SIRIA EUROPEI: UCRAINA se indreapta spre RAZBOIUL CIVIL/ Va trece RUSIA la OFENSIVA dupa PASTI?/ DE CE NU SE DISCUTA IN ROMANIA DESPRE PRIMEJDIA RAZBOIULUI?

• Mediafax:

CRIZA DIN UCRAINA: Un prim batalion al Gărzii Naţionale a fost trimis “pe front”. Batalionul e format din oameni care au luptat pe Maidan

Un prim batalion din cadrul Gărzii Naţionale a Ucrainei a fost trimis “pe front” în estul ţării, a anunţat marţi secretarul Consiliului pentru Securitate Naţională şi Apărare Andreii Parubii.

Acest batalion este format din voluntari care au făcut parte din unităţi de autoapărare de la Maidan, centrul mişcării de contestare, la Kiev, care a îndepărtat în februarie de la putere regimul prorus al fostului preşedinte Viktor Ianukovici, a subliniat Parubii într-un mesaj postat pe contul său de Facebook.

“Militarii sunt foarte combativi şi pregătiţi să apere Ucraina. Situaţia nu este simplă”, adaugă Parubii, care a revenit de la Lugansk (est), unde afirmă că a petrecut o săptămână.

Lugansk face parte din bazinul minier Donbass, afectat de mai multe zile de o insurecţie armată prorusă. Insurgenţi deţin controlul, de la 6 aprilie, asupra sediului serviciilor speciale (SBU).

Insurgenţii au trecut la ofensivă luni, în estul Ucrainei, cerând ajutor lui Vladimir Putin împotriva Guvernului proeuropean de la Kiev.

Parlamentul ucrainean a aprobat în martie crearea unei Gărzi Naţionale, de până la 60.000 de membri, în urma anexării Peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia şi pe fundalul unor temeri cu privire la o invazie a armatei ruse în estul ţării.

Garada este însărcinată cu securitatea internă, a frontierelor şi lupta împotriva terorismului. Ea se află în subordinea Ministerului de Interne şi va putea, astfel, să dea o mână de ajutor forţelor armate ucrainene şi celor aproximativ 130.000 de oameni care le alcătuiesc, majoritatea recruţi. Rusia dispune de o armată de 845.000 de militari.

NATO cere Rusiei retragerea trupelor de la frontiera cu Ucraina

Secretarul general al NATO Anders Fogh Rasmussen a cerut marţi Rusiei să “scadă presiunea” în criza ucraineană, prin retragerea trupelor comasate la frontiera cu Ucraina.

“Sunt foarte îngrijorat de ultimele evoluţii din Ucraina, de continuarea violenţelor comise de mici grupări separatiste şi de presiunea militară a Rusiei la frontierele Ucrainei”, a declarat Rasmussen, la deschiderea reuniunii miniştrilor Apărării din Uniunea Europeană.

“Cer Rusiei să scadă presiune în această criză, să-şi retragă trupele de la frontiere, pentru a evita destabilizarea Ucrainei şi a arăta că nu susţine acţiunile violente ale separatiştilor proruşi”, a adăugat secretarul general al NATO.

“Rusia trebuie să înceteze să fie un element al problemei şi să participe la soluţionarea” crizei, a subliniat Rasmussen.

Secretarul general al NATO urmează să le prezinte miniştrilor europeni măsurile luate de Alianţa Nord-Atlantică în vederea garantării securităţii în Europa de Est, în special în ţările baltice, Polonia şi România.

Pe fondul crizei din Ucraina, NATO a decis misiuni temporare ale unor avioane-radar Awacs în spaţiul aerian al acestor ţări.

La rândul lor, Statele Unite au trimis şase avioane F-15 în ţările baltice, 12 aparate F-16 şi trei avioane de transport în Polonia. Alte ţări europene, printre care Franţa şi Marea Britanie, s-au declarat dispuse să trimită avioane în aceste ţări, în cazul în care NATO va lua o decizie în acest sens în următoarele săptămâni.

Barack Obama le-a cerut miliţiilor separatiste proruse să depună armele

Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, i-a spus omologului său rus, Vladimir Putin, că este “foarte îngrijorat” de acţiunile Rusiei în Ucraina şi le-a cerut miliţiilor separatiste proruse să depună armele, în cursul unei discuţii telefonice purtate luni.

“Preşedintele şi-a exprimat profunda îngrijorare faţă de sprijinul acordat de către Guvernul rus acţiunilor separatiste armate proruse care ameninţă să submineze şi să destabilizeze Guvernul Ucrainei”, a anunţat Casa Albă într-un comunicat.

Obama a subliniat de asemenea necesitatea ca “toate forţele (armate) neregulate prezente în ţară să depună armele” şi l-a îndemnat pe Putin să “facă uz de influenţa sa asupra grupurilor proruse pentru a le convinge să părăsească clădirile pe care le ocupă” în Ucraina şi “să depună armele“, precizează comunicatul Casei Albe.

În cursul acestei discuţii telefonice, care a avut loc la solicitarea Moscovei, preşedintele american a semnalat că, în pofida “retoricii” autorităţilor ruse, “Guvernul Ucrainei a dat dovadă de o reţinere remarcabilă”.

În cele din urmă, Obama a apreciat că “izolarea în creştere a Rusiei pe plan politic şi pe plan economic este rezultatul acţiunilor sale în Ucraina şi a subliniat că Rusia va plăti, cu siguranţă, şi mai mult dacă va continua” această cale.

Mai devreme, într-un comunicat, Kremlinul a anunţat că, “răspunzând îngrijorărilor exprimate de preşedintele american în legătură cu o aşa-zisă ingerinţă rusă în sud-estul Ucrainei, preşedintele rus a semnalat că astfel de speculaţii sunt bazate pe informaţii nefondate”.

O reuniune cvadripartită între Rusia, Statele Unite, Uniunea Europeană şi Ucraina urmează să aibă loc joi, la Geneva.

Atacuri vizibil coordonate au început încă de sâmbătă în oraşe din estul rusofon al Ucrainei, în special în zona Doneţkului. Bărbaţi în uniformă au fost văzuţi la faţa locului şi occidentalii au afirmat că este vorba despre o operaţiune condusă de Moscova, care dezminte că ar fi implicată în noile atacuri. Autorităţile prooccidentale de la Kiev au anunţat lansarea unei “operaţiuni antiteroriste” în estul ţării, însă nu au intervenit până în prezent.

Putin: Preşedintele SUA să facă tot posibilul pentru a împiedica o baie de sânge. Obama: Rusia va plăti şi mai mult dacă va continua

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a calificat luni, în cursul unei conversaţii telefonice cu preşedintele american, Barack Obama, drept “speculaţii bazate pe informaţii nefondate” acuzaţiile de ingerinţă a Moscovei în estul Ucrainei, a anunţat Kremlinul. Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, i-a spus omologului său rus, Vladimir Putin, că este “foarte îngrijorat” de acţiunile Rusiei în Ucraina şi le-a cerut miliţiilor separatiste proruse să depună armele.

“Răspunzând îngrijorărilor exprimate de preşedintele american în legătură cu o aşa-zisă ingerinţă rusă în sud-estul Ucrainei, preşedintele rus a semnalat că astfel de speculaţii sunt bazate pe informaţii nefondate”, a anunţat Kremlinul într-un comunicat.

“Vladimir Putin l-a îndemnat pe Barack Obama să facă tot posibilul pentru a nu permite utilizarea forţei şi o baie de sânge”, a precizat Kremlinul. De asemenea, el a făcut apel din nou la lansarea unor negocieri cu participarea “tuturor principalelor forţe politice şi regiunilor”, în scopul stabilirii unei structuri federale pentru Ucraina.

Potrivit Kremlinului, cei doi şefi de stat au căzut de acord asupra necesităţii “continuării eforturilor” în vederea găsirii unei soluţii diplomatice înainte de negocierile de joi, la Geneva. Atacuri vizibil coordonate au început încă de sâmbătă în oraşe din estul rusofon al Ucrainei, în special în zona Doneţkului. Bărbaţi în uniformă au fost văzuţi la faţa locului, iar occidentalii au afirmat că este vorba despre o operaţiune condusă de Moscova, care dezminte că ar fi implicată în noile atacuri.

Autorităţile prooccidentale de la Kiev au anunţat lansarea unei “operaţiuni antiteroriste” în estul ţării, însă nu au intervenit până în prezent. […]

Pentagonul confirmă că un avion militar rus a urmărit nava USS Donald Cook în Marea Neagră

Un avion de vânătoare rus a zburat la joasă altitudine, în mod repetat, deasupra distrugătorului american Donald Cook, zilele trecute, anunţă Pentagonul, condamnând acţiunea “provocatoare şi neprofesionistă” a Rusiei.

Potrivit Departamentului american al Apărării, un avion de vânătoare rus de tip Suhoi Su-24 (Fencer) a trecut de 12 ori, zilele trecute, pe deasupra navei militare USS Donald Cook, un Marea Neagră. Se pare că avionul nu avea la bord muniţie.

“Această acţiune provocatoare şi neprofesionistă a Rusiei intră în contradicţie cu procedurile naţionale şi cu acordurile anterioare privind interacţiunea profesională între armatele noastre”, a reacţionat, conform Reuters, colonelul Steve Warren, un purtător de cuvânt al Pentagonului.

În momentul manevrelor avionului militar rus, nava USS Donald Cook efectua operaţiuni de patrulare în apele internaţionale, în partea de vest a Mării Negre.

Duminică, Ankara a semnalat prezenţa unui avion rus de recunoaştere în Marea Neagră, în apropierea spaţiului aerian al României, Bulgariei şi Turciei. Potrivit Statului Major al armatei turce, un avion militar rus de tip Iliuşin IL-20 (Coot-A, conform terminologiei NATO) a fost observat duminică la prânz în spaţiul internaţional, în largul coastelor României, Bulgariei şi Turciei. “Apropiindu-se dinspre România, un avion rus de tip Iliuşin IL-20 a zburat 30-40 de kilometri paralel cu coastele Turciei, în spaţiul aerian internaţional”, a precizat Statul major al armatei turce. Forţele aeriene turce au trimis patru avioane de vânătoare de tip F-16, de la bazele aeriene Bandirma şi Merzifon.

Distrugătorul american Donald Cook şi nava militară franceză Dupuy de Lôme se află în Marea Neagră în contextul tensiunilor dintre Occident şi Rusia din cauza crizei ucrainene. “Este vorba de o misiune pentru oferirea de garanţii de securitate aliaţilor din cadrul NATO şi partenerilor de la Marea Neagră”, a comunicat Departamentul american al Apărării.

Nava militară USS Donald Cook a ajuns luni în Portul Constanţa.

Rusia a acuzat Turcia că nu respectă acordurile internaţionale prin autorizarea pătrunderii navelor militare NATO în Marea Neagră. Guvernul de la Ankara a respins acuzaţiile. “Este curios că Rusia ridică semne de întrebare în mod insistent în legătură cu respectarea Tratatului de la Montreux”, a anunţat Ministerul turc de Externe. Conform acestui tratat internaţional, navele de război ale ţărilor nonriverane Mării Negre nu pot staţiona în zonă mai mult de 21 de zile. Moscova a exprimat preocupare în legătură cu prezenţa navelor NATO în Marea Neagră. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a atras atenţia că nave militare americane au depăşit de mai multe ori limita de 21 de zile în Marea Neagră.

Echipat cu sisteme antibalistice Aegis şi cu zeci de rachete SM-3, distrugătorul Donald Cook era staţionat de două luni la baza spaniolă Rota, în cadrul sistemului antirachetă al NATO. Nava USS Donald Cook a părăsit pe 31 ianuarie portul Norfolk din Statele Unite şi a ajuns în februarie la baza navală Rota, situată în sudul Spaniei, în apropierea Strâmtorii Gibraltar. În Portul Rota urmează să fie aduse alte trei distrugătoare americane.

Dupuy de Lôme (A759) este o navă militară franceză dotată cu echipamente de interceptare a comunicaţiilor forţelor inamice. Nava a intrat în uz în aprilie 2006.

Putin primeşte “numeroase” cereri de ajutor din estul Ucrainei, afirmă Kremlinul

Preşedintele rus Vladimir Putin primeşte numeroase cereri de ajutor din estul Ucrainei şi observă cu o “mare îngrijorare” evoluţia situaţiei, a anunţat luni purtătorul său de cuvânt. 

“Din nefericire, primim numeroase cereri, adresate în mod personal (preşedintelui rus Vladimir) Putin, din regiunile din estul Ucrainei, care solicită să le ajute, să intervină într-un fel sau altul”, a declarat Dmitri Peskov. “Preşedintele rus observă cu o mare îngrijorare evoluţia situaţiei în aceste regiuni”, a adăugat el, porivit agenţiei publice RIA Novosti.

Lavrov: Ipocrizia occidentalilor depăşeşte limitele în legătură cu Ucraina

Rusia consideră că “ipocrizia depăşeşte limitele” în reacţia occidentalilor faţă de evenimentele din Ucraina, a declarat luni ministrul rus de Externe Serghei Lavrov. 

“Le cerem de mult timp occidentalilor o reacţie adecvată” faţă de evenimentele din Ucraina, a declarat Lavrov, care a repetat avertismentele Rusiei faţă de o recurgere la forţă împotriva militanţilor proruşi în estul ţării.

“Am spus în mod clar că recurgerea la forţă împotriva manifestanţilor pune în discuţie perspectivele cooperării în rezolvarea crizei ucrainene”, a declarat el, în contextul în care joi este prevăzută o reuniune cu americanii şi europenii.

“Nu auzim nicio reacţie. Auzim doar apelurile către Rusia să înceteze să se mai amestece” în treburile interne ale Ucrainei, a adăugat el.

“Ne putem aminti că violenţele de la Maidan (Piaţa Independenţei de la Kiev, centrul mişcării de contestare proeuropene), care s-au soldat cu zeci şi zeci de morţi, erau calificate ca democraţie, în timp ce se vorbeşte dspre terorism în legătură cu manifestaţiile paşnice care au avut loc acum în sud-est”, a declarat Lavrov într-o conferinţă de presă.

“Ipocrizia depăşeşte limitele”, a adăugat el.

Lavrov a cerut explicaţii cu privire la informaţii de presă potrivit cărora directorul CIA John Brennan ar fi efectuat o vizită secretă la Kiev înainte ca autorităţile ucrainene să anunţe o operaţiune de anvergură în estul ţării, cu scopul de a prelua controlul asupra unor sedii administrative ocupate de către activişti proruşi înarmaţi.

“Vrem să înţelegem ce înseamnă informaţiile despre o vizită urgentă la Kiev a directorului CIA, domnul Brennan“, a declarat Lavrov. “Până acum nu ni s-au furnizat explicaţii convingătoare”, a adăugat el.

Băsescu: Nu anticipez o invazie rusă în Ucraina decât dacă se ajunge la vărsări masive de sânge

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, duminică seară, că nu anticipează o invazie a forţelor ruse pe teritoriul Ucrainei decât dacă se ajunge la “vărsări masive de sânge”, menţionând că este “absolut firesc” demersul autorităţilor ucrainene de a restabili ordinea în estul acestei ţări. 

Băsescu a fost întrebat, într-o emisiune la Realitatea Tv, despre situaţia din zona estică a Ucrainei, unde au loc mişcări de stradă, unde crede că se va ajunge.

“Depinde cât de departe se va merge, sigur, existenţa masivă a trupelor Federaţiei Rusiei la frontiera de est şi de sud-est a Ucrainei încurajează ceea ce se întâmplă în estul Ucrainei. Mai mult decât atât, apariţia din nou a soldatului neidentificabil, dar foarte bine instruit pune un mare semn de întrebare asupra implicării Federaţiei Rusiei în interiorul Ucrainei, nu numai cu armata ca mijloc de presiune la frontieră. Se pare că este un scenariu al destabilizării pentru Ucraina de est, eu nu anticipez o invazie decât dacă se ajunge la vărsări masive de sânge. Dar sigur că, pe de altă parte, Kiev-ul nu mai poate tolera situaţia, preşedintele interimar ucrainean a trimis forţele de ordine în est să restabilească ordinea de drept, ordinea în stat, să scoată insurgenţii din instituţiile statului, ceea ce este absolut firesc”, a susţinut şeful statului.

El a amintit că Federaţia Rusă a intervenit pe teritoriul său, în mod similar cu situaţia Ucrainei, cu toate forţele împotriva republicii autonome cecene.

“Sper ca preşedintele Putin să nu utilizeze momentul în care autorităţile de la Kiev hotărăsc să restabilească ordinea ca un moment în care din nou să intre să-i apere pe vorbitorii de limbă rusă. Vorbitorii de limbă rusă, dacă ei sunt printre cei care ocupă instituţiile, trebuie să respecte legea statului ucrainean”, a mai afirmat Băsescu.

De asemenea, şeful statului a ţinut să precizeze că la începutul administraţiei Obama a avertizat SUA asupra retragerii din zona Europei de Est, argumentând astfel pe marginea situaţiei din Ucraina.

“Se produce un lucru asupra căruia eu, de asemenea, am atenţionat aliaţii noştri americani – şi aş vrea să înţelegeţi că nu spun lucruri aici care rămân între noi, ar reacţiona la o minciună imediat şi ambasada Statelor Unite şi probabil chiar Casa Albă, deci vă spun lucruri care s-au petrecut. Eu, de la instalarea administraţiei Obama, când am înţeles că Statele Unite se retrag din Europa de Est şi se concentrează pe Asia-Pacific, i-am atenţionat pe aliaţii noştri americani că este o greşeală strategică. De ce? Pentru că UE nu e încă suficient de solidară şi unitară pentru a substitui lipsa din regiune a SUA, atât din punct de vedere al securităţii, cât şi din punct de vedere al dezvoltării democratice”, a susţinut Băsescu.

Şeful statului a afirmat că UE “nu are pârghii să gestioneze derapajele, sunt prea slabe acele pârghii de care dispune”. Pe de altă parte, el a admis că în România este mai multă prezenţă militară aliată pe teritoriul ţării decât în urmă cu şase luni.

CRIZA DIN UCRAINA: Preşedintele Turcinov vorbeşte despre un referendum privind statutul ţării

Preşedintele interimar al Ucrainei, Oleksandr Turcinov, a vorbit, luni, despre posibilitatea organizării unui referendum privind statutul ţării în acelaşi timp cu alegerile prezidenţiale prevăzute pentru 25 mai, în declaraţiile susţinute în faţa Parlamentului.

“În ultimul timp se vorbeşte mult despre un referendum naţional, nu suntem împotriva organizării unui referendum în toată Ucraina care, dacă Parlamentul decide astfel, s-ar putea organiza în acelaşi timp cu alegerile prezidenţiale”, a declarat Turcinov în cadrul unei reuniuni a liderilor grupurilor politice.

“Sunt sigur că majoritatea ucrainenilor s-ar pronunţa pentru o Ucraină indivizibilă, independentă, democratică şi unită”, a continuat el. 

Separatiştii din estul ţării, între care unele grupări armate care au preluat controlul unor clădiri oficiale, cer la rândul lor organizarea unor referendumuri locale privind alipirea la Rusia sau o “federalizare” a ţării.  Rusia cere, de asemenea, o “federalizare”, considerând că aceasta este singura modalitate de a garanta “interesele legitime” ale regiunilor rusofone din estul şi sudul Ucrainei.

Turcinov nu a precizat ce proiect ar putea fi supus referendumului. Autorităţile proeuropene de la Kiev, ajunse la putere după înlăturarea unui regim prorus la sfârşitul lui februarie, pe care Moscova nu le recunoaşte, au refuzat până în prezent orice idee de “federalizare”. 

Ele văd în aceasta o uşă deschisă pentru o viitoare destrămare a ţării dar au promis să propună reforme constituţionale care să meargă în sensul unei “descentralizări” în favoarea regiunilor. Este vorba în special despre autorizarea alegerii unor executive locale, care în prezent sunt desemnate de puterea centrală.

• Digi24: Președintele Ucrainei a semnat decretul care permite intervenția armată în zonele ocupate de militanții proruși

Situaţia din Ucraina este la un pas să se transforme în război civil. Preşedintele interimar a semnat decretul prin care dă undă verde trupelor speciale să preia controlul asupra clădirilor ocupate de militanţii proruşi. Forţele de intervenţie pot declanşa atacul dintr-un moment în altul – o intervenţie care se poate transforma într-o baie de sânge, fiindcă protestatarii sunt hotărâţi să nu dea nici un pas înapoi.

La scurt timp de la expirarea ultimatumului dat de Kiev, sute de militanţi proruşi au luat cu asalt sediul poliţiei din oraşul Horlivka, în regiunea Doneţk. Oamenii au spart geamurile clădirii, au distrus mobilierul din interior şi au instalat pe clădire un steag al Rusiei.

Situaţia este asemănătoare şi în Sloviansk, nu departe de Horlivka. Protestatarii au construit baricade la intrarea în oraş şi au ocupat clădirile oficiale. Violenţele au izbucnit şi la Zaporoje, în sud-estul ţării. Susţinătorii noii puteri de la Kiev s-au bătut cu protestatarii proruşi în faţa unei clădiri oficiale. Toate aceste tensiuni provoacă îngrijorare la Kremlin. Cel puţin aşa susţine preşedintele Vladimir Putin, care spune că mulţi ucraineni cer armatei ruse să intervină în estul Ucrainei.

„Aş vrea să vă reamintesc faptul că violenţele din Maidan, care au condus la zeci de morţi, au fost catalogate ca fiind democratice, în vreme ce protestele paşnice de acum din sud-estul ţării sunt declarate a fi teroriste”, a declarat ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov. Oficialul rus a primit un răspuns din partea oficialilor americani. Duane Butcher, Însărcinatul cu Afaceri al Statelor Unite la Bucureşti, a acuzat Rusia că prin acţiunile întreprinse în Ucraina a încălcat principiile statului de drept.

• Jurnalul: Medvedev dă verdicte via Facebook: Ucraina e în pragul unui război civil

Premierul rus Dmitri Medvedev consideră că Ucraina se află în pragul unui război civil, în contextul în care autorităţile proeuropene de la Kiev acuză Moscova de amestec în escaladarea tensiunilor separatiste din sud-estul Ucrainei, unde grupuri armate au preluat controlul mai multor clădiri administrative şi au intrat la sfârşitul săptămânii trecute în confruntări cu forţele de ordine ucrainene la Slaviansk, nu departe de Doneţk.

“În Ucraina s-a vărsat din nou sânge. Ţara e în pragul unui război civil. Este un lucru foarte trist. Cauza tragediei ucrainene este că autoritatea legitimă nu a încercat să menţină legea şi ordinea în regiuni, atunci când au început să fie ocupate clădirile oficiale, în timp ce autorităţile nelegitime, prin contrast, speră să restabilească ordinea, pe care chiar ele au călcat-o în picioare cu cinism, venind la putere printr-o lovitură de stat”, a scris şeful guvernului rus pe pagina sa de Facebook, citat de Ria Novosti.

În confruntările de la periferia oraşului Slaviansk a murit un ofiţer SBU, iar mai mulţi militari din trupele ucrainene au fost rănite, după cum a declarat ministrul de interne Arsen Avakov, care susţine că victime sunt şi de partea separatiştilor.

“Ne pare rău pentru oamenii care s-au trezit ostatici ai unor politicieni incapabili, pe care nu ei i-au ales, şi ai unor radicali iresponsabili, care au înlocuit poliţia şi armata.Vidul de putere a fost umplut cu haos”, apreciază premierul rus, în condiţiile în care Moscova nu recunoaşte actualele autorităţi ucrainene şi le atribuie întreaga responsabilitate pentru cele întâmplate în ţară.

Aflat într-o vizită la Beijing, ministrul rus de externe a reiterat că Moscova consideră inacceptabilă utilizarea forţei în sud-estul Ucrainei, relatează Ria Novosti, după ce Kievul a declanşat o operaţiune antiteroristă împotriva militanţilor proruşi. “Suntem convinşi că folosirea forţei pentru rezolvarea situaţiei din sud-estul Ucrainei este inacceptabilă”, a subliniat Lavrov, în finalul convorbirilor purtate cu omologul său chinez Wang Yi.

După ce a informat că trupele ruse comasate la frontiera cu Ucraina s-ar afla în dispozitiv de luptă, armata ucraineană a anunţat marţi dimineaţă că a amenajat poziţii de tragere la frontiera cu Rusia. Mii de militari ucraineni sunt antrenaţi în exerciţii de pregătire de luptă şi patrulează zona de graniţă, după cum relatează publicaţia ucraineană Segodnia. NATO a difuzat săptămâna trecută o serie de fotografii din satelit care ar demonstra că Moscova a comasat zeci de mii de militari (între 30.000 şi 40.000, conform estimărilor Alianţei), blindate şi echipamente pentru a interveni în ţara vecină.

Luni seara, ministrul ucrainean al apărării Mihail Koval a declarat în direct la postul public al televiziunii ucrainene că forţele armate ale Ucrainei sunt pregătite de luptă. “Forţele armatei ucrainene se pregătesc pentru a îndeplini sarcinile stabilite prin decizia Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare”, a spus Koval, indicând că armata poate să se implice în operaţiunea antiteroristă împotriva insurgenţilor secesionişti din sud-estul ţării şi fără instituirea stării de necesitate în aceste zone, relevă agenţia de presă ucraineană Ukrinform.

Preşedintele interimar al Ucrainei, Oleksandr Turcinov, a promulgat luni după-amiază decretul cu privire la începerea operaţiunii antiteroriste în sud-estul ţării, evocând posibilitatea unei cooperări cu forţe ONU de menţinere a păcii.

• Timpul: 

Emil Hurezeanu: „Republica Moldova s-ar putea trezi în situația în care pierde Transnistria, în mod efectiv”

Analistul Emil Hurezeanu a comentat în această seară la Digi24 informațiile publicate de presa din Ucraina, potrivit cărora Rusia ar infiltra agenți în Transnistria. Astfel de scenarii sunt credibile, dar trebuie văzut la ce vor duce discuțiile la nivel diplomatic, spune el.

„Toate aceste etape de extindere a unui posibil conflict pornind de la un domino rusesc de expansiune imperială sunt credibile. Totul e să așteptăm și primele efecte ale unui dialog diplomatic. Totul este să înțelegem dacă în spatele acestor mișcări foarte neclare pe teren, în îndepărtata Ucraină – deși de noi nu este chiar așa de îndepărtată – nu se ascund de fapt umbrele unor scenarii deja stabilite”, a spus Emil Hurezeanu.

„Unii vorbesc de înțelegeri deja în curs de amenajare între țări occidentale și Rusia în ceea ce privește împărțirea sferelor de influență în Ucraina. E și asta posibil”, a adăugat jurnalistul.

În ceea ce privește Transnistria, și aceasta este o țintă, în opinia sa.

„Republica Moldova s-ar putea trezi în situația în care pierde Transnistria, în mod efectiv, Găgăuzia s-ar putea alipi și ea Transnistriei. Livrările de gaze, în cazul Republicii Moldova, dacă ar fi reduse sau încetate, situația ar fi mult mai gravă decât în cazul Ucrainei. Cred că o zi și jumătate rezistă Moldova fără livrările de gaze ale rușilor. Văd aici un scenariu foarte periculos și pentru moldoveni, și pentru pacea regională și pentru stabilitatea noastră, în România”, spune Emil Hurezeanu.

„Bineînțeles că la capătul tunelului, dacă e să vedem o luminiță, am putea crede că la un moment dat toate aceste mișcări tectonice în care se stabilesc acum perimetrele fixe, perimetrele mobile, perimetrele fluide se vor solidifica și atunci s-ar putea ca România să aibă o șansă suplimentară în relațiile sale cu Republica Moldova”, a adăugat analistul.

C. Tanase: După Paști R. Moldova va fi ocupată de ruși!

Nu trebuie să ne facem iluzii – omenirea, inclusiv noi, românii, am plătit de atâtea ori preț greu pentru iluzii! – Rusia nu se va opri din noua ei aventură istorică.

Anexarea Crimeii va fi urmată de distrugerea întregii Ucraine prin federalizare sau chiar ocuparea unor vaste teritorii din sud-est, poate chiar până la Kiev. Inclusiv Kievul, „mama tuturor orașelor rusești”. Demența lui Putin nu are margini, deci, repet, să nu ne facem iluzii: după Ucraina urmează R. Moldova. Ținta rușilor nu e Transnistria, ei deja o au; cine cu adevărat le stă ca un os în gât rușilor este fâșia de pământ dintre Nistru și Prut care se numește R. Moldova. Frontiera rusească pe Prut este programul-minim al Moscovei. Cine crede că așa ceva „nu se poate” greșește magistral. Ba se poate! Amintiți-vă câți ziceau că „nu se poate” anexarea Crimeii. Uite că se poate.

Când va porni războiul împotriva R. Moldova. Am zis că după Paști. Aceasta înseamnă orice zi începând cu luna mai. Ținând cont de slăbiciunea rușilor față de anumite date istorice, cu valoare emoțională, Moscova ar putea fixa intrarea triumfală a rușilor în Chișinău fie pe data de 9 mai, fie 22 iunie, fie 28 iunie – date istorice de mare importanță pentru ruși.

Există o singură șansă ca asta să nu se întâmple: solidarizarea comunității mondiale în fața barbariei Moscovei. Va dori însă această comunitate, în primul rând Uniunea Europeană și SUA, să se implice efectiv, pentru a-i opri pe ruși? Nu știu. Acest lucru ar trebui să-l știe conducerea politică a R. Moldova. Eu nu cred că-l știe. Dacă l-ar ști s-ar conduce de deviza: dacă dorești pace, pregătește-te de război!