UCRAINA INCHIDE GRANITELE ESTICE CU RUSIA/ Obama promite protectie POLONIEI, TARILOR BATICE SI ROMANIEI/ Putin raspunde cu ironii si intepaturi (VIDEO)
Ordinea tarilor protejate discursiv de Obama NU e aleatorie
Presedintele american a elogiat Biserica Catolica
NATO nu va avea baze militare in regiune, iar miliardul de dolari va fi pentru operatiunile trupelor americane in zona
- Mediafax:
Statele din cadrul G7 au cerut Rusiei să înceteze acţiunile care au scopul “destabilizării” Ucrainei, afirmând că în caz contrar ar putea adopta noi sancţiuni.
“Anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia, acţiunile de destabilizare în estul Ucrainei sunt inacceptabile şi trebuie să înceteze”, au subliniat într-un comunicat liderii celor şapte mai industrializate ţări, la sfârşitul unui dineu comun.
“Suntem pregătiţi să intensificăm sancţiunile ţintite şi să punem în aplicare sancţiuni suplimentare împotriva Rusiei, dacă evenimentele vor necesita” aceste măsuri, au adăugat ei.
“Îndemnăm Rusia să recunoască rezultatele alegerilor” prezidenţiale din Ucraina, organizate pe 25 mai, “să finalizeze retragerea forţelor militare de la frontiera ruso-ucraineană şi să oprească afluxul de armament şi insurgenţi” spre Ucraina”, au cerut liderii G7, subliniind că Moscova trebuie “să-şi utilizeze influenţa de care dispune în rândul separatiştilor înarmaţi, pentru a-i determina să lase armele los şi să înceteze violenţele”.
De asemenea, G7 “încurajează autorităţile ucrainene să menţină o poziţie echilibrată în continuarea operaţiunilor pentru restabilirea legii şi a ordinii” în estul ţării.
Potrivit preşedintelui francez, François Hollande, “G7 consideră că dialogul şi o detensionare a situaţiei trebuie să fie încurajate”.
Hollande a confirmat că în cursul dineului la care au participal liderii G7, “au fost abordate măsurile (care vor fi) luate în cazul unor evenimente grave”, şi a menţionat că noile sancţiuni “ar putea fi adoptate în cazul unor deficienţe majore”.
Întrebat cu privire la o posibilă întâlnire între preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său ucrainean Petro Poroşenko, care vor fi prezenţi la ceremoniile organizate cu ocazia debarcării aliaţilor în Normandia, Hollande a afirmat: “Lăsaţi lucrurile să evolueze de la sine, pentru a vedea dacă vor avea loc contacte” între cei doi lideri.
Preşedintele rus, Vladimir Putin, a sugerat miercuri că este pregătit să discute cu omologul său ucrainean, Petro Poroşenko, în Franţa, cu ocazia ceremoniilor organizate de Ziua Debarcării.
“Eu nu voi evita pe nimeni”, a declarat Putin într-un interviu acordat postului de radio Europe 1 şi postului tv TF1. La rândul său, Poroşenko, care se va întâlni zilele următoare cu Angela Merkel, cancelarul Germaniei, nu exclude posibilitatea unei întrevederi cu Putin.
“Pentru moment, o întrevedere cu preşedintele Putin nu este prevăzută, dar nu exclud posibilitatea”, a explicat liderul ucrainean.
Preşedintele interimar ucrainean, Oleksandr Turcinov, a anunţat că o parte a frontierei dintre Ucraina şi Rusia urmează să fie închisă, pentru a-i “localiza mai rapid pe terorişti”, relatează agenţia rusă Interfax.
El a precizat că închiderea frontierei va viza, în special, centrul regiunii Lugask şi sudul regiunii Doneţk.
“Sunt sigur că astfel îi vom putea localiza pe teorişti mai rapid”, a afirmat Turcinov, într-o conferinţă de presă, la Slaviansk.
Preşedintele interimar ucrainean a adăugat că “în acest mod, teroriştii nu vor mai putea primi armament, iar alţi insurgenţi nu vor putea pătrunde pe teritoriul Ucrainei”.
Peste 200 de persoane – militari ucraineni, separatişti şi civili – au fost ucise în operaţiunea “antiteroristă” lansată de către puterea ucraineană la 13 aprilie cu scopul de a înăbuşi insurecţia armată prorusă în regiunile Doneţk şi Lugansk.
Recent, armata ucraineană a decis suplimentarea trupelor şi a echipamentelor de luptă la frontiera cu Rusia şi la graniţa cu regiunea separatistă moldoveană Transnistria.
Forţele de securitate ucrainene desfăşoară ample operaţiuni în estul statului. Oraşul Slaviansk este înconjurat de blindate. În luptele din ultimele două zile au murit 180 de oameni şi aproape 300 au fost răniţi. Marţi seară, militarii ucraineni au intrat în Krasnâi Liman. Pe străzile oraşului se duc lupte grele.
La Slaviansk, Kramatorsk şi Krasnâi Liman au loc lupte intense. Forţele guvernamentale folosesc aviaţia de atac şi arme grele: blindate şi lansatoare multiple de rachete. Rebelii susţin ca au doborât un avion de luptă Suhoi 25 şi un elicopter de atac, informaţii dezminţite ferm de autorităţile de la Kiev.
Reprezentanţi ai ministerelor de Interne şi al Apărării afirmă că operaţiunea antiteroristă a intrat într-o faza activă iar cei care nu vor depune armele vor fi distruşi.
“Obiectivul acestei operaţiuni este oprirea terorismului, oprirea distrugerii poporului. Trebuie să-i oprim pe soldaţii altei ţări să mai ucidă, să torureze şi să violeze. Trebuie să oprim crimele” , a declarat Olexandr Turcinov, preşedintele interimar al Ucrainei.
La Lugansk, separatiştii au atacat, luni, un punct de control al frontierei. Luptele au durat toată ziua iar separatiştii au fost respinşi. Opt grăniceri au fost răniţi. Autorităţile de la Kiev susţin că rebelii se pregătesc să atace din nou postul de frontieră. Kievul acuză Rusia că susţine mişcarea separatistă din estul Ucrainei şi că lasă voluntari ceceni şi cazaci să treacă frontiera.
- Ziare.com: Ucraina, in prag de razboi: Violentele continua – noi victime in estul tarii (Video)
- Gandul:
Trei militari ucraineni au fost răniţi într-un asalt cu armament greu, în noaptea de marţi spre miercuri, la care au participat sute de insurgenţi proruşi, la Lugansk, în estul ţării, au anunţat autorităţile ucrainene, relatează AFP.
Ministerul a afirmat că şase atacatori au fost ucişi. Niciun bilanţ din partea separatiştilor nu era disponibil miercuri dimineaţa.
În contextul în care situaţia în regiune devine tot mai critică de la o zi la alta, în pofida celor două luni de ofensivă a forţelor ucrainene, preşedintele interimar Oleksandr Turcinov, care urmează să-i predea funcţia lui Petro Poroşenko sâmbătă, a efectuat o vizită în estul ţării, a anunţat vicepreşedintele Parlamentului Ruslan Koşulinski, citat de agenţia Interfax Ukraine.
Atacul a fost lansat marţi seara, la Lugansk, asupra unei poziţii a Gărzii Naţionale, de către peste 300 de rebeli echipaţi cu arme automate, lansatoare de rachete şi mortiere, susţinuţi de lunetişti, a anunţat Ministerul de Interne, în subordinea căruia se află acest corp de voluntari.
Asaltul a durat timp de peste zece ore, iar forţele ucrainene au ripostat “până la ultima muniţie”, potrivit aceleiaşi surse. Toate vehiculele Gărzii Naţionale staţionate în zonă au fost distruse, iar cazarma a fost avariată.
Oraşul Lugansk, cu aproximativ 450.000 de locuitori, unde separatiştii au proclamat o “republică populară”, la fel ca în oraşul Doneţk, este afectat de lupte intense de la începutul săptămânii. Insurgenţii au luat cu asalt, luni, sediul regional al grănicerilor, în care s-au baricadat.
Tot luni, o explozie la cartierul general al separatiştilor s-a soldat cu opt morţi, potrivit poliţiei. Separatiştii au denunţat un atac aerian, însă Kievul a dezminţit, iar Rusia a condamnat o “crimă împotriva propriului popor“.
În regiunea vecină, Doneţk, forţele ucrainene şi-au intensificat marţi operaţiunile împotriva oraşului Slaviansk, un bastion prorus încercuit de către armată.
Operaţiunea “continuă, curăţirea oraşului Krasnîi Liman este în curs, iar lupte au loc în zona oraşului Slaviansk”, a anunţat miercuri un purtător de cuvânt al forţelor ucrainene în estul ţării, Vladislav Seleznev, citat de Interfax Ukraine.
Luptele s-au soldat deja cu doi morţi şi 45 de răniţi în rândul forţelor ucrainene, potrivit Kievului, care a anunţat numeroase victime în rândul rebelilor.
La Doneţk, unul dintre liderii separatişti, Aleksandr Borodai, a denunţat marţi seara un “adevărat genocid” comis de către forţele ucrainene şi a confirmat că luptători din Caucaz se află în zonă, susţinându-i pe insurgenţi.
“Alţi voluntari din Caucazul de Nord pot să vină şi cred că vor veni, la fel cum vor veni şi voluntari din toate colţurile Rusiei”, a declarat “premierul” autoproclamat al “republicii” de la Doneţk pentru presă.
Preşedintele pro-Kremlin al Ceceniei Ramzan Kadîrov a confirmat sâmbătă prezenţa a 14 combatanţi care au plecat “voluntar”, în Ucraina, din această republică rusă cu populaţie majoritar musulmană.
Prezenţa unor persoane înarmate provenind din Cecenia în estul Ucrainei a fost denunţată de către Washington.
Vladimir Putin, în mijlocul liderilor mondiali care l-au “izolat” după criza din Ucraina
Preşedintele rus Vladimir Putin se va afla, vineri, în centrul evenimentelor pe plajele Normandiei, în pofida faptului că occidentalii au declarat în repetate rânduri că vor să “izoleze” Rusia diplomatic şi economic din cauza “anexării” Crimeei şi “destabilizării” estului Ucrainei, relatează AFP.
Dar pentru comemorările de vineri organizate cu ocazia debarcării aliaţilor în Normandia la 6 iunie 1944, şeful Kremlinului pare de neevitat.
Liderii celor trei mai puteri europene – Germania, Franţa şi Marea Britanie – au programate întrevederi bilaterale cu preşedintele Putin.
Cancelarul german Angela Merkel se va întâlni cu el vineri dimineaţa, chiar înaintea ceremoniilor oficiale. În cadrul acestui eveniment din Normandia, premierul britanic David Cameron va avea şi el o întrevedere cu preşedintele rus.
Putin este invitat, vineri, în jurul orei 21.00 la Elysée la dineul oferit de omologul său francez François Hollande, care înainte se va întâlni cu preşedintele american Barack Obama, cu care va lua cina într-un restaurant parizian.
Nimic din toate acestea însă de partea americană, Casa Albă insistând de mai multe săptămâni asupra faptului că Obama şi Putin nu se vor vedea tête-à-tête în Franţa.
Dar ei se vor întâlni totuşi pentru un dejun, vineri, în Normandia, la castelul Bénouville, apoi în cursul ceremoniilor de la Ouistreham (nord-vestul Franţei). Va fi o premieră de la izbucnirea crizei ucrainene, la sfârşitul lui 2013, chiar dacă liderii şi-au vorbit de nenumărate ori la telefon de atunci.
“Sunt sigur că îl voi vedea. Va fi acolo”, a declarat laconic preşedintele Statele Unite, marţi, la Varşovia.
Această activitate diplomatică intensă, la o zi după un summit G7 care va avea loc miercuri şi joi la Bruxelles – deci fără Rusia – arată că occidentalii au mai multe dificultăţi în a ostraciza Moscova, în pofida acestei crize, care este cea mai gravă de la sfârşitul Războiului Rece.
Berlinul şi Londra au importante relaţii economice şi energetice cu Rusia. Parisul i-a vândut deja două nave de război, a căror livrare, prevăzută pentru acest an şi pentru anul viitor a declanşat nemulţumirea Washingtonului.
Europenii şi americanii speră într-o dezamorsare a situaţiei şi un dialog odată cu retragerea celor aproximativ 40.000 de militari ruşi care erau mobilizaţi la frontierele ucrainene şi alegerea preşedintelui ucrainean Petro Poroşenko.
Acesta din urmă se va vedea cu preşedintele Obama miercuri dimineaţa la Varşovia şi a fost invitat la celebrările din Normandia. Preşedintele american i-a cerut lui Putin să aibă o întrevedere cu omologul său ucrainean.
Preşedintele rus “se poate decide că, după ce a început retragerea trupelor de la frontieră, el poate să îşi folosească influenţa asupra separatiştilor (…), se poate întâlni cu preşedintele ales al Ucrainei şi recunoaşte că au fost nişte alegeri legitime”, a recomandat Obama.
“Este ceea ce îi voi spune, dacă îl voi vedea public. Este ceea ce i-am spus şi în privat”, a mărturisit şeful administraţiei americane.
Barack Obama a adăugat că “speră ca David Cameron şi François Hollande să insiste asupra aceloraşi puncte” pe lângă şeful statului rus.
De fapt, în ceea ce priveşte Ucraina, “suntem încrezători: suntem pe aceeaşi lungime de undă cu partenerii noştri”, a asigurat pentru AFP un oficial de rang înalt american care îl însoţeşte pe preşedinte, negând orice disensiune în tabăra occidentală în faţa Rusiei.
- Digi24:
Vladimir Putin ar putea avea o întâlnire cu noul preşedinte al Ucrainei, în Franţa. Petro Poroşenko, liderul ales de la Kiev, spune că întâlnirea ar putea avea loc în contextul în care ambii participă vineri la manifestările dedicate aniversării debarcării aliaţilor în Normandia. La rândul său, preşedintele rus a declarat pentru un post francez de televiziune că este pregătit să discute cu omologul său de la Kiev. Între timp, în estul Ucrainei continuă violenţele, iar guvernul se pregăteşte să instituie legea marţială, la două luni de la începerea ofensivei militare împotriva separatiştilor.
Miercuri a fost încă o zi de lupte grele în estul Ucrainei, unde militarii Kievului s-au luptat cu separatiştii. Rafalele de mitralieră au putut fi auzite ore întregi, iar sute de oameni şi-au părăsit locuinţele.
În timp ce în Ucraina se dau lupte, situaţia din ţară este discutată la Bruxelles de liderii celor mai industrializate şapte state. „În primul rând, vom discuta despre cum putem sprijini Ucraina, după alegerea unui nou preşedinte. În cel de-al doilea rând, vom discuta cu Rusia despre măsurile care trebuie luate, iar în al treilea rând – şi o spunem din nou – dacă nici una dintre soluţii nu va avea succes, rămâne cea a adoptării unor noi sancţiuni”, a declarat cancelarul german Angela Merkel.
Într-un interviu acordat unui post francez de televiziune, Vladimir Putin le-a luat apărarea separatiştilor din estul Ucrainei. „Sunt oameni care au anumite drepturi, politice, umanitare şi trebuie să aibă dreptul să le folosească. Primul lucru pe care l-au făcut noile autorităţi a fost să le interzică minorităţilor etnice să îşi folosească limba maternă”, a subliniat liderul de la Kremlin.
Între timp, preşedintele ales al Ucrainei a declarat că ar putea avea o întâlnire cu Vladimir Putin în Franţa. Cei doi vor participa vineri la manifestările dedicate debarcării din Normandia, iar o eventuală întâlnire a fost confirmată şi de omologul său rus. „După cum stau lucrurile acum, o întâlnire între mine şi Putin nu este avută în vedere, dar nu exclud că ar putea avea loc într-o formă sau alta. Pe 7 iunie îmi voi prezenta planul de pace, propunerea mea de instaurare a legii, ordinii şi păcii”, a spus Poroşenko.
Noul preşedinte ucrainean anunţă acest plan de pace în ziua în care depune jurământul în faţa Parlamentului. La ceremonie a fost invitat şi vicepreşedintele Statelor Unite, Joe Biden.
Chuck Hagel, secretarul american al Apărării, a ajuns în România. Avionul demnitarului american a aterizat la Constanţa, iar sute de poliţişti şi jandarmi au împânzit drumul de la aeroportul Mihail Kogălniceanu spre Mamaia, unde Chuck Hagel este cazat la un hotel de cinci stele.
Programul oficial al secretarul de stat include o întâlnire cu omologul său român, Mircea Duşa.
Cei doi vor purta discuţii cu privire la parteneriate de cooperarea militară şi vor vizita crucişătorul american USS Vella Gulf, care a ajuns marţi în portul Constanţa.
În această dimineaţă, Chuck Hagel şi Mircea Duşa vor discuta în Portul Constanţa despre sprijinul pe care îl vor acorda Statele Unite României în actualul context din vecinătatea estică, despre importanţa măsurilor de reasigurare la nivel aliat, stadiul operaţionalizării proiectelor SUA din România, dar şi teme referitoare la agenda aliată în perspectiva summitului NATO din Ţara Galilor.
- Mediafax:
Preşedintele american Barack Obama şi-a reasigurat aliaţii est-europeni, miercuri, la Varşovia, subliniind că Polonia, Lituania, Letonia şi România “nu vor fi singure”.
“Ca aliaţi, avem o datorie solemnă – o obligaţie care ne leagă prin tratat – de a ne apăra integritatea teritorială. Şi aşa vom face”, a declarat Obama.
“Polonia nu va fi niciodată singură. Estonia nu va fi niciodată singură. Letonia nu va fi niciodată singură. Lituania nu va fi niciodată singură. România nu va fi niciodată singură“, a adăugat el.
“Un atac împotriva unuia este un atac împotriva tuturor – suntem împreună acum şi întotdeauna”, a continuat preşedintele american.
Marţi, preşedintele american a propus un miliard de dolari pentru dislocarea de noi forţe americane, terestre, aeriene şi navale, în Europa de Est, preocupată de criza ucraineană.
Această “iniţiativă pentru a asigura Europa” trebuie aprobată însă de Congres. Ea trebuie să servească şi dezvoltării capacităţilor ţărilor care nu sunt membre NATO, cum ar fi Ucraina, Georgia şi R.Moldova, pentru a le permite să coopereze cu Statele Unite şi aliaţii lor occidentali şi să-şi consolideze propria apărare, a anunţat Casa Albă într-un comunicat.
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, cere Statelor Unite să prezinte “dovezi” privind implicarea militară a Rusiei în conflictul separatist din estul Ucrainei.
“Dovezi?! Vreau ca Statele Unite să le arate!”, a afirmat Putin într-un interviu acordat postului de radio Europe 1 şi postului tv TF1.
Statele Unite au anunţat că deţin “dovezi” potrivit cărora Rusia continuă să permită trecerea “combatanţilor” şi “armamentului” în estul Ucrainei.
“Noi am văzut, toată lumea a văzut, cum fostul secretar de Stat american (Colin Powell) a prezentat dovezi referitoare la prezenţa unor arme de distrugere în masă în Irak”, a ironizat Putin, cu aluzie la acuzaţiile nefondate, lansate în 2003 de Statele Unite, pentru a justifica intervenţia militară împotriva lui Saddam Hussein.
A afirma înseamnă un lucru, iar a prezenta dovezi înseamnă altceva. Vă repet: nu există nicio forţă rusă, niciun militar rus în sud-estul Ucrainei”, a adăugat el.
“Sper că nu vom intra într-o nouă fază a «Războiului Rece»”, a declarat Putin.
Putin afirmă despre Hillary Clinton că este o femeie “slabă” şi cu o exprimare lipsită de eleganţă
Preşedintele rus Vladimir Putin a ironizat-o miercuri pe Hillary Clinton, fostul secretar de Stat american, despre care a afirmat că este o femeie “slabă” şi cu o exprimare lipsită de eleganţă, într-un interviu pentru posturile franceze TF1 şi Europe1.
Hillary Clinton, care este considerată o pretendentă serioasă la succesiunea lui Barack Obama la Casa Albă, în 2016, declara în martie că Putin caută să “retraseze” frontierele Europei de Est, aşa cum a făcut Adolf Hitler în anii ’30.
“E mai bine să nu intri într-o dispută cu femeile. Însă doamna Clinton nu a fost niciodată elegantă în declaraţii. Cu toate acestea, ne-am întâlnit după aceea şi am purtat discuţii cordiale la diferite evenimente internaţionale”, a declarat ironic preşedintele rus, care îşi cultivă imaginea de macho şi care s-a făcut remarcat uneori printr-un limbaj înflorit şi formule-şoc.
“Atunci când oamenii depăşesc limitele o fac nu pentru că sunt prea puternici, ci pentru că sunt prea slabi. Dar poate că slăbiciunea nu este cea mai rea dintre caracteristici pentru o femeie”, a continuat el zâmbind.
“Când aud asemenea declaraţii mă gândesc că cei care le fac nu au niciun argument de valorificat. În ceea ce priveşte politica americană, este clar că Statele Unite continuă politica cea mai agresivă şi mai dură, pentru a-şi apăra interesele“, a subliniat preşedintele rus.
Rusia, care a anexat Crimeea, o provincie din sudul Ucrainei, în urma unui referendum, este acuzată de către Occident că destabilizează estul Ucrainei, o zonă în care separatişti proruşi au preluat controlul asupra mai multor oraşe.
Vladimir Putin: Rusia nu putea permite ca Peninsula Crimeea să devină parte a NATO
Preşedintele rus, Vladimir Putin, a justificat anexarea Crimeei de către Rusia, afirmând că Moscova nu putea permite ca această peninsulă să intre în componenţa NATO, relatează postul public de televiziune Rossia 24.
“Vreau să fie clar şi sincer. Menţineam un dialog cu partenerii noştri – cu europenii şi americanii – folosind doar instrumente diplomatice şi paşnice. Însă la încercările noastre de a continua acest dialog, ei ne-au răspuns prin susţinerea unei lovituri de stat anticonstituţionale în Ucraina. Nu aveam nicio garanţie că Ucraina nu va deveni mâine parte a NATO”, a declarat Putin într-un interviu acordat postului de radio Europe 1 şi postului de televiziune TF1.
“Să mă scuzaţi, dar noi nu puteam proceda altfel în aceste condiţii, când un teritoriu cu o populaţie preponderent de origine rusă risca să ajungă într-o alianţă militară internaţională, deşi locuitorii Crimeei voiau să fie în componenţa Rusiei”, a adăugat el.
Totodată, liderul de la Kremlin a afirmat că “o politică bazată pe expansiune şi cuceriri de teritorii nu are viitor în epoca contemporană“.
El a subliniat că destrămarea fostei Uniuni Sovietice a fost o “catastrofă umanitară a secolului XX, ci nu una de tip politic sau ideologic”.
De asemenea, preşedintele rus a declarat că ar vrea ca numele lui să rămână în istorie şi să fie legat de ameliorarea condiţiilor de viaţă în Rusia.
“Aş vrea să fiu considerat drept un om care a făcut tot de a putut pentru fericirea şi prosperitatea ţării sale, a poporului său”, a spus Putin.
ANALIZĂ: Noi negocieri privind conflictul transnistrean, la Viena, în speranţa găsirii unei soluţii
O nouă rundă de negocieri în formatul 5+2, privind soluţionarea conflictului între R.Moldova şi regiunea separatistă prorusă Transnistria, situată la frontiera cu Ucraina, urmează să se desfăşoare pe 5 şi 6 iunie, la Viena, în speranţa găsirii unei soluţii, relatează agenţia Novosti PMR.
Potrivit unul comunicat al Ministerului transnistrean de Interne, delegaţia de la Tiraspol s-a deplasat deja spre Viena.
În cadrul acestor negocieri, ea intenţionează să se “concentreze asupra problemelor din domeniul economic, punând accentul pe eliminarea blocadei economice din partea Kievului şi Chişinăului”, informează Ministerul într-un comunicat publicat miercuri.
De asemenea, partea transnistreană intenţionează “să acorde o atenţie deosebită problemei legate de acordarea obligatorie a cetăţeniei Republicii Moldova locuitorilor din Transnistria, care vor să obţină paşapoarte ruse sau ucrainene”.
Liderul separatist de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, consideră “prin aceste negocieri trebuie să găsim un compromis pentru a soluţiona mai multe probleme şi a elimina anumite bariere artificiale”.
La rândul său, Chişinăul va aborda problema şcolilor cu predare în limbă română din Transnistria, potrivit vicepremierului moldovean Eugen Carpov.
“Vom aborda probleme legate de funcţionarea şcolilor cu predare în limbă română” din stânga Nistrului, a declarat Carpov.
De asemenea, se va discuta despre “situaţia fermierilor moldoveni, care se confruntă cu anumite probleme atunci când îşi cultivă pământul în zonele de frontieră”, a adăugat el.
Reprezentantul special al OSCE pentru procesul de soluţionare transnistreană, ambasadorul Radojko Bogojevici, a declarat anterior că părţile implicate în conflict “au multe subiecte de discutat”.
Întrebat cu privire la rolul Ucrainei în calitate de garant la negocieri, el a menţionat că “formatul 5+2 (între Chişinău şi Tiraspol, cu Rusia, Ucraina şi OSCE ca mediatori şi Uniunea Europeană şi Statele Unite ca observatori) se află într-o situaţie dificilă şi voi încerca să distanţez procesul de negocieri de criza din Ucraina”.
Ambasadorul a menţionat că după negocieri reprezentanţii tuturor părţilor vor participa, în perioada 9-12 iunie, la Munchen, la o conferinţă pe tema consolidării încrederii reciproce.
În ultima perioadă, Tiraspolul a intensificat apelurile privind recunoaşterea Transnistriei, în contextul tensiunilor din Ucraina şi intenţiei Chişinăului de a semna Acordul de asociere cu Uniunea Europeană. Această tendinţă a autorităţilor transnistrene suscită îngrijorări din partea autorităţilor de la Chişinău.
Astfel, în aprilie, după anexarea Crimeei de către Rusia, “Sovietul Suprem” de la Tiraspol a votat în unanimitate o solicitare adresată Dumei de Stat, Consiliului Federaţiei Ruse şi preşedintelui rus, Vladimir Putin, în vederea recunoaşterii independenţei regiunii transnistrene şi unirii cu Rusia.
Liderul transnistrean Evgheni Şevciuk a îndemnat Uniunea Europeană să recunoască independenţa Transnistriei dacă doreşte “pace şi stabilitate”.
“Uniunea Europeană trebuie să recunoască Transnistria, care nu prezintă şi nu va prezenta niciun risc pentru Blocul comunitar. Doar în acest mod va fi creată o zonă de stabilitate regională”, a spus Şevciuk.
Ulterior, autorităţile de la Tiraspol au lansat o campanie de strângere de semnături pentru recunoaşterea independenţei Transnistriei, în contextul unor declaraţii ale preşedintelui rus Vladimir Putin, potrivit cărora locuitorii din stânga Nistrului trebuie să-şi decidă singuri viitorul.
Campania a fost iniţiată la 22 aprilie, cu susţinerea Uniunii comunităţilor ruse din Transnistria, iar pe 9 mai, petiţiile au fost transmise vicepremierului rus Dmitri Rogozin, aflat într-o vizită la Tiraspol.
În toate aceste cazuri, Tiraspolul a încercat să argumenteze legitimitatea acţiunilor sale invocând referendumul organizat în regiunea separatistă în 2006, când 98% din populaţie s-ar fi pronunţat în favoarea independenţei Transnistriei şi posibilei uniri cu Rusia.
Preşedinţia de la Chişinău a calificat acest plebiscit drept “nelegitim” şi subliniat în repetate rânduri că nu poate accepta aceste rezultate.
Uniunea Europeană, Statele Unite, România, Ucraina, Bulgaria, Turcia, Croaţia şi Norvegia, de asemenea, au refuzat să accepte rezultatele referendumului, catalogându-l drept “ilegal”.
Transnistria, un teritoriu de 4.163 de kilometri pătraţi situat în estul Republicii Moldova, a proclamat independenţa în 1990, concretizând-o de facto în 1992, după un conflict soldat cu circa 1.500 de morţi. Independenţa nu este recunoscută de niciun stat membru al Naţiunilor Unite. În regiunea separatistă sunt staţionaţi circa 1.200 de militari ruşi, în cadrul unui contingent de pace.
De la destrămarea fostei URSS la începutul anilor 1990, Republica Moldova şi Transnistria se află în conflict. Un război scurt a avut loc între 1991 şi 1992 şi s-a soldat cu sute de morţi.
- Gandul.info: Barack Obama, în Europa. Cât de mult ne ajută miliardul promis de SUA să „nu fim singuri” în faţa Rusiei. ANALIZĂ GÂNDUL. Promisiunea lui Barack Obama: „România nu va fi niciodată singură”// Adevărata valoare a miliardului de liniştit Europa// Discursul integral al lui Obama la Varşovia
Turul de forţă al Administraţiei Obama de a-şi convinge aliaţii europeni că SUA le sunt alături în relaţia tensionată cu Rusia atinge punctul culminant în această săptămână, când preşedintele american efectuează un turneu diplomatic european menit să ţină în frâu planurile expansioniste ale lui Vladimir Putin. Marţi, la sosirea în Polonia, liderul american a anunţat că cere Congresului să aprobe un fond de securitate pentru Europa de Est în valoare de 1 miliard de dolari (aprox. 730 milioane de euro). Banii ar urma să fie luaţi din Overseas Contingency Fund, parte a bugetului naţional american pentru Apărare, în care se află fondurile pentru operaţiuni precum cea din Afganistan. Dacă va fi aprobată de Congres, suma va reprezenta 0,05% din cheltuielile preconizate pentru 2015 în Afganistan şi 0,025% din totatul costurilor de până acum ale războaielor din Afganistan şi Irak. Importanţa programului este mai degrabă în mesajul pe care acest angajament american îl transmite în Europa de Est şi în Rusia: cu toate că NATO şi SUA nu sunt încă pregătite să discute despre baze permanente în statele membre ale Alianţei – ceea ce contravine tratatelor fondatoare şi ar răci mult mai mult relaţiile cu Rusia -, acest fond de un miliard de dolari este totuşi un semnal că americanii sunt pregătiţi să îşi demonstreze altfel decât prin fapte angajamentul faţă de securitatea din Europa.
„Polonia nu va fi niciodată singură. Estonia nu va fi niciodată singură. Letonia nu va fi niciodată singură. Lituania nu va fi niciodată singură. România nu va fi niciodată singură”. Acestea sunt vorbele care au răsunat, miercuri, în limba engleză, în centrul Varşoviei. Într-unul din cele mai puternice discursuri de politică externă din preşedinţia sa, Barack Obama, care efectuează un turneu diplomatic european în plină criză ucraineană, a făcut tot posibilul pentru a linişti a liaţii NATO din Europa Centrală şi de Est, precum şi pe cei care îl condamnă acasă că este prea moale cu Vladimir Putin: angajamentul american în securitatea Europei de Est este „sacrosanct”.
Preşedintele SUA a reluat, astfel, un cuvânt pe care românii l-au auzit recent la Bucureşti, în acelaşi context, din partea vicepreşedintelui Joe Biden.
Răspunsul slab al Aliaţilor la începutul crizei din Ucraina, care i-a permis lui Vladimir Putin să anexeze cu atâta uşurinţă Crimeea şi să destabilizeze estul şi sudul Ucrainei, a fost urmat de multe astfel de discursuri privind solidaritatea NATO faţă de membrii şi partenerii săi. Fie că a fost vorba despre Secretarul General, Anders Fogh Rasmussen, şi el venit recent la Bucureşti, despre Secretarul Apărării din SUA, Chuck Hagel, care vine zilele acestea în România, şi de numeroşi lideri internaţionali, inclusiv Barack Obama, cu toţii au încercat să îi dea asigurări lui Vladimir Putin că nu sunt atât de slabi precum îi vede ei şi că nici nu se tem să acţioneze în cazul unor noi agresiuni la graniţa Alianţei Nord-Atlantice.
Discursul acesta a fost întărit, ieri, şi de un gest mai pragmatic decât avertismentele venite pe canale diplomatice. Ajuns în Polonia pentru a doua oară în calitate de preşedinte al Statelor Unite, Barack Obama a anunţat că va cere Congresului aprobarea unui program militar de un miliard de dolari (aprox. 730 milioane de euro) pentru Europa de Est. Pentru a avea un termen de comparaţie, bugetul României pentru Apărare în 2014 este de aproximativ 1,54 de miliarde de euro. Potrivit unei declaraţii recente a ministrului Mircea Duşa, în contextul rectificării bugetare, România a ajuns la 1,51% din PIB cu cheltuielile pentru apărare şi s-a angajat ca, până în 2016, să atingă ţinta cerută de NATO, de 2%.
De unde vine miliardul de dolari promis de Obama
Concret, „European Reassurance Fund” presupune rotirea unui număr mai mare de militari americani în Polonia şi, conform informaţiilor disponibile la acest moment, şi în alte state din regiune. De asemenea, programul ar include suplimentarea patrulelor aeriene deasupra statelor baltice, precum şi a exerciţiilor navale din Marea Neagră. Banii nu ajung, deci, la statele europene vizate de Administraţia Obama, ci acoperă costurile de suplimentare a prezenţei militare în regiune, în contextul tensiunilor cu Rusia.
Fondurile provin din Overseas Contingency Fund, sub-bugetul american pentru Apărare care a asigurat finanţarea operaţiunilor militare din Irak şi Afganistan.
Practic, miliardul anunţat de Obama va fi luat din banii pentru Afganistan, în contextul retragerii prognozate pentru finele lui 2014. Suma nu este o „gaură” foarte mare, dacă luăm în calcul că, în 2014, acest fond este de 85 de miliarde de dolari, iar în 2015 ar urma să fie de circa 79 de miliarde (SURSA, AICI). De asemenea, bugetul Pentagonului pentru 2014 este de peste 500 de miliarde de dolari.
Chiar şi în condiţiile retragerii din Afganistan – care continuă să fie un subiect foarte complicat, pentru că încă nu a fost semnat cadrul legal pentru prezenţa post-2014 în Afganistan, partea afgană tergiversând de un an de zile acest acord-, costul acestui teatru de operaţii pentru americani este evaluat la 20 de miliarde de dolari în 2015.
Mai mult, miliardul pentru a asigura Europa de Est de angajamentul SUA pentru securitatea regiunii reprezintă 0,025% din costul războaielor din Irak şi Afganistan, evaluat recent de un profesor de la Harvard la cel puţin 4.000 – dacă nu 6.000 – de miliarde de dolari, cele mai scumpe războaie din istorie.
Deşi orice subiect legat de cheltuieli şi bugete se transformă imediat într-un război între Administraţia americană şi Congres, ne putem aştepta ca această chestiune să nu creeze controverse, existând motive – fie ele şi diferite – suficiente pentru care conrgesmenii, atât cei democraţi, cât şi cei republicani – să aprobe proiectul lui Obama.
Adevărata valoare a miliardului de liniştit Europa
Deşi nu are puterea să schimbe situaţia din regiune, fondul de un miliard de dolari anunţat de Barack Obama în Polonia „cumpără” două lucruri foarte importante în acest moment: va atenua, cel puţin o perioadă, criticile privind faptul că Administraţia americană este slabă în faţa agresiunilor Rusiei şi a unui Putin care joacă după alte reguli. De altfel, Rasmussen, şeful NATO, a subliniat imediat acest aspect, lăudând ieri „măsurile” anunţate de americani.
Mai important decât atât, programul pe care vrea să îl implementeze Obama va amâna discuţia tot mai des întâlnită în Europa privind nevoia unor baze permanente NATO în regiune. Polonia, de exemplu, vrea astfel de baze. România începe să intre şi ea în această horă militară.
Totuşi, astfel de baze contravin unui tratat semnat de NATO împreună cu Rusia în 1997, prin care Alianţa, care se extindea spre est, garanta Moscovei că nu se va instala cu baze permanente – textul tratatului, AICI.
Chiar şi Radek Sikorski, ministrul polonez de Externe, creditat cu cele mai mari şanse pentru a prelua conducerea diplomaţiei europene în noua Comisie, critică promisiunile americane de a intensifica patrulele aeriene şi spune că bazele americane din Europa sunt „în toate locurile nepotrivite”. Amintim, în acest context, că Polonia a cerut 10.000 de soldaţi americani, o cerere care nu a primit un răspuns oficial.
Izolat numai formal, Vladimir Putin îi răspunde lui Obama
Vladimir Putin, cel care ar trebui să fie izolat în plan internaţional, ca urmare a agresiunii din Crimeea, dar care are audienţe săptămâna aceasta cu cei mai importanţi lideri europeni, nu a întârziat să îi ofere un răspuns lui Barack Obama: „Nu este un secret că politica cea mai dură, cea mai agresivă (…) este cea a Statelor Unite”, a declarat Vladimir Putin, într-un interviu pentru posturile franceze de televiziune TF-1 şi de radio Europe-1. Rusia „aproape că nu are trupe în străinătate”, în timp ce Statele Unite au „peste tot în lume baze militare” şi trupe, s-a plâns liderul de la Kremlin, citat de Mediafax.
Vineri, când vor avea loc diverse evenimente de comemorare a debarcării aliaţilor în Normandia la 6 iunie 1944, Putin are întâlniri programate cu liderii Germaniei, Franţei şi Marii Britanii. Prima întrevedere bilaterală va fi cu Angela Merkel, vineri dimineaţa, înaintea ceremoniilor oficiale. Pe urmă, Putin se vede cu David Cameron, după care este invitatul lui Francois Hollande, la un dineu la Palatul Elysee. Înainte de Putin, Hollande va lua cina cu Barack Obama, într-un restaurant parizian.
După discursul din Polonia, Barack Obama a ajuns miercuri la Bruxelles, pentru summitul G7, care trebuia să aibă loc în format G8 la Soci. Rusia, însă, a fost exclusă din grupul marilor puteri industriale, după anexarea regiunii Crimeea. Din Belgia, Obama merge în Franţa pentru ceremoniile din 6 iumie.
- PRESEDINTELE UCRAINEI PROPUNE LEGEA MARTIALA LA DONETK SI LUGANSK/ Miscari de trupe la granita cu Rusia si Transnistria/ Obama: POLONIA, CEL MAI BUN ALIAT AL SUA. Cine trezeste mai multa incredere si respect: cel care stie sa faca politica nationala sau cel care slugareste cu exces de zel?
- Biden la Bucuresti: “SACROSANCTE” ASIGURARI DE SECURITATE, ASCUTIREA “LUPTEI ANTICORUPTIE” sub comanda DNA si ANI, GAZE DE SIST SI … HOMOSEXUALI!/ “Tacerea” suspecta a Rusiei si MEGACONTRACTUL incheiat de GAZPROM cu CHINA
Doneaza pentru filmul "Scrum"
Iata cine se arata ca ne iubesc neamul si altele … Vai politicului nostru ,in ce CERC DIAVOLESC au intrat .Nimeni nu ne mai scapa de ei ,decat mila lui DUMNEZEU ….
Romania nu va fi niciodata singura, va avea trupe de ocupatie USA.