TRANSNISTRIA CERE ALIPIREA LA RUSIA/ PUTIN a proclamat oficial ANEXAREA CRIMEEI la Rusia. DISCURSUL-REPLICA fata de Occident al presedintelui rus (VIDEO)/ NISTRU – NOUA LINIE DE RAZBOI

• Antena3:

PUTIN schimbă HARTA EUROPEI. Declaraţiile preşedintelui RUSIEI: “Am fost PĂCĂLIŢI şi ÎNŞELAŢI de Europa”

Putin îi bate pe americani cu propriile declaraţii! “Singuri au recunoscut statul Kosovo. Care este diferenţa în Crimeea?”

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a comentat argumentele Occidentului cu privire la recunoaşterea statului Kosovo şi nerecunoaşterea independenţei Crimeii.

“Singuri au scris, iar acum sunt indignaţi de asta“, a declarat în plenul Dumei de Stat liderul de la Kremlin.

Putin a citat paragrafe din declaraţia adoptată de SUA faţă de situaţia din Kosovo. Documentul recunoştea atunci că declaraţiile de independenţă pot încălca legislaţia internă a ţărilor, însă asta nu înseamna că are loc o încălcare a dreptului internaţional.

“Singuri au scris asta, au trâmbiţat în toată lumea, i-au forţat pe toţi să recunoască independenţa faţă de Serbia, iar acum sunt indignaţi. De ce?!”, s-a întrebat retoric preşedintele rus.

• Hotnews: 

Kremlin: Crimeea este alipita Rusiei incepand de marti

Joe Biden: Izolarea politica si economica a Rusiei va creste daca se va continua pe acest drum. Sanctiunile vor fi sporite

Izolarea politica si economica a Rusiei va creste daca se va continua pe acest drum, iar sanctiunile vor fi sporite atat din partea SUA, cat si din partea UE, a declarat marti vicepresedintele american Joe Biden, aflat in vizita la Varsovia pentru consultari pe tema situatiei din Ucraina. “Federatia Rusa a sustinut un referendum ilegal si rapid, care nu a fost acceptat de aproape intreaga lume. Rusia este singura in fata intregii lumi pentru a isi justifica agresiunea”, a adaugat Joe Biden. Oficialul american a mai anuntat, intr-o conferinta de presa comuna cu premierul polonez Donald Tusk, ca SUA tocmai au trimis 12 avioane de tip F 16 la bazele din Polonia.

Cele mai importante declaratii ale lui Joe Biden:

Acestea sunt vremuri dificile. Este mai important astazi ca oricand ca prietenii sa ramana impreuna si sa nu existe echivoc.

Este aproape incredibil ce s-a intamplat in Ucraina.

Presedintele (Barack Obama – n.red.) mi-a cerut sa vina astazi la Varsovia pentru a reafirma sustinerea puternica a SUA si NATO.

Ucraina a luptat sa scape de oligarhi si coruptie, pentru ca institutiile ucrainene sa fie conectate cu cele europene.
Federatia Rusa a sustinut un referendum ilegal si rapid, care nu a fost acceptat de aproape intreaga lume.

Aceasta logica gresita motiveaza actiunile Rusiei.

13 dintre cele 15 tari membre ale Consiliului de Securitate al ONU considera ilegitim acest referendum. China s-a hotarat ca nu poate sustine acest demers si s-a abtinut de la vot.

Rusia, singura in fata intregii lumi pentru a isi justifica agresiunea.

Izolarea politica si economica a Rusiei va creste daca se va continua pe acest drum. Sanctiunile vor fi sporite atat din partea SUA, cat si din partea UE.

Pe masura ce supunem Rusia unor costuri, in aceeasi masura trebuie sa sustinem Ucraina in acest moment. SUA incearca sa acorde un imprumut de un miliard de dolari si asistenta tehnica pentru contractarea unui imprumut de la FMI care sa ajute la stabilizarea Ucrainei.

Intentia noastra este ca NATO sa iasa din aceasta criza mai puternic ca niciodata.

SUA tocmai au trimis 12 avioane de tip F 16 la bazele din Polonia.

Vom continua sa protejam spatiul aerian al Estoniei, Letoniei si Lituaniei.

LIVE TEXT Vladimir Putin: Cetatenii din Crimeea s-au adresat Rusiei sa ii salveze. Nu putem sa ne lasam cetatenii, asta ar fi tradare

Presedintele Rusiei, Vladimir Putin, sustine o declaratie de presa, prima dupa ce rezidentii peninsulei Crimeea au votat in referendumul de duminica pentru alipirea regiunii la Federatia Rusa.

Conferinta de presa poate fi urmarita live pe site-ul Russia Today, cu traducere in engleza.

Principalele declaratii facute de Vladimir Putin:

Ne aflam aici pentru un moment de impotanta istorica. Pe data de 16 martie in Crimeea a avut loc un refernedum care a corespuns criteriilor internationale. Aproape 96% dintre cei care au venit la vot au votat pentru alipirea la Rusia.

Pentru a intelege de ce aceasta decizie a fost luata este suficient sa intelegem istoria Crimeei. Stiu ca locuitorii Crimeii sustin un stat in care 3 limbi sa fie luate in seama: cea rusa, cea ucraineana si cea tatara. Intelegem ca decizia de a transfera Crimeea Ucrainei a fost o formalitate. Nimeni nu isi imagina ca nu vom mai face parte intr-o zi din aceeasi federatie. Dar URSS s-a destramat. Nimeni nu si-a imaginat ca toate aceste republici nu vor avea o directie comuna, o moneda comuna. Nu s-a intamplat. In acest context, atunci ca Rusia a vazut ca Crimeea a ajuns in alt stat, s-a simtit inselata. Oamenii de acolo s-au trezit a doua zi intr-o alta tara, s-au trezit ca sunt o minoritate, iar natiunea rusa s-a trezit divizata.

A trebuit sa respectam noile realitati istorice si sa construim relatii de prietenie cu Ucraina, un stat pe care il consideram un stat frate. Astazi putem spune in mod deschis, si sa va vorbesc despre discutiile de la inceputul anului 200o cand presedintele de atunci Kuchma despre delimitarea graniteri ruso-ucrainene. A trebuit sa respectam delimitarile pentru a nu strica relatiile cu vecinii nostri. 

Noi intelegem ca oamenii din Ucraina si-au dorit schimbarea. Autoritatile, puterea de la Kiev i-au facut pe oameni sa simta ca s-au saturat. Puterea se schimba dar atitudinea fata de natiune, nu. Sunt 3 milioane de ucraineni care lucreaza in Rusia. Ii inteleg pe cei care au iesit pe Euromaidan si au protestat si au cerut alegeri juste. Alegerile trebuie sa schimbe puterea. Insa cei care au preluat puterea in Ucraina au pregatit un coup d’etat. Principalii implicati in aceasta lovitura de stat sunt rusofobi, nationalisti si fascisti. Sponsorii acestui Guvern, aceste puteri internationale nu au incercat sa ii opreasca. De aceea cetatenii din Crimeea s-au adresat Rusiei sa ii salveze. Nu putem sa ne lasam cetatenii, asta ar fi tradare. Presedintele Fed. Ruse a primit din partea Parlamentului rus dreptul de a folosi forta militara in Crimeea, insa nu ne-am folosit de el. Fortele ruse se aflau acolo deja in acord cu intelegerile internationale. Intr-adevar ne-am marit prezenta.

A aut loc referendumul din Crimeea, facut dupa Carta ONU. Va amintesc ca atunci cand Ucraina s-a rupt, a folosit tot Carta ONU. Dar acum cand Crimeea face asta, nu i se permite. Crimeea s-a folosit si de precendentul Kosovo, stat recunoscut de puterile internationale. Nu exista niciuun motiv de a nu recunoaste declaratia de independenta a Crimeii. Este foarte clar.

Actiunile locuitorilor din Crimeea respecta prevederilor internationale. de ce a fost posibil pentru albanezii din Crimeea, dar rusilor, ucrainenilor si tatariilor din Crimeea nu li se permite. De ce folosim dublul standard [Putin a citat dintr-un document american conform caruia un teritoriu isi poate declara indep chiar daca asta contravine legilor acelui stat – n.n.]? Nu poti in acelasi caz sa spui ca e azi albastru, iar maine e negru. Daca situatia ar fi scapat de sub control, si in Crimeea s-ar fi putut repeta scenariul Kosovo. Vreau sa le multumesc militarilor ucraineni care nu si-au patat mainile cu sange. S-a vorbit despre interventie, agresiune, eu nu imi amintesc niciun interventi[oni]sm, nicio impuscatura.

Vrem sa construim incredere, sa lucram la o baza echitabila, sa avem relatii de egalitate, dar nu am vazut sa fim tratati la fel. Am vazut asta in expasiunea NATO.  Ne-au spus ca nu e treaba noastra. Asta a fost si cu plasarea rachetelor, amanarea acordarii vizilor, iar acum ni se impun sanctiuni. In timpu Razboiului Rece, SUA si mai multe tari au introdus embargouri, oficial au fost ridicate insa ele inca mai exista. In cazul Ucrainei, partenerii nostri au depasit o linie rosie, au fost iresponsabili. Stiau foarte bine ca sunt milioane de rusi in Crimeea. Rusia s-a gasit intr-un loc in care nu putea sa renunte. Daca apesi un arc prea tare, va ricosa.

Suntem recunoscatori tarilor care ne-au sustinut deciziei. Sunt recunoscator Chinei, care au vazut situatia in contextul istoriei. As vrea sa ma adresez populatiei americane: Sunt mandri ca liberatatea e totul pentru ei. Dar libertatea de alegere a locuitorilor din Crimeea nu este importanta. Noi am sustinut decizia de reunificare a Germaniei. Sunt singur ca nu ati uitat ca URSS c-a sustinut. Sunt convins ca Germania va sustine decizia Rusiei de a restaura unitatea. Nu ii credeti pe cei care spun ca Rusia va lua alte regiuni dupa Crimeea.

Noi, atat rusii cat si locuitorii din Crimeea, am fi putut sa pierdem Crimeea cat de curand. Am auzit declaratii de la Kiev ca vor sa se alature NATO. Ce ar insemna asta. La Sevastopol ar fi fost nave NATO. Salutam colaborarea cu NATO dar nu vrem aceasta alianta militara. Nu vrem ca o organizaie militara sa fie aproape de noi, de casa noastra. Nu vrem ca in sevastopol sa fim intampinati de marinari NATO, sa vina la Sevastopol dar ii vom intampina noi pe ei. Nu suntem doar vecini apropiati, suntem o singura natiune. Kievul este mama Rusiei.

Milioane de rusi traiesc si vor trai in Ucraina iar Rusia le va proteja drepturile folosind relatii diplomatice. Vrem sa avem relatii apropiate, sa colaboram cu Ucraina, vrem sa fie un stat puternic.  Dar mai presus de orice vrem pace. Insa depinde de ucraineni sa faca pace la ei acasa.

Locuitorii au raspuns clar la refenedum, care a avut loc intr-un mod deschis. Locuitorii din Crimeea au raspuns: vor sa fie alaturi de Rusia. Rusia va trebui sa ia o decizie complicata avand in vedere amestecul de factori interni si externi. Opinia majoritatii rusilor este evidenta. In jur de 95% dintre rusi cred ca Rusia trebuie sa apere interesele cetatenilor rusi care traiesc in Crimeea, si 83% cred ca Rusia trebuie sa faca asta chiar daca va complica relatiile sale externe. 86% cred ca Crimeea este teritoriul rusesc iar 92% cred ca Crimeea ar trebui sa fie parte din Rusia.

Acum Rusia trebuie sa ia o decizie politica si poate fi bazata doar pe vointa poporului. Astazi, bazat pe rezultatul referendumului din Crimeea, as vrea sa transmit Adunarii Nationale o cerere sa accepte doua noi parti constituente ale Rusiei, Republica Crimeea si orasul Sevastopol, si sa ratifice acordul de acceptare a Crimeei si a orasului Sevastopol ca parti ale Rusiei.

Ministrul de Externe al Frantei: Participarea Rusiei la G8 a fost suspendata

Ministrul de Externe al Frantei, Laurent Fabius, a anuntat marti, la Europe 1, ca s-a decis supendarea participarii Rusiei la G8, transmite AFP.

“In ceea ce priveste G8, am decis sa suspendam participarea Rusiei, ceea ce inseamna ca se are in vedere ca toate celelalte tari, cele mai mari sapte state, sa se intalneasca fara Rusia”, a declarat seful diplomatiei franceze.

Din grupul G8 fac parte principalele economii din lume: SUA, Rusia, Germania, Franta, Marea Britanie, Italia, Canada si Japonia.

Transnistria cere Moscovei sa examineze posibilitatea aderarii regiunii separatiste la Federatia Rusa

Presedintele Parlamentului de la Tiraspol, Mihail Burla, a expediat o adresa presedintelui Dumei de Stat (camera inferioara a Parlamentului) a Rusiei, Serghei Naraskin, in care solicita examinarea posibilitatii de aderare a Transnistriei la Rusia, transmite Publika.md. 

Solicitarea a venit ca urmare a unui proiect de lege propus de deputatii Partidului “Rusia dreapta” cu privire la simplificarea procedurii de anexare a noilor teritorii la Federatia Rusa, informeaza BBC citand publicatia ruseasca Vedomosti.

Presedintele Sovietului Suprem de la Tiraspol a mentionat ca proiectul de lege face posibila doar anexarea Crimeei, dar nu si a Transnistriei.

“Autoritatile moldovenesti nu pot fi numite cu siguranta neefective. Mai mult decat atat, Transnistria ar putea fi nevoita sa organizeze un referendum conform legislatiei moldovenesti, dar intr-o republica separatista exista o legislatie proprie. Autoritatile din Republica Moldova nu au nici o influenta in Transnistria, care ar putea sa se adreseze Rusiei cu rugamintea de a fi anexata”, se arata in solicitare, potrivit Jurnal.md.

Presedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a anuntat marti dimineata, la Chisinau, ca va sustine o conferinta de presa la ora 12:00 pe teme “de actualitate”, unde se asteapta o declaratie legata de situatia din regiune, dupa referendumul din Crimeea si dupa ce Rusia a recunoscut independenta Crimeei, informeaza Mediafax.

Parlamentul de la Moscova urmeaza sa se pronunte in aceasta saptamana in legatura cu proiectul de lege propus de deputatii Partidului Rusia Dreapta, care prevede facilitarea anexarii de noi teritorii la Federatia Rusa.

Vicepremierul rus Dmitri Rogozin, emisarul special al Kremlinului in dosarul transnistrean, a avertizat saptamana trecuta in legatura cu incalcarea drepturilor cetatenilor rusi din Transnistria, pe fondul crizei din Ucraina.

“Pe fondul crizei din Ucraina, orice tentativa de ingradire a comunicarii dintre regiunea transnistreana si restul lumii ar fi o amenintare directa la securitatea si libertatile constitutionale ale celor 200.000 de cetateni rusi cu domiciliul permanent in regiunea transnistreana. Rusia nu va uita niciodata ca este garantul drepturilor constitutionale ale cetatenilor sai”, a afirmat Dmitri Rogozin, intr-o postare pe Twitter, potrivit agentiei Interfax.

Rusia participa cu un contingent militar la “forta de mentinere a pacii” din regiunea transnistreana, in urma conflictului armat dintre Chisinau si Tiraspol din 1992. Autoritatile de la Chisinau au cerut in mai multe randuri inlocuirea acestor forte ruse cu o misiune de observatori civili sub mandat international.

Comunitatea internationala incearca de mai multi ani sa negocieze o solutie pentru “conflictul inghetat” din regiunea transnistreana, in cadrul unei formule complexe, cunoscuta sub numele de “5+2”, din care, in afara de Chisinau si Tiraspol, mai fac parte Rusia, Ucraina si OSCE in calitate de mediatori, iar SUA si UE ca observatori. Negocierile se afla insa in impas in ultima perioada.

Presedintele Republicii Moldova, despre cererea Transnistriei de alipire la Rusia: Cred ca astfel de actiuni sunt contraproductive. Daca Rusia va accepta, va fi un pas gresit

Presedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a declarat marti, ca cererea de examinarea posibilitatii de aderare a Transnistriei la Rusia, trimisa Dumei de Stat de catre presedintele Parlamentului de la Tiraspol este o actiune “contraproductiva”, atat pentru Republica Moldova cat si pentru Rusia si ca astfel de actiuni “nu permit pastrarea acelei imagini internationale de care se bucura pana acum Rusia”. “Daca va accepta, va fi un pas gresit”,  precizat Timofti.

Intrebat cum comenteaza cererea Transnistriei, Nicolae Timofte a raspuns: “In primul rand, am luat la cunostinta ca a facut o astfel de declaratie asa numitul conducator al asa numitului soviet suprem al Transnistriei, Burla, parca. Oficial, ca acest organ neconstitutional din punctul de vedere al Republicii Moldova, cum este sovietul suprem al Transnistriei, nu a luat o asemenea decizie. Nu cunosc.” “Cred eu  ca astfel de actiuni, ele sunt contraproductive, ele nu aduc bine Republicii Moldova si, sunt de parere, chiar si Rederatiei Ruse. Nu contribuie la pastrarea acelei imagini internationale de care se bucura pana acum Rusia. Si daca va accepta, cred ca va fi un pas gresit”, a adaugat liderul de la Chisinau.

“Republica Moldova, astazi, in afara de pozitiile pe care le-am luat noi pana in prezent fata de aceste structuri anticonstituionale, nu puntem adopta altele”, a adaugat presedintele Timofti, intrebat ce pozitia ia Chisinaul fata de aceasta solicitare a regiunii separatiste. “Prioritatea mea a fost si este sa asiguram liniste si stabilitate in Moldova. Sa asiguram procesul de integare europeana”, a mai afirmat presedintele moldovean.

“Calificam drept ilegal si nu recunoastem asa numitul referendumul cu privire la statului Peninsulei Crimeea din 17 martie curent”, a mai afirmat Timofti, subliniind ca autoritatile de la Chisinau sprijina ferm suveranitatea si integritatea teritoriala a Ucrainei in frionterele recunoscute international. Presedintele Republicii Moldova a mai declarat ca posibila decizie a Federatiei Ruse de a anexa Crimeea ar constitui o incalcare grava a dreptului international si ca autoritatile moldovene pledeaza pentru reglementarea conflictelor pe cale pasnica.

“Federatia Rusa de nenumarate ori a confirmat atasamentul la aceste principii. Asteptarea noastra este ca actiunile acestui stat vor corespunde acestor principii si rolului de mediator in problema transnistreana“, a mai afirmat Timofti. Presedintele Parlamentului de la Tiraspol, Mihail Burla, a expediat o adresa presedintelui Dumei de Stat (camera inferioara a Parlamentului) a Rusiei, Serghei Naraskin, in care solicita examinarea posibilitatii de aderare a Transnistriei la Rusia, transmite Publika.md.  Solicitarea a venit ca urmare a unui proiect de lege propus de deputatii Partidului “Rusia dreapta” cu privire la simplificarea procedurii de anexare a noilor teritorii la Federatia Rusa, informeaza BBC citand publicatia ruseasca Vedomosti.

• Gandul: Putin a semnat actele care atestă anexarea Crimeii

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a semnat în urmă cu câteva minute actele care atestă anexarea Crimeii la Rusia. Luni, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, semnase un decret prin care recunoaşte independenţa regiunii ucrainene Crimeea, anunţă Preşedinţia Rusiei, citată de AFP. “Rusia, ţinând cont de voinţa locuitorilor din Crimeea, exprimată prin referendumul din 16 martie 2014, decide recunoaşterea Republicii Crimeea ca stat suveran şi independent în care oraşul Sevastopol are un statut special”, precizează decretul.

“Decretul intră în vigoare în ziua semnării”, precizează Kremlinul. Conform dreptului internaţional, recunoaşterea Crimeei ca stat independent este o etapă necesară pentru integrarea în Rusia, pentru că o astfel de acţiune trebuie să aibă loc în urma unui acord între două state independente. Locuitorii regiunii ucrainene Crimeea s-au pronunţat cu o majoritate covârşitoare, duminică, în favoarea unirii cu Rusia, în cadrul unui referendum considerat nelegitim de Kiev, de UE şi de Statele Unite. De asemenea, Parlamentul local a hotărât în unanimitate să ceară oficial integrarea Crimeei în Federaţia Rusă, unde ar urma să deţină statut de republică. O delegaţie din Crimeea, condusă de premierul separatist Serghei Aksionov, a sosit luni la Moscova. Un proiect de lege privind alipirea peninsulei la Federaţia Rusă urmează să fie supus la vot, vineri, în Duma de Stat, Camera inferioară a Parlementului rus.

• Mediafax: Vladimir Putin informează oficial Parlamentul în legătură cu cererea Crimeei şi se declară dispus să ratifice un acord privind integrarea peninsulei în Rusia

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a informat oficial Parlamentul şi Guvernul rus în legătură cu cererea Crimeei de a face parte din Rusia, prima etapă legislativă necesară pentru a putea integra peninsula în Federaţia Rusă, a anunţat marţi Kremlinul. Putin s-a declarat oficial dispus să ratifice un acord care prevede integrarea în Rusia a Crimeei. 

UPDATE 9:13 – Vladimir Putin, dispus să ratifice un acord privind integrarea Crimeei în Rusia

Preşedintele rus, Vladimir Putin, s-a declarat oficial dispus să ratifice un acord care prevede integrarea în Rusia a Crimeei, peninsulă din sudul Ucrainei, într-un document publicat marţi pe site-ul Kremlinului. În acest document, preşedintele rus cere puterilor publice ruse (Guvernului şi Parlamentului) să aprobe un astfel de acord şi consideră “oportun” să îl ratifice. El a semnat, luni, decretul de recunoaştere a independenţei republicii rusofone din sudul Ucrainei, deschizând calea alipirii sale la Federaţia Rusă.

Putin a informat cele două Camere ale Parlamentului, Duma şi Consiliul Federaţiei, precum şi Guvernul rus, conform Constituţiei ruse, a anunţat Kremlinul.

Luni seara, preşedintele rus a semnat un decret prin care este recunoscută independenţa peninsulei separatiste ucrainene Crimeea, sfidând ţările occidentale care nu recunosc rezultatele referendumului de duminică. În termenii dreptului internaţional, recunoaşterea Crimeei drept stat independent este o etapă necesară pentru integrarea sa în Rusia. Aceasta va face obiectul unui acord între două state independente. Putin urmează să vorbească marţi pe această temă în faţa celor două Camere ale Parlamentului rus, a liderilor regiunilor ruse şi a reprezentanţilor societăţii civile, potrivit Kremlinului.

• Timpul: Dan Dungaciu: Odată cu alipirea Crimeei la Federația Rusă, Nistrul devine linie de război pentru Federația Rusă

Odată cu alipirea Crimeei la Federația Rusă, Nistrul devine linie de război pentru Federația Rusă, ceea ce înseamnă că au crescut riscurile pentru Republica Moldova.

[…]

„Cred că, realist vorbind, dacă cineva își făcea iluzii că Federația Rusă își va retrage trupele din Transnistria – până la acest conflict – , cred că de aici înainte trebuie să fii supra-realist ca să crezi că se va petrece asta”, a declarat în emisiunea „Imparțial”, de la Digi24, Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice al Academiei Române.

„Chiar dacă nu se spun lucrurile acestea, Republica Moldova va trebui să-și gândească destinul european plecând inclusiv de la această ipoteză – la un moment dat, s-ar putea să trebuiască să pună între paranteze o cangrenă extrem de adâncă și să plece spre Uniunea Europeană cu teritoriile pe care le controlează. De 20 de ani, până la urmă, Republica Moldova este tributară a ceea ce se întâmplă sau nu se întâmplă într-o regiune pe care n-a controlat-o, de fapt, niciodată, Transnistria declarându-și suveranitatea și independența cu un an înainte de Republica Moldova”, a argumentat Dan Dungaciu.

Întrebat cum ar putea Republica Moldova să renunțe la această „cangrenă”, Dan Dungaciu a spus că în Parlamentul de la Chișinău s-a dat un tip de soluție – o decizie a Parlamentului R. Moldova care vorbea despre aceste trupe ca despre niște trupe de ocupație și o frontieră administrativă. „Nu înseamnă cedare de teritorii. Înseamnă o frontieră administrativă care să-i permită Republicii Moldova să se ducă spre Uniunea Europeană, sperând ca prin nivelul de prosperitate crescut al Republicii Moldova, să aibă un element de negociere mai bun măcar cu partea transnistreană, care refuză în acest moment realipirea la Republica Moldova, inclusiv pentru că (R. Moldova) nu este atractivă nici economic”, a arătat Dan Dungaciu.

„Dacă Federația Rusă ar vrea să-i facă cel mai mare rău lucru din lume Republicii Moldova, ar dezgheța conflictul transnistrean și-ar permite cetățenilor transnistreni să voteze în alegerile din Republica Moldova. Asta înseamnă vreo 250.000 (de alegători), care înseamnă vreo cinci sau șapte procente”, a atras atenția Dan Dungaciu. „Cum s-ar spune, ai făcut-o praf cu mâinile curate”, a punctat Dungaciu, menționând, în context, echilibrul fragil de forțe de la Chișinău dintre proeuropeni și proestici.

Întrebat dacă va face aceasta Rusia, analistul a recunoscut că „Rusia testează mici procedee” și a adus în discuție referendumul din Găgăuzia. „Dacă Chișinăul n-a putut să gestioneze un referendum în Comrad, în Găgăuzia, o regiune care a fost totuși în siajul Chișinăului de 20 de ani, cum credeți că instituțiile Chișinăului vor putea gestiona Tiraspolul sau regiunea transnistreană?”, a întrebat retoric analistul.

[…]

Traian Basescu, pentru Associated Press: Rusia a creat un lant de conflicte inghetate in jurul Marii Negre, Vladimir Putin vrea sa reconstruiasca URSS

Rusia a creat un lant de conflicte inghetate in jurul Marii Negre pentru a promova reconstruirea de catre presedintele rus Vladimir Putin a fostei Uniuni Sovietice de-a lungul fostei sale granite cu Occidentul, a declarat luni presedintele roman Traian Basescu, intr-un interviu acordat Associated Press, citeaza Agerpres.

Referindu-se la conflictele din Georgia si Ucraina, Traian Basescu a afirmat: “Daca va uitati la harta, veti vedea acest lant de conflicte inghetate” din jurul Marii Negre “care pot fi declansate in orice moment”. In interviul pentru AP, seful statului roman a declarat ca prioritatile lui Putin “par a fi conectate la punctul de contact dintre Uniunea Europeana si NATO”. Totodata, presedintele roman a afirmat ca Ucraina si Republica Moldova sunt “o prioritate pentru Vladimir Putin, care doreste sa reconstruiasca Uniunea Sovietica”.

• Romania TV: Ucraina semnează ACORDUL de ASOCIERE cu Uniunea Europeană

Ucraina semnează ACORDUL de ASOCIERE cu Uniunea Europeană. Semnarea Acordului de asociere va avea loc la 21 martie, în a doua zi a Consiliului European de primăvară, conform anunțurilor făcute în ultima perioadă de mai mulți lideri europeni. Consiliul de miniștri al UE precizează în concluzii că salută propunerea Comisiei Europene de a înlătura temporar taxele vamale asupra exporturilor ucrainene în UE și precizează că așteaptă adoptarea sa rapidă.

Potrivit textului menționat, Consiliul așteaptă cu nerăbdare semnarea prevederilor politice ale Acordului de asociere la 21 martie, în a doua zi a summitului UE de la sfârșitul acestei săptămâni. De asemenea, Consiliul UE confirmă angajamentul de a semna și celelalte părți ale Acordului de asociere, menționând că împreună cu capitolele politice acestea reprezintă un singur instrument.

“Acești pași vor confirma decizia liberă și suverană a Ucrainei de a urmări asocierea politică și integrarea economică cu UE“, menționează textul citat.

Nu în ultimul rând, Consiliul reiterează angajamentul UE de a continua contactele între cetățenii UE și Ucraina prin intermediul procesului de liberalizare a vizelor, în conformitate cu condițiile agreate în cadrul Planului de acțiune pentru liberalizarea vizelor. Uniunea Europeană își reafirmă angajamentul de a fi alături de Ucraina și de a-i furniza sprijin financiar pentru stabilizarea economică și financiară, în conformitate cu pachetul de asistență pentru Kiev propus de CE, mai relevă concluziile CAE.

• Antena3: Ucraina mobilizează 40.000 de rezervişti militari

Parlamentul ucrainean a aprobat, luni,  decretul prezdenţial pentru mobilizarea parţială a rezerviştilor militari în următoarele două luni, informează Reuters. Planul, care include un număr de 40.000 de rezervişti, este menit “să prevină repetarea scenariului din Crimeea în alte regiuni din sud-estul Ucrainei”, declară Andriy Parubiy, secretarul Consiliului de Securitate şi Apărare de la Kiev.

• Hotnews: 

Lista completa a rusilor sanctionati de SUA si UE: oficiali de rangul doi, politrucii lui Putin si nici un oligarh. Raspunsul Rusiei: ironii si recunoasterea oficiala a rezultatului referendumului din Crimeea

SUA si UE au facut publice luni listele cu oficialii rusi si ucraineni sanctionati cu interzicerea accesului si inghetarea conturilor. Pe lista SUA apar un vicepremier – agresivul Dimitri Rogozin, si sefa camerei superioare a parlamentului rus, plus doi colaboratori directi ai lui Vladimir Putin, dar lista UE e populata cu oficiali de rang inferior din parlamentul rus si citiva militari responsabili de invadarea Crimeei.

Ca raspuns la sanctiuni, presedintele Putin a semnat luni seara decretul oficial prin care recunoaste Crimeea drept stat independent. Marti, Putin va tine un discurs in fata Parlamentului, si analistii estimeaza ca presedintele rus ar putea anunta inceperea procesului de unificare a Crimeei cu Federatia Rusa.

Sanctiunile impuse de SUA

Luni, la o zi dupa referendumul ilegitim din Crimeea, presedintele american Barack Obama a semnat decretul prin care sanctioneaza 11 oficiali rusi si ucraineni pentru implicarea in criza din Crimeea. Intre acestia: doi consilieri ai lui Vladimir Putin, vicepremierul rus Dmitri Rogozin, dar si fostul presedinte ucrainean Viktor Ianukovici. Sanctiunile SUA nu ating totusi nici un sef de mare companie rusa (Gazprom, Rosneft) si nici unul dintre liderii de prim rang din administratia rusa (ministrul de Externe, ministrul Apararii). Sanctiunile constau in inghetarea tuturor activelor detinute in SUA si interzicerea calatoriei in tara.Obama a declarat luni ca “noi provocari nu vor face decat sa izoleze si mai mult Rusia si sa-i diminueze statutul in lume”.

Lista persoanelor sanctionate de SUA:

Politicieni rusi:

Dimitri Rogozin, vicepremier. Este unul dintre cei mai duri si agresivi politicieni rusi, folosit de Putin drept portavocea sa in confruntarea cu NATO sau state din UE. Bun cunoscator al chestiunii transnistrene, a fost ambasador la NATO si Reprezentant Special pe chestiunea scutului anti-racheta al SUA.

Valentina Matvienko, sefa Consiliului Federatiei Ruse (camera superioara a Parlamentului rus). Femeia cu cel mai inalt rang in politica rusa, fost guvernator al orasului din care provine Vladimir Putin, Sankt Petersburg. Este un aliat fidel al presedintelui rus si a venit in intimpinarea acestuia in criza din Ucraina si Crimeea.

Vladislav Surkov, ajutor al presedintelui rus Vladimir Putin. Are 50 de ani si este considerat unul dintre ideologii Kremlinului. A fost extrem de apropiat de Vladimir Putin in al doilea mandat prezidential. Este creatorul doctrinei politice pe care o numeste democratia suverana, pe care il contrapune democratiei promovate de SUA si UE.

Serghei Glaziev, consilier prezidential al lui Vladimir Putin. Economist de stinga, autor al programului politic al Partidului Comunist in anii 90, a fost un critic al lui Putin in 2004, cind a candidat impotriva sa la prezidentiale. Putin l-a numit consilier intr-o miscare surprinzatoare in iulie 2012, insarcinindu-l cu supravegherea crearii Uniunii vamale intre Rusia, Belarus si Kazahstan.

Leonid Slutsky, presedinte al Comisiei pentru Comunitatea Statelor Independente (CSI) si integrare eurasiatica din Duma de Stat

Andrei Klishas: presedintele Comisiei juridice din Consiliul Federatiei Ruse

Elena Mizulina, deputat in Duma de Stat. Este autoarea mai multor propuneri legislative controversate, precum restringerea accesului la informatii pe internet sau legi anti-gay.

Oficiali din Crimeea:

Serghei Aksionov, premierul nerecunoscut al Crimeei

Vladimir Konstantinov, presedintele Parlamentului Crimeei, dizolvat de oficialitatile ucrainene

Fosti oficiali din Ucraina:

Viktor Medveciuc: oligarh ucrainean, seful unui partid pro-rus, a carui fata a fost botezata de Vladimir Putin

Viktor Ianukovici: fostul presedinte al Ucrainei

Reactiile rusilor sanctionati: “Sint onorat sa fiu pe aceasta lista, intr-o companie selecta”, a declarat Andrei Klisas pentru Interfax. in timp ce Leonid Slutsky, a spus “nu am nici un cont si nici o proprietate imobiliara in SUA, iar in ce priveste vizitele – voi supravietui”.

Unii congressmani republicani au criticat masurile Casei Albe, catalogindu-le drept insuficiente. Printre ei se numara senatorul John McCain, care a cerut ” un raspuns mult mai adecvat” la actiunile Rusiei, iar senatorul Ted Cruz a cerut o mai mare prezenta militara americana  in Estul Europei.

Sanctiunile UE

Consiliul UE a facut publice sanctiunile Uniunii Europene tot luni, dupa zile intregi de dezbateri intre cele 28 de state membre. Potrivit agentiilor de presa, lista initiala de 120 de nume de oficiali si oameni de afaceri rusi a fost scurtata masiv la presiunea unor state membre precum Spania, Cipru, Grecia sau Bulgaria. Acestea au cerut sanctiuni cit mai blinde pentru Rusia, in timp ce un alt grup de state, din care a facut parte Polonia, a militat pentru sanctiuni dure.

Cert e ca, dupa ore intregi de negocieri finale, ministrii de Externe din statele UE au finalizat luni o lista cu 21 de oficiali rusi si ucraineni carora le sint inghetate conturile (cu unele exceptii de la regula) si care au interzis la intrarea in UE.

Printre acestia se numara politicieni de rang inferior, militari, precum si oficialii din Crimeea. Nici un nume de sef de mare companie, nici un membru al Guvernului rus, dar ministrul lituanian de Externe a anuntat ca alte sanctiuni sint asteptate la Consiliul European de joi de la Bruxelles.

Lista finala a persoanelor sanctionate de UE:

Oficiali din Crimeea:

1. Serghei Aksionov – premierul nerecunoscut al Crimeei
2. Vladimir Konstantinov – presedintele Consiliului Suprem al Crimeei
3. Rustam Temirgaliev – vicepresedintele Consiliului de Ministri al Crimeei
4. Deniz Berezovskiy  – comandant al Marinei ucrainene, care si-a incalcat juramintul de credinta pentru patrie colaborind cu autoritatile nerecunoscute din Crimeea
5. Aleksei Chalii – primar al orasului Sevastopol
6. Piotr Zima – numit la conducerea Serviciului de securitate al Crimeei
7. Iuri Jerebtsov – consilier al presedintelui parlamentului din Crimeea, unul dintre principalii organizatori ai referendumului din 16 martie
8. Serghei Tsekov – vicepresedinte al parlamentului din Crimeea

Politicieni din Federatia Rusa:

9. Viktor Ozerov – presedintele Comisiei de aparare si securitate din Consiliul Federatiei Ruse (Camera superioara a Parlamentului rus)
10. Vladimir Djabarov – prim-vicepresedinte al Comisiei de afaceri internationale din Consiliul Federatiei Ruse
11. Andrei Klishas – presedintele Comisiei de drept constitutional din Consiliul Federatiei Ruse
12. Nikolai Rajkov – membru al Comisiei pentru probleme federale si politici regionale din Consiliul Federatiei Ruse
13. Evgeni Bushmin – vicepresedinte al Consiliului Federatiei Ruse
14. Aleksandr Totunov – membru al Comisiei pentru cultura, stiinta si informatie din Consiliul Federatiei Ruse
15. Oleg Panteleev – prim-vicepresedinte al Comisiei pentru probleme parlamentare din Consiliul Federatiei Ruse
16. Serghei Mironov – membru al Dumei de Stat, lider al fractiunii parlamentare “Rusia Dreapta”. Fost presedinte al camerei superioare, fost candidat la presedintie, este considerat o marioneta politica a lui Putin
17. Serghei Jelezniak – vicepresedinte al Dumei de Stat
18. Leonid Slutski – presedinte al Comisiei pentru Comunitatea Statelor Independente (CSI) si integrare eurasiatica din Duma de Stat

Militari rusi:

19. Aleksandr Vitko – comandantul Flotei ruse la Marea Neagra
20. Anatoli Sidorov- comandantul Districtului Militar din Vest din cadrul Flotei ruse
21. Aleksandr Galkin – comandantul Districtului Militar din Sud din cadrul Flotei ruse

Rusia ia peste picior sanctiunile Occidentului: Toti parlamentarii rusi din Duma de Stat cer sa fie pedepsiti precum cei de pe listele UE si SUA

Parlamentarii rusi au raspuns pe un ton caustic sanctiunilor decise de Occident ca raspuns la implicarea Rusiei in criza din Ucraina. Duma de Stat de la Moscova a adoptat o declaratie, ca raspuns la sanctiunile Occidentului, prin care cer Statelor Unite si Uniunii Europene sa extinda sanctiunile impuse catorva deputati rusi asupra tuturor parlamentarilor din camera inferioara a Parlamentului rus, transmite Reuters.

O declaratie adoptata in unanimitate de Duma de Stat arata: “Propunem dl Obama si (…) eurobirocratilor sa includa pe lista cetatenilor rusi afectati de sanctiunile americane si europene toti deputatii Dumei de Stat care au votat in favoarea acestei rezolutii”.

SUA si UE au facut publice luni listele cu oficialii rusi si ucraineni sanctionati cu interzicerea accesului si inghetarea conturilor. Pe lista SUA apar un vicepremier – agresivul Dimitri Rogozin, si sefa camerei superioare a parlamentului rus, plus doi colaboratori directi ai lui Vladimir Putin, dar lista UE e populata cu oficiali de rang inferior din parlamentul rus si citiva militari responsabili de invadarea Crimeei.

Ca raspuns la sanctiuni, presedintele Putin a semnat luni seara decretul oficial prin care recunoaste Crimeea drept stat independent. Marti, Putin va tine un discurs in fata Parlamentului, si analistii estimeaza ca presedintele rus ar putea anunta inceperea procesului de unificare a Crimeei cu Federatia Rusa.