interesele Moscovei, Biserica Ortodoxă a Ucrainei le slujeşte grecilor. Cine va sluji Ucrainei?”
„Patriarhul onorofic” al Bisericii Ortodoxe a Ucrainei (noua structura ecleziala creata de Patriarhia Ecumenica si nerecunoscuta, deocamdata, de nicio biserica ortodoxa), Filaret, seful fostei structuri schismatice denumita Patriarhia Kievului, a refuzat sa semneze Charta BOU adoptata in sinodul de intemeiere al acesteia.
Patriarhia Constantinopolului a acordat, așa cum pretinde, autocefalia Bisericii Ortodoxe Ucrainene, dar ea nu este recunoscută, nici de Moscova, nici de vreo altă Biserică Ortodoxă. Niciuna nu a sprijinit Patriarhia de Constantinopol.Acum, Patriarhia Moscovei a încetat comuniunea cu Patriarhia de Constantinopol. Noi, de partea Patriarhiei din Constantinopol, nu am rupt comuniunea euharistică cu nimeni, dar situația este foarte gravă.
În scrisoarea pe care episcopii albanezi au transmis-o Patriarhului Bartolomeu, aceștia își exprimă îngrijorarea cu privire la „hirotoniile retroactive, celebrate de excomunicatul și anatemizatul Filaret )Denisenko), ale cărui hirotonii sunt invalide și lipsite de harul și lucrarea Duhului Sfânt”. Sinodul albanez și-a exprimat îndoiala și cu privire la canonicitatea hirotoniei șefului noii structuri ecleziastice, Epifanie: „ne străduim să înțelegem cum, potrivit iconomiei, am recunoaște aceste hirotonii ca având harul Sfântului Duh, pentru că toate aceste hirotonii au fost o blasfemie împotriva Sfântului Duh. Alegerea noului primat ucrainean a fost rezultatul perseverenței lui Filaret”.
Este necesară obținerea de garanții scrise din partea autorităților bisericești şi ale statutului ucrainean că identitatea etnică şi lingvistică a românilor va fi respectată, precum şi că acești ortodocși români vor avea posibilitatea de a se organiza într-un Vicariat Ortodox Român şi a cultiva legături spirituale cu Patriarhia Română, spre a fi sprijiniți prin trimiterea de cărți de cult şi de teologie în limba lor maternă, adică limba română.
Practica bimilenară a Bisericii Ciprului, dar și a întregii Biserici Ortodoxe ne creează dubii cu privire la posibilitatea validării ulterioare a hirotoniilor care s-au făcut de episcopi caterisiți, afurisiți și anatematizați. Toți ortodocșii am primit caterisirea, afurisirea și anatematizarea unor persoane care au fost în frunte în criza ucraineană. Dreptul de apel, atunci când subzistă, ar trebui să aibă unele limitări de timp cu privire la depunerea și cercetarea lui.
“Recunoaștem și instituim, în interiorul granițelor teritoriului Ucrainei, Biserica Autocefală ca fiică spirituală a noastră și chemăm Bisericile Ortodoxe din întreaga lume să o recunoască pe aceasta ca o soră și să o pomenească sub numele de “Biserica Sfântă a Ucrainei”, ca fiind cea care are drept scaun orașul istoric Kiev și (care) nu poate pune episcopi dincolo de granițele statului. Patriarhia Ecumenică va deține puteri canonice în diaspora, iar jurisdicția Bisericii autocefale este limitată la teritoriul statului ucrainean”.
PF Kirill a comparat situatia din Ucraina cu cea creata in anii 1990 in Bulgaria, unde autoritatile statului au sprijinit activ o organizatie schismatica. Pe atunci, solutia propusa de Patriarhul Bartolomeu viza legalizarea schismei si demisia patriarhului canonic al Bulgariei, se arata in scrisoarea citata, pe cand Patriarhia Moscovei a insistat pentru organizarea unui Sinod Pan-Ortodox la Sofia, care a decis, dimpotriva, sa protejeze organizatia canonica si primatul legal al acesteia. Kirill ii acuza pe reprezentantii Patriarhiei Ecumenice de „profunda deviere de la traditia canonica ortodoxa si ecleziologia patristica”. „Este cert ca scenariul ucrainean poate fi repetat in oricare alta biserica locala”, a mai adaugat patriarhul rus.
„Sinodul Unificarii”, adunarea ex-schismaticilor din Ucraina reabilitati de Sinodul Patriarhiei Ecumenice, l-a ales astazi, 15 decembrie, drept primat al noii structuri ecleziastice pe Mitropolitul Epifanie, fost „vicar” al „patriarhului” Kievului, Filaret Denisenko. Epifanie este, totodata, rector si profesor al Academiei Teologice din Kiev.
Presedintele Ucrainei, Porosenko, a anuntat ca “Sinodul Reunificarii”, care ar trebui sa aleaga primatul bisericii autocefale a Ucrainei si sa aprobe statutul acestei structuri ecleziastice, va avea loc pe 15 decembrie.
Cred că e o împreună lucrare cu înaintaşii noştri, adică cei care suntem fizic aici nu suntem singurii care am contribuit. Cred că și toate rugăciunile oamenilor au contat şi au mijlocit în fața lui Dumnezeu pentru ca lucrurile să se așeze cărămidă cu cărămidă și să ajungem astăzi să ne bucurăm de acest edificiu. E important să existe un loc reprezentativ pentru toţi românii, unde să ne adunăm, de aceea cred că în primul rând e o necesitate, nu un lux. Şi mai cred că ne va ajuta foarte mult, în aşa fel încât lucrurile să se așeze mai bine pe verticală și să ne bucurăm de această viziune a cerurilor, care este Catedrala Naţională.
Suntem dinaintea unui ceas astral. În marea vieții românești, Biserica Ortodoxă Română își așterne, la An Centenar de Unire națională, în apele tulburi ale istoriei contemporane, Nava Amiral, Catedrala. Suntem dinaintea unei provocări la etica lumii urbanizate în care trăim, care și-a uitat satele și țăranii care și-au răstignit familiile și viitorul în țărâna unei țări. O lume obsedată de praful drumurilor modernizate ori de dezintegrarea propriilor familii pentru a se alinia cerințelor unor orizonturi utopice. Catedrala e lecția reintegrării noastre în normal. Asemenea Crucii de pe Caraiman, construită din oțelul podurilor bombardate de dușman de pe toată Valea Prahovei, Catedrala reașază așchiile podurilor de oțel ale visurilor noastre naționale. Unitatea de caracter a oamenilor care alcătuiesc fundamentul de rezistență al Războiului celui Dintâi. Plânsul mamelor și mireselor, fraților celor mici ori surorilor cărora nu li s-au mai întors acasă sufletele: fiii, mirii, frații, soții… Scâncetul de foame al orfanilor ori geamătul de durere al rănitului, uneori de dincolo de pragul suportabilului. Strigătul de îmbărbătare al ofițerului ori murmurul de încurajare a muribundului de pe buzele preotului militar. Toate sunt în Catedrală. Țin Catedrala și fac din ea edificiul reprezentativ al celor 100 de ani de Românie.
Sinodul constata cu tristete ca Patriarhia Constantinopolului a luat decizia, nefundamentata canonic, de a reabilita si de a recunoaste ca episcopi doi lideri ai grupusculelor schismatice din Ucraina, Filaret Denisenko si Macarie Maletici, impreuna cu episcopatul si clerul lor. Sinodul [Bisericii Serbiei] nu recunoaste persoanele amintite [Filaret si Macarie], precum si pe adeptii lor, drept episcopi si clerici si, drept urmarenu accepta comuniunea liturgica si canonica cu ei.
„Nu aveti ce cauta aici. Nu e nimic pentru Biserica voastra, pentru fortele voastre armate, pentru armele voastre. Acasa. In Rusia”, a afirmat Porosenko pentru reprezentantii Bisericii Ortodoxe a Rusiei din Ucraina.
Patriarhia Ecumenică a acţionat unilateral, profitând de dorinţa vremelnică a unor politicieni ucraineni. Consecinţele se vor vedea dar în orice caz nu există o bază solidă pentru crearea unei biserici „naţionale“. Ȋn niciun caz nu va fi instaurată pacea confesională în Ucraina. Transferurile de credincioşi de la o Biserică la alta nu vor fi numeroase. Este foarte posibil ca Biserica Ortodoxă a Ucrainei (Patriarhia Moscova) să îşi păstreze acelaşi număr de credincioşi. O Biserică Ortodoxă ucraineană autocefală ar putea fi un avantaj pentru Ortodoxie în general, devenind un exemplu de implicare în social sau în domeniul liturgic pentru alte Biserici Ortodoxe. Este important însă cum se obţine această autocefalie. Obţinerea ei nu este un scop în sine. Alianţa cu puterea politică, acţiunea unilaterală din partea Patriarhiei Ecumenice, legi adoptate în Rada de la Kiev şi acţiuni pe teren în forţă nu reprezintă deloc cea mai indicată modalitate de acţiune.
Sinodul Bisericii Rusiei a decis intreruperea comuniunii euharistice cu Patriarhia Constantinopolului – atat cu ierarhii, cat si cu clerul si mirenii acesteia.Mai mult decat atat, Biserica Rusiei va intrerupe comuniunea euharistica cu cei care vor intra in comuniune cu ierarhii schismatici ucrainieni, o masura luata probabil pentru a preintampina exodul de clerici din BOU subordonata Moscovei la noile structuri girate de Constantinopol.
In comunicat, Sinodul afirma ca “accepta si revizuieste petitiile inaintate de Filaret Denisenko, Makarie Maletych si adeptii lor, care se afla in schisma nu din motive dogmatice, in conformitate cu prerogativele canonice ale Patriarhiei Constantinopolului de a accepta astfel de petitii ale ierarhilor si altor clerici din toate Bisericile Autocefale. Astfel, cei mentionati au fost repusi canonic in rangurile lor preotesti, iar adeptii lor reprimiti in comuniune cu Biserica”.
Patriarhia Moscovei a suspendat pomenirea Patriarhului Bartolomeu al Constantinopolului in cadrul liturghiei, a suspendat slujirea cu ierarhi si clerici ai Patriarhiei Ecumenice si a intrerupt participarea Bisericii Ortodoxe Rusesti in adunarile episcopale si dialogurile teologice, comisiile multilaterale si alte structuri conduse de sau coordonate impreuna cu reprezentativi ai Patriarhiei Constantinopolului.
“Biserica Rusiei nu va accepta aceasta decizie. Va trebui sa intrerupem comuniunea cu Constantinopolul, iar atunci Constantinopolul nu va mai avea dreptul sa pretinda leadershipul lumii ortodoxe. Acum Patriarhatul Constantinopolului pozeaza intr-un soi de lider al celor 300 milioane otrodocsi din lume, iar Patriarhul Constantinopolului este perceput ca aproape un papa ortodox. Dar cel putin jumatate din cei 300 milioane nu il vor mai recunoaste nici macar ca primul in familia bisericilor ortodoxe.”
„Avem bucuria ca împreună să aducem o contribuţie la îmbunătăţirea textelor liturgice, la broşura Familia binecuvântată ca apoi aceasta să fie trimisă la Cancelaria Sfântului Sinod şi împreună cu ceea ce trimit celelalte Sinoade Mitropolitane să avem o broşură cât mai clară şi mai accesibilă credincioşilor privind familia creştină astăzi”, a spus Preafericirea Sa conform Trinitas TV.
Conform Unian.info, delegatia rusa a parasit Fanarul imediat dupa intalnirea dintre cei doi intaistatatori, desi programul ar fi fost mai lung. De asemenea, aceeasi agentie relateaza ca Mitropolitul Emanuel al Patriarhiei Ecumenice a aratat ca patriarhului Kiriil i s-a transmis ca se doreste depasirea schismei si acordarea autocefaliei.
Crearea unei Biserici independente „are aceeași importanță”’ precum acordul de asociere la Uniunea Europeană, liberalizarea regimului de vize sau aderarea la UE și NATO, a declarat joi președintele Ucrainei, Petro Poroșenko. Liderul de la Kiev a propus parlamentului crearea unei Biserici ortodoxe ucrainene independente de Patriarhia Moscovei. O decizie pe care o consideră de importanță „geopolitică”.