[update VIDEO] Cautatorii ”comorii” brancovenesti VANDALIZEAZA biserica manastirii BAIA DE ARAMA!

Am primit pe mail: 

• tele2drobeta: ÎN CĂUTAREA AURULUI DOMNESC

Scandal iscat pentru o presupusa comoara a lui Constantin Brancoveanu care ar fi ascunsa sub o manastirea construita de domnitor la 1700, în Mehedinti. Dupa ce zeci de cautatori de comori care au săpat ilegal in biserica manastirii, veche de 313 ani, zilele acestea o echipa de cercetare de la Muzeul de Istorie al Transilvaniei din Cluj a sapat oficial in apropierea manastirii. Numai ca au fost luati la intrebari de politisti, pentru ca in loc de cercetari arheologice asa cum scrie in autorizatia obtinuta de la Ministerul Culturii, ar fi sapat o groapa de peste doi metri in apropierea manastirii, cel mai probabil in cautarea aurului.

• RTS: Cercetari cu cantec

Dispute aprinse au avut loc două zile, la Mânăstirea Sfinţii Voievozi din Baia de Aramă, acolo unde legenda spune că este ascunsă o presupusă comoară a lui Constantin Brâncoveanu. Zeci de căutători de comori au săpat ilegal de-a lungul timpului în biserica mănăstirii, veche de 313 ani. Ieri, o echipă de cercetare de la Muzeul de Istorie al Transilvaniei, din Cluj, a venit să efectueze săpături în baza unei autorizaţii emisă de Ministerul Culturii. Lucrătorii au fost luaţi însă la întrebări de poliţişti, pentru că aceştia ar fi săpat o groapă de peste doi metri în apropierea mănăstirii, cel mai probabil în căutarea comorii lui Constantin Brâncoveanu.

• Emilia Corbu: DEZASTRUL DE LA BAIA DE ARAMĂ

La Baia de Aramă încă mai există chinuită şi nerestaurată o ctitorie brâncovenească, este vorba de biserica mănăstirii Sf. Voievozi. Nu are încă nici un plan de restaurare, deşi este monument de categoria A. Incepând de ieri, 11 noiembrie, va avea şi o problemă serioasă de rezistenţă a fundaţiilor. Dracul şi-a propus să o dărâme şi a găsit trei arheologi proşti să-i facă treaba. Mai precis cei trei ,,arheologi,,  au săpat un crater de patru  metri  lăţime şi patru metri adâncime paralel cu zidul exterior până în fundaţie. Craterul l-au săpat rapid cu excavator, freze, bicamer de mină. Şi din crater voiau să sape sub biserică.

Unii spun că voiau să găsească o cameră subterană în care ar fi o comoară. Eu le spun că băieţii ar trebui să se apuce de altă meserie. Arheologia nu-i de ei! Ar fi trebuit să ştie că:

1. Secţiunile arheologice se fac întotdeauna perpendicular pe un zid, cât mai înguste, consolidate şi fără să pună în pericol construcţia.
2. Secţiunile arheologice sunt stratigrafice, adică se decopertează strat cu strat, câte 10 cm, chiar şi atunci când sunt efectuate cu mijloace mecanice.
3. Pentru găsirea unor camere subterane, proiectul de cercetare este cu totul altul, metoda de lucru este alta şi niciodată nu se fac cratere se 4 x 4 m adâncime. Niciodată!
4. Tehnicile admise în standardele şi procedurile arheologice se aplică în funcţie de proiect, locul şi scopul cercetării. Nu aplici mijloace mecanizate lângă monumente istorice vechi de 500 de ani. Mijloacele mecanizate se aplică în situaţii excepţionale şi stratigrafic, dacă este cazul şi cu mare precauţie, doar  în câmp.  Nu credeam că legea trebuia să prevadă cum şi când se folosesc tehnicile. Arheologul deştept ştie unde şi cum se aplică tehnicile şi procedurile.

Părerea mea este că ne aflăm în faţa unui caz de malpraxis care a scăzut rezistenţa zidului bisericii.

Slavă Domnului că nu a căzut malul pe muncitori.

• Mediafax: Acuzaţii de săpături arheologice ilegale la mănăstirea din Baia de Aramă. Poliţia a declanşat o anchetă – FOTO

Poliţia Mehedinţi a declanşat o anchetă, marţi, după ce Episcopia Severinului a depus o plângere împotriva unei firme pe care o acuză că, sub coordonarea unui arheolog de la Muzeul de Istorie a Transilvaniei, face săpături neautorizate sub altarul Mănăstirii “Sfinţii Voievozi” din Baia de Aramă.

O echipă de poliţişti specialişti în patrimoniu, de la Inspectoratul Judeţean de Poliţie Mehedinţi, a început o anchetă după ce reprezentanţii Episcopiei Severinului şi Strehaiei au depus, luni, o plângere împotriva unei firme din Baia de Aramă pe care o acuză că face săpături ilegale sub altarul Mănăstirii “Sfinţii Voievozi”, deşi deţine autorizaţie pentru cercetări arheologice în jurul mănăstirii.

“Poliţia Baia de Aramă va începe o anchetă în acest sens şi vom lua măsurile legale care se impun cu privire la cele constatate cu ocazia lucrărilor care au loc la Mănăstirea Sfinţii Voievozi“, a declarat, marţi, inspectorul Octavian Tivig de la Poliţia Baia de Aramă.

Săpăturile la Mănăstirea “Sfinţii Voievozi” din Baia de Aramă au început luni, fiind coordonate de către arheologul Gheorghe Petrov de la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj Napoca.

“Este un diagnostic arheologic prin care se vor constata anumite lucruri la faţa locului. Nu pot să vă dau răspunsuri concrete pentru că nici eu nu le cunosc. De asta mă aflu aici. Este un diagnostic arheologic avizat de Ministerul Culturii, aşa cum se întâmplă la multe obiective în ţara asta“, a afirmat arheologul Gheorghe Petrov.

Pe de altă parte, preotul Mihai Zorilă, consilier economic la Episcopia Severinului şi Strehaiei, cel care a depus plângerea la Poliţie, a declarat că reprezentanţii Muzeului de Istorie a Transilvaniei din Cluj au subcontractat o firmă din Baia de Aramă care face săpături cu un utilaj de mare tonaj, aceasta fiind surprinsă în anii trecuţi că ar fi făcut săpături neautorizate, în căutarea aurului pe care l-ar fi ascuns Constantin Brâncoveanu, în anii 1700, în zona respectivă.

“Este o autorizaţie emisă de Ministerul Culturii şi Cultelor. Am fost înştiinţaţi de Direcţia Patrimoniu Cultural a judeţului Mehedinţi, ne-am conformat punerii în aplicare, am venit la ora respectivă şi am constatat că persoana autorizată, un colectiv de cercetare arheologică format din trei specialişti coordonaţi de responsabilul ştiinţific al acestei cercetări, domnul Gheorghe Petrov, au întreprins aici săpături cu un buldo-excavator. Am constatat că efectuarea acestor lucrări a fost subcontractată de o altă firmă, din Baia de Aramă, asupra căreia planează suspiciunea că a mai făcut de-a lungul timpului anumite cercetări pe cont propriu“, a declarat consilierul economic al Episcopiei Severinului şi Strehaiei, preotul Mihai Zorilă.

Vechiul aşezământ monahal (iniţial a fost mănăstire de călugări) datează încă din jurul anilor 1400, din vremea Sfântului Nicodim de la Tismana, având o biserică de lemn acoperită cu învelitoare de şiţă. Un document din 1672 îl menţionează pe egumenul mănăstirii pe nume Evghenie de la Mănăstirea Hilandar din Muntele Athos. În locul bisericii de lemn a fost zidită actuala construcţie abia la sfârşitul secolului al XVII-lea, la îndemnul domnitorului Constantin Brâncoveanu. Mănăstirea Baia de Aramă şi-a început activitatea din anul 1703, iar biserica mănăstirii păstrează integral pictura originală, executată din pridvor până în altar în tehnica al fresco. Pictura este specifică decoraţiunii interioare de sfârşit de secol XVII, început de secolul XVIII din teritoriul românesc aflat între Carpaţii Meridionali şi Dunăre.

În şedinţa Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Olteniei din 29 ianuarie 2008 a fost aprobată reînfiinţarea Mănăstirii Sfinţii Voievozi din Baia de Aramă ca mănăstire de călugăriţe sub jurisdicţia Episcopiei Severinului şi Strehaiei.