ucraina

 

foto – adevarul.ro

  • Mediafax:

Liderul tătarilor din Crimeea face apel la boicotarea referendumului şi cere intervenţia NATO

Liderul minorităţii tătare din Crimeea, Mustafa Djemilev, a făcut apel, joi, la boicotarea referendumului privind alipirea peninsulei ucrainene Crimeea la Rusia şi a solicitat ca NATO să intervină pentru a preveni “un masacru”.

“Facem apel la tătarii din Crimeea să boicoteze referendumul”, a declarat pentru AFP Mustafa Djemilev, aflat în vizită la Bruxelles.

Apreciind că ONU nu va accepta niciodată, din cauza dreptului de veto al Rusiei, să trimită căşti albastre în Crimeea, Djemilev a solicitat ca NATO “să intervină, la fel în Kosovo”, pentru a preveni “un masacru”.

Oficialul tătar a anunţat că intenţionează să aibă o întrevedere cu secretarul general NATO, Anders Fogh Rasmussen.

“Nu am văzut nicio măsură serioasă din partea Occidentului”, a afirmat el, apreciind că restricţiile stabilite pentru eliberarea de vize nu vor avea un efect prea mare. Persoanele vizate de aceste măsuri “duc o viaţă bună în Rusia”, a spus el.

“Am spus că Ucraina ar trebui să invite trupe de menţinere a păcii din cadrul ONU, dar ştiu că Rusia este în Consiliul de Securitate şi, prin urmare, aceasta nu se va face”, a continuat el.

“Dacă alte metode nu merg, poate NATO ar trebui să trimită forţe. Ei o fac, în general, doar când există un masacru. Ne-am dori ca aceasta să se întâmple înainte de un masacru”, a mai spus Djemilev.

Miercuri, Mustafa Djemilev a purtat o conversaţie la telefon cu preşedintele rus Vladimir Putin, în cursul căreia liderul tătarilor a pus la îndoială legitimitatea referendumului care va avea loc duminică în Crimeea.

El a anunţat pentru AFP că i-a spus lui Putin că “tătarii nu vor face război cu Rusia, dar vor apăra integritatea teritorială a ţării lor”.

Comunitatea tătară reprezintă între 12 şi 15% din cei aproximativ două milioane de locuitori ai Crimeei. Tătarii din Crimeea s-au opus secesiunii peninsulei şi au susţinut manifestaţiile împotriva preşedintelui prorus ucrainean Viktor Ianukovici.

SUA studiază posibilitatea acordării unui sprijin militar Ucrainei

Statele Unite “studiază” posibilitatea acordării unui sprijin militar Ucrainei, solicitat de lideri ucraineni, au anunţat oficiali americani, joi, negând informaţiile potrivit cărora cererea Kievului ar fi fost refuzată de Washington.

Potrivit unor oficiali ai administraţiei Obama, Ucraina doreşte să obţină arme şi muniţii, dar şi un sprijin în materie de informaţii.

“Vom examina cererile pe care le-au formulat”, a declarat pentru AFP un oficial al Pentagonului, care s-a exprimat sub acoperirea anonimatului. O decizie definitivă încă nu a fost luată, au anunţat doi oficiali americani.

Cererea autorităţilor ucrainene intervine în plină vizită a premierului ucrainean, Arseni Iaţeniuk, în Statele Unite. El a primit sprijinul administraţiei Obama în criza din Crimeea, unde Rusia a mobilizat trupe suplimentare.

Washingtonul a respins o eventuală intervenţie militară în această fostă republică sovietică şi încearcă, dimpotrivă, să soluţioneze pe cale diplomatică criza dintre Ucraina şi Rusia.

Anterior, Wall Street Journal a oferit asigurări că Statele Unite au refuzat cererea ucraineană, cel puţin pentru moment, de teama de a nu escalada situaţia. Citând oficiali, cotidianul a anunţat că Ucraina a cerut, între altele, echipamente de comunicaţii, kerosen şi binocluri de noapte.

CRIZA din Crimeea: “Rusia nu vrea RĂZBOI, iar ruşii nici atât”, susţine ambasadorul rus la ONU

“Rusia nu vrea război, iar ruşii nici atât, şi sunt convins că nici ucrainenii” nu îşi doresc, a afirmat joi ambasadorul rus la ONU, Vitali Ciurkin, evocând criza din Ucraina la Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite în prezenţa premierului ucrainean, Arseni Iaţeniuk.

Afirmând că vrea “să-i răspundă direct” lui Arseni Iaţeniuk, Vitali Ciurkin i-a acuzat pe europeni şi pe americani că au provocat această criză incitându-i pe ucraineni să “înlăture de la putere forţa guvernamentală legitimă”.

Rusia “nu doreşte exacerbarea acestei crize”, a adăugat Ciurkin.

El a apărat legitimitatea referendumului care va avea loc duminică în Crimeea, referindu-se, în special, la independenţa Kosovo, nerecunoscută de Moscova. În opinia sa, acest referendum se justifică printr-un vid juridic apărut în Crimeea în urma “înlăturării neconstituţionale de la putere a Guvernului de la Kiev”.

El a vorbit în faţa mai multor ambasadori occidentali, între care cei ai Statelor Unite, Franţei şi Marii Britanii, care cu toţii au apreciat că referendumul din Crimeea este ilegal şi au solicitat lansarea unui dialog politic între Moscova şi Kiev, cu scopul de a soluţiona paşnic criza ucraineană.

Ciurkin a făcut ironii pe seamna “situaţiei idilice” din Ucraina imaginate de occidentali şi a repetat că Rusia nu va recunoaşte legitimitatea noilor autorităţi de la Kiev.

Pe de altă parte, premierul ucrainean, Arseni Iaţeniuk, a cerut în faţa Consiliului de Securitate ca Rusia să îşi retragă trupele suplimentare din Crimeea şi să accepte lansarea unor negocieri. Cu trei zile înainte de referendumul din Crimeea, premierul ucrainean a declarat că “încă mai există o şansă pentru soluţionarea paşnică a conflictului”.

Pe teren, Rusia organizează manevre militare în regiunea Rostov-pe-Don, în apropiere de graniţa cu Ucraina. Aproximativ 4.000 de paraşutişti ruşi, 36 de avioane şi aproximativ 500 de vehicule participă la aceste exerciţii, potrivit agenţiei de presă Itar-Tass. În plus, Rusia a mobilizat în Belarus şase avioane de luptă de tip Su-27 şi trei avioane de transport militar

  • Hotnews: 

Comandantul unei unitati militare ucrainene din Crimeea, incercuita de rusi, cere ordine precise de la Kiev, amenintand ca in caz contrar va deschide focul

Comandantul unei unitati militare ucrainene din Belbek, in Crimeea, incercuit de fortele rusesti, a cerut joi superiorilor ierarhici din Kiev ordine precise, amenintand ca in caz contrar va deschide focul, scrie AFP. Pentru a evita confruntari armate, va cer sa-mi spuneti cat mai curand posibil ce trebuie sa faca comandantii in cazul unei amenintari asupra vietii efectivelor si membrilor familiilor lor”, a declarat Iuli Manchur, intr-un mesaj video difuzat de televiziunea ucraineana.

“Daca dvs nu luati decizii, vom actiona in conformitate cu statutul fortelor armate ucrainene, mergand pana la deschiderea focului”, a avertizat el.

“Ne dam seama ca nu putem sa rezistam mult timp trupelor rusesti superioare numeric, mai bine inarmante si mai bine antrenate, dar suntem pregatiti sa ne indeplinim datoria pana la capat”, a spus el, subliniind ca“ultimatumurile rusilor devin din ce in ce mai dure”.

Ministrul interimar al Apararii, Igor Teniuh, a discutat telefonic cu Iuli Manchur, pentru a-l asigura ca au fost adoptate “masuri urgente” pentru a sprijini militarii din Crimeea, a precizat ministerul, intr-un comunicat, fara a preciza natura acestor amenintari. Acest colonel a fost protagonist in evenimentele din 4 martie, cand zeci de militari ucraineni neinarmati, dispusi in coloana si purtand un steag al Ucrainei si un steag rosu, i-au infruntat pe militarii rusi care ocupau baza aeriana Belbek, de langa Sevastopol.

Pe de alta parte, Ucraina a acuzat fortele rusesti din Crimeea ca au tras asupra unui avion de recunoastere, joi, in apropierea istmului care uneste peninsula de Ucraina. Intr-o declaratie in care se afirma ca este al doilea incident de acest gen in cinci zile, serviciul granicerilor afirma ca avionul efectua o misiune de patrulare cand s-a tras asupra lui dintr-un post rusesc in apropiere de Armyansk. Nu au fost oferite detalii suplimentare despre eventuale pagube produse avionului, despre care se precizeaza ca era neinarmat. Rusia a negat ca trupele sale sunt implicate in operatiuni in Crimeea. Un referendum asupra alipirii de Rusia este programat duminica.

UPDATE Rusia lanseaza manevre militare la frontiera cu Ucraina, Kievul anunta formarea unei Garzi Nationale. Moscova a trimis sase avioane de lupta si trei avioane militare in Belarus

Aproximativ 8.500 de soldati rusi iau parte la exercitii militare in apropierea granitei cu Ucraina, in care sunt implicate artileria si multiple lansatoare de rachete, in conditiile in care Parlamentul de la Kiev a aprobat joi crearea unei Garzi Nationale care ar putea ajunge pana la 60.000 de oameni.

Ora 19.45
 Comandantul unei unitati militare ucrainene din Crimeea, incercuita de rusi, cere ordine precise de la Kiev, amenintand ca in caz contrar va deschide focul 

Ora 18:00 Sase prime avioane de vanatoare F-16 din totalul celor 12 pe care Statele Unite le vor trimite in Polonia au aterizat joi intr-o baza militara din Lask (centru), scrie presa poloneza, citata de AFP.

Statele Unite au raspuns astfel cererii Varsoviei care, ingrijorata de situatia din Ucraina, a cerut amplasarea unei unitati a fortelor aeriene americane formate din 12 aparate F-16, avioane de transport si 300 de soldati.

Ora 17:40 Statele Unite si Uniunea Europeana sunt pregatite sa adopte luni “masuri foarte serioase” pentru a replica la referendumul privind alipirea Crimeei de Rusia, a avertizat joi secretarul american de Stat John Kerry, citat de AFP.

“Va exista un raspuns la referendum si, in plus, daca nu exista niciun semn de progres pentru a rezolva acest dosar, vor exista masuri serioase luni in Europa si aici”, a declarat Kerry, in fata unei comisii a Senatului, cu o zi inaintea unei noi intalniri, vineri, la Londra, cu omologul sau rus Serghei Lavrov.

Ora 17:20 Rusia a confirmat joi trimiterea a sase avioane de lupta si a trei avioane militare in Belarus, ca raspuns la intensificarea misiunilor de recunoastere ale NATO, in urma crizei din Ucraina, scrie AFP.

“Echipajele avioanelor de lupta rusesti vor incepe misiuni de recunoastere cu colegii lor belarusi pentru a efectua recunoasteri aeriene, pentru a proteja si apara spatiul aerian” de deasupra Rusiei si Belarus, a anuntat un comunicat al ministerului rus al Apararii, citat de agentia Itar-Tass.

Miercuri, Minskul ceruse Moscovei sa intareasca supravegherea aeriana in comun pe teritorul sau, reactionand la anuntul facut de NATO privind trimiterea de avioane-radar Awacs pentru a efectua misiuni recunoastere deasupra Poloniei si Romaniei. Aceste misiuni se inscriu in cadrul “supravegherii crizei din Ucraina”, care are ”consecinte serioase pentru securitatea si stabilitatea zonei euro-atlantice”, potrivit secretarului general al NATO, Anders Fogh Rasmussen.

Potrivit agentiei rusesti Itar-Tass, 4.000 de oameni din unitatile de parasutisti, 36 de avioane si 500 de vehicule participa la manevrele lansate in regiunea Rostov-pe-Don, in apropierea frontierei ucrainene.

Ministerul rus al Apararii a confirmat, pe site-ul sau, ca exercitiile au demarat la bazele din Districtul Militar de Sud, dar nu a precizat cat timp vor dura, potrivit Reuters. In acest timp, la Kiev, Parlamentul ucrainean a aprobat crearea unei Garzi Nationale, in conditiile in care noua putere se teme de intruziuni ale armatei ruse in estul tarii.

Proiectul de lege a fost aprobat de 262 de deputati prezenti, fara niciun vot impotriva. Autoritatile ucrainene au precizat ca acest corp, in subordinea ministerului de Interne, va fi format cu prioritate din voluntari proveniti din “grupurile de autoaparare” formate in Maidan.

Garda Nationala va fi insarcinata in special cu securitatea interna, a frontierelor si lupta impotriva terorismului.

Aproximativ 40.000 de voluntari s-au prezentat deja la centrele de recrutare ale armatei.

Cu patru zile inainte de un referendum privind anexarea peninsulei Crimeea la Rusia, Arseni Iateniuk, premierul interimar proeuropean al Ucrainei, a fost primit cu onoruri, miercuri, la Casa Alba, de unde l-a invitat de dialog pe presedinte rus.

La randul sau, presedintele Statelor Unite, Barack Obama si-a declarat in mod clar sprijinul pentru Ucraina primindu-l pe Arseni Iateniuk la Casa Alba si avertizandu-l pe presedintele Vladimir Putin ca actiunile Moscovei in Ucraina ar putea aveaun “cost”. Arseni Iateniuk dat asigurari, de asemenea, miercuri la Washington ca saptamana viitoare va fi semnat aspectul politic al acordului de asociere intre Ucraina si Uniunea Europeana.

Arseni Iateniuk este de asteptat, joi, la ONU, unde va tine un discurs in cadrul unei reuniuni publice a Consiliului de Securitate, incepand cu ora 19.00 GMT. Cei 15 membri ai Consiliului de Securitate nu au reusit sa adopte o pozitie comuna asupra crizei din Ucraina desi au avut cinci reuniuni pe aceasta tema in ultimele zile. Federatia Rusa, membru permanent al Consiliului, dispune de drept de veto si astfel poate bloca orice luare de pozitie in Consiliu.

O persoană care manifesta în favoarea Kievului a fost ucisă în timpul confruntărilor de la Doneţk, în estul Ucrainei. 

“Potrivit primelor concluzii ale medicilor, el a fost înjunghiat“, a precizat sursa citată. Aproximativ 1.000 de susţinători ai Kievului manifestau în momentul în care au fost atacaţi de proruşi. Victima a fost bătută, potrivit Ministerului Sănătăţii.

Circa 8.500 de militari ruşi participă la exerciţii militare în apropiere de graniţa cu Ucraina în cadrul cărora este folosită artilerie şi numeroase lansatoare de rachete, a informat joi Ministerul Apărării rus, relatează Reuters

“Unităţile şi diviziile din cadrul forţelor armate intensifică exerciţii pe teren, în poligoane din regiunile Ristov, Belgorod, Tambov şi Kursk”, a anunţat ministerul într-un comunicat, precizând că aceste manevre vor continua până la sfârşitul lui martie.

“Scopul principal al măsurilor este verificarea aptitudinii trupelor de a efectua exerciţii de luptă în locuri necunoscute şi în poligoane netestate“, a precizat el. În cursul manevrelor, trupele urmează să efectueze deplasări şi să se asigure că sunt capabile să se mişte pe terenuri necunoscute fără să fie reperate. Ele urmează să efectueze şi exerciţii de tir de luptă.

O serie de înregistrări video şi fotografii postate pe Internet prezintă deplasări de blindate, fără să fie posibil să se stabilească în mod exact unde se desfăşoară deplasările.Ministerul a declarat totodată, pentru agenţia oficială Itar-Tass, că alte exerciţii ale unor unităţi de paraşutişti, la care participă aproximativ 4.000 de militari, 36 de avioane şi aproximativ 500 de vehicule militare se desfăşoară în regiunea Rostov. 

Miercuri, adjunctul ministrului rus al Apărării Anatoli Antonov a anunţat că Moscova a autorizat Ucraina să efectueze un zbor de observare în spaţiul aerian rus, pentru a se asigura că nu există o ameninţare la adresa securităţii Ucrainei, fără să precizeze însă când va fi efectuat zborul. Rusia a efectuat deja, în perioada 26 februarie-6 martie manevre în districtele militare Central şi Vestic. Ministrul ucrainean interimar al Apărării Igor Teniuh a declarat că la graniţele de sud-est ale Ucrainei şi în Crimeea se află 220.000 de militari ruşi. El a mai spus că aceştia dispun de 1.800 de tancuri, peste 400 de elicoptere, 150 de avioane şi circa 60 de nave. În plus, serviciile speciale ucrainene au anunţat, ieri, că au arestat în regiunea Kerson (sud) o „patrulă de recunoaştere a armatei ruse“, venită din Crimeea pentru a strânge informaţii despre unităţile ucrainene din zonă, relatează AFP.


Secretarul Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare al Ucrainei, Andrei Parubi, a declarat că dacă aceste trupe se pun în mişcare, pot ajunge în numai câteva ore la Kiev“, estimează responsabilul ucrainean. El a adăugat însă că trupele ucrainene „sunt distribuite în aşa fel încât pot respinge atacurile din orice direcţie“.

Grupul de recunoaştere, afirmă SBU într-un comunicat, a pătruns în regiune evitând punctele de control de la frontiera administrativă dintre Crimeea şi restul Ucrainei. Comandantul acestui grup este un ofiţer rus născut în 1981 şi originar din regiunea Riazan (200 de kilometri sud-est de Moscova), dar care folosea un paşaport ucrainean, pe numele Evgheni Arbuzov, născut în 1986, potrivit serviciilor speciale. Arestat fiind, el ar fi recunoscut, potrivit aceleiaşi surse, că a căutat informaţii despre barajele de control şi mobilizarea forţelor ucrainene.

Fostul consilier Putin Andrei Illarionov a susţine că planul liderul de la Kremlin nu se opreşte la Crimeea ci ar urmări să pună mâna şi pe estul Ucrainei, să anexeze şi alte oraşe mari, inclusiv Harkov, Doneţk , Dnepropetrovsk , Lugansk, Zaporoje , Herson şi Odessa.

De altfel, preşedintele Rusiei i-ar fi spus deputatului ucrainean, fostului conducător al Mejlisului tătarilor din Crimeea, Mustafa Dzhemilev, că Ucraina s-a retras din Uniunea Sovietică „nu prea legitim“. Dzhemilev le-a povestit jurnaliştilor ucraineni, după convorbirea telefonică cu Vladimir Putin, transmite UNIAN. ”I-am spus lui Putin că cea mai importantă este problema integrităţii teritoriale a Ucrainei, pentru că încălcarea ei reprezintă încălcarea acordului care a fost semnat de către ţările garante – SUA, Marea Britanie şi Rusia în 1994, în schimbul renunţării noastre la armele nucleare. I-am vorbit despre consecinţele posibile dacă acesta va fi încălcat, inclusiv că nimeni nu va avea încredere în astfel de aranjamente şi fiecare ţară care are capacitatea financiară va tinde să achiziţioneze propriile arme nucleare şi Ucraina nu este o excepţie”, – a spus Dzhemilev.

“Pe marginea acestui subiect – integritatea teritorială a Ucrainei – Putin a replicat că autoproclamarea independenţei Ucrainei nu a fost în concordanţă cu legislaţia URSS, care prevedeau procedura de ieşire din componenţa Uniunii“, a subliniat Dzhemilev.

Statele Unite şi Uniunea Europeană sunt pregătite să adopte “măsuri foarte serioase”, luni, pentru a răspunde referendumului de duminică din Crimeea, care ar urma să aprobe alipirea la Rusia, a avertizat joi secretarul de Stat american John Kerry.

Va fi un răspuns la referendum şi dacă nu va fi niciun semn de progres în rezolvarea dosarului, vor fi măsuri foarte serioase luni în Europa şi aici“, a declarat Kerry în faţa unei comisii a Senatului, cu o zi înaintea unei noi întâlniri la Londra cu omologul său rus Serghei Lavrov.