NABUCCO A MURIT, TRAIASCA GAZELE DE SIST?! Instrumentarea propagandistica a unui ESEC GEOPOLITIC PROGRAMAT/ Romania: victima a concurentei IMPERIILOR ENERGETICE/ Vom fi teren “desert” de exploatare a PETROLULUI si GAZELOR la schimb cu o REDEVENTA INFIMA (video)

Gazele de sist din Romania si lupta strategica dintre SUA si Rusia

Extras din emisiunea “Panorama” (Antena 3) cu Oana Stanciulescu – 23 iunie 2013:

ZBOR DEASUPRA UNUI CUIB DE SLUGI

Cateva informatii interesante aruncate de B. Chirieac din coltul gurii, fara a fi duse pana la capat:

– Presedinte al Romaniei poate fi doar cineva agreat de serviciile secrete; vis-a-vis de propaganda ONG-ului Jamestown, conform caruia vara trecuta Traian Basescu a mentinut ordinea constitutionala prin intermediul serviciilor secrete. 

– Romania va fi un teren petrolifer cu mult gaz, care va primi o redeventa INFIMA; 

– Profiturile companiilor ce vor exploata gaze de sist, petrol si petrol de sist vor fi uriase, iar Romania nu va primi, in schimb, NIMIC; rezervele noastre sunt enorme, insa… nu vor fi pt noi;

– “Pentru SUA, Romania e un deşert unde fiecare face ce vrea. De ce sa aduc in deşert tehnologica ecologica ‘friendly‘? Fiindca aici pot sa forez cat doresc, fara sa platesc. Nu e vina mea ca ati pus un oras pe zacamant de gaz de sist. Trimiteti deci tot orasul la capsuni, in Spania, si acolo foram noi…”

Costin Georgescu: Daca vom ramane la mana unor firme nu ne vom alege cu nimic. 

• Antena3: Panorama. De ce a devenit România tentantă pentru americani şi ruşi

Invitat în cadrul emisiunii Panorama, analistul Bogdan Chirieac a comentat interesul subit pe care americanii şi ruşii îl manifestă în privinţa României.

„În opinia mea, miroase a foarte mult gaz şi petrol”, a declarat analistul.

• Antena3: Bogdan Chirieac: Toată economia României poate exploda

Analistul Bogdan Chirieac a declarat, în cadrul emisiunii Panorama, că economia românească ar putea exploda şi Rusia ar putea avea o problemă de competitivitate în cazul în care România ar deveni un mare producător de gaze.

În ceea ce priveşte gazul de şist, “România e deja pe locul trei în Europa, după Polonia şi Franţa. Mai departe, sub gazele de şist înţeleg că se găseşte petrolul de şist. (…) În Marea Neagră, Exxon se pregăteşte să extragă anual opt miliarde metri cubi de gaz normal care înseamnă, la preţurile la care ne vând ruşii nouă gazul, aproape patru miliarde de dolari pe an. Sunt sume imense”, a spus analistul.

“Toată economia României poate exploda”, a mai spus analistul.

• Mediafax: După eşecul Nabucco, România ia în calcul resursele din Marea Neagră şi gazele de şist

România analizează, după ce OMV a anunţat că proiectul Nabucco a eşuat, diverse scenarii privind perspectivele resurselor interne de gaze naturale şi conectarea la piaţa regională de profil, iar gazele din Marea Neagră şi cele de şist au potenţialul de a creşte independenţa energetică naţională.

“În acest moment, autorităţile române au în derulare o analiză complexă a situaţiei energetice la nivel naţional şi regional, pornind de la diversele scenarii privind dezvoltarea Coridorului Sudic de gaze. Se au în vedere atât perspectivele resurselor interne de gaze cât şi conectarea României la piaţa regională de gaze. Opţiunile vizate de România (exploatarea rezervelor de hidrocarburi din platoul continental maritim, gazele naturale din şisturi) au potenţialul de a creşte şi mai mult independenţa energetică a ţării noastre“, se arată într-un comunicat transmis de Departamentul Energiei din Ministerul Economiei.

Acţionarii consorţiului Nabucco sunt OMV (Austria), Transgaz Mediaş (România), BEH (Bulgaria), MOL (Ungaria), BOTAS (Turcia) şi GDF Suez (Franţa).

OMV, liderul al consorţiului Nabucco, a anunţat miercuri că grupul de companii care exploatează zăcământul de gaze Şah Deniz din Azerbaijan, nu a selectat Nabucco Vest ca rută de transport al gazelor naturale către Europa. Anunţul este echivalent cu eşecul proiectului, din moment ce consorţiul de la Şah Deniz era singurul furnizor de gaze implicat în discuţii cu partenerii Nabucco.

Exploatarea gazeiferă de la Şah Deniz, situată în Marea Caspică, este operată de gigantul britanic BP, în parteneriat cu Statoil (Norvegia), SOCAR (Azerbaijan), Total (Franţa), Lukoil (Rusia), NIOC (Iran), şi TPAO (Turcia).

În comunicatul Ministerului Economiei se precizează că România este statul cu cel mai redus grad de dependenţă de importuri de hidrocarburi dintre toate statele partenere în proiectul Nabucco, iar România va continua, la nivel regional, eforturile pentru realizarea proiectelor începute, între care rămâne o prioritate proiectul AGRI.

Proiectul AGRI (Azerbaijan-Georgia-România Interconnector) presupune livrarea gazului natural prin conducte din Azerbaidjan în Georgia şi lichefierea într-un terminal care ar urma să fie construit pe ţărmul georgian al Mării Negre, de unde să fie transportat pe mare în România. În terminalul din România ar avea loc regazeificarea şi transferul în sistemul naţional de transport prin conducte fie pentru tranzit, fie pentru consumul intern.

Investiţia în proiectul AGRI este estimată între 1,2 miliarde euro şi 4,5 miliarde euro, în funcţie de capacitatea de transport.

Ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, afirma, în luna februarie, că AGRI “stagnează puţin” şi nu din cauza României. În 2011, oficiali ai Guvernului afirmau că au în vedere atragerea Turkmenistanului ca furnizor de gaze naturale pentru proiectele Nabucco şi AGRI.

O declaraţie oficială a consorţiului care exploatează zăcământul de gaze Şah Deniz urmează să fie făcută vineri. Proiectul Nabucco a fost iniţiat la începutul anului 2002, când au avut loc discuţii preliminare între OMV Austria şi BOTAS Turcia. Reprezentaţii consorţiului Nabucco declarau în luna mai, la Bucureşti, că sunt încrezători în şansele de succes ale proiectului.

OMV Petrom şiu ExxonMobil au anunţat, anul trecut, că au făcut o descoperire semnificativă de gaze într-un perimetru din Marea Neagră, estimările preliminare plasând zăcământul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi, care echivalează cu de 3-6 ori consumul anual al României.

• Cotidianul: Primele reacţii: Rusia şi-a jucat foarte bine cartea | Ţările din proiectul Nabucco erau prea mici pentru un joc atât de mare

Deputatul Iulian Iancu, preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, a explicat miercuri pentru cotidianul.ro ce efecte va avea pentru România eşecul proiectului Nabucco.

„Decizia privind proiectul Nabucco este clar o decizie politică, decizie care a avut şi o miză economică. Actorii sunt actori globalişti, interesele sunt legate strict pentru pătrunderea pe pieţele europene de distribuţie gaze şi, în acelaşi timp, de creştere a influenţei marilor operatori occidentali în valorificarea zăcămintelor de pe teritoriul Rusiei. Acest tip de factori au mutat decizia către celălalt proiect şi ne-au scos pe noi din şansa de a avea o sursă alternativă de gaze”, a declarat Iulian Iancu.

În opinia sa, eşecul înregistrat cu proiectul Nabucco obligă România să-şi îndrepte atenţia către un scenariu alternativ, care înseamnă intensificarea exploatării zăcămintelor proprii de gaze naturale din Marea Neagră şi valorificarea eficientă a zăcămintelor mature de pe uscat.

„Acest scenariu B nu e neapărat un scenariu pesimist. Valorificându-şi zăcămintele proprii de gaze naturale, România ar putea să îşi asigure întreg consumul intern, într-o proiecţie a anilor 2020-2030, în totalitate din producţie interne”, a explicat Iancu, precizând că „scenariile sunt făcute prin valorificarea gazelor din zăcămintele convenţionale, deci excluzând gazele de şist”.

Altfel spus, „eşecul Nabucco ne obligă să lansăm ca proiect de grad zero proiectul privind eficienţa elergetică în România, ca şi dezvoltarea şi accelerarea activităţii de explorare şi exploatare a gazelor naturale din propriile zăcăminte”.

Au câştigat actorii mai puternici

Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, declara zilele trecute că „noi ne-am făcut temele” şi că depinde doar de azeri dacă vor alege Nabucco pentru transportul gazelor din Marea Caspică în Europa. În proiect sunt implicate Austria, Bulgaria, Ungaria, România şi Turcia. Întrebat dacă, la acest moment, se poate vorbi de un eşec al modului în care au fost derulate negocierile, preşedintele Comisiei pentru industrii din Camera Deputaţilor spune că „ţările implicate în proiectul Nabucco erau prea mici pentru un joc atât de mare” şi, prin urmare, au câştigat actorii mai puternici.

„Trebuie să fim conştienţi că vorbim de un joc geopolitic global, care depăşeşte cu mult nivelul statelor implicate în proiectul Nabucco. Noi vorbim aici de Rusia ca principal jucător, care şi-a jucat foarte bine această carte. Rusia rămâne acum principalul furnizor de gaze naturale către aceste state (inclusiv România, n.r.). Din punctul de vedere al jocului economic şi comercial observăm că principala companie azeră este, poate nu întâmplător, finalistă în achiziţia distribuţiei de gaze din Grecia şi British Petroleum devine unul dintre cei mai importanţi actori în exploatarea zăcămintelor de gaze din Rusia. Numai dacă nominalizăm aceşti jucători şi observăm care este dimensiunea jocului geopolitic în această regiune. Altfel spus, ţările implicate în proiectul Nabucco erau prea mici pentru un joc atât de mare. Au câştigat actorii mai puternici”, a declarat Iulian Iancu.

Principalul proiect concurent este Trans-Adriatic Pipeline, care face legătura între Turcia şi Italia, tranzitând Grecia, Albania şi Marea Adriatică. Proiectul TAP este dezvoltat de companii din Elveţia, Norvegia şi Germania.

Acordul privind proiectul Nabucco a fost semnat la Ankara, în iulie 2009, de Austria, Bulgaria, Ungaria, România şi Turcia. Despre acest proiect se discută însă de mai mulţi ani. În 2002, companii de profil din cele cinci state au semnat un Acord de cooperare privind înfiinţarea unui „Consorţiu” pentru crearea unei rute complet nouă de transport a gazelor naturale din Zona Mării Caspice şi Orientul Mijlociu către pieţele europene. Participanti sunt: BOTAS din Turcia, Bulgargaz din Bulgaria, Transgaz din România, MOL din Ungaria şi OMV Erdgas din Austria.

Azerii de la Şah Deniz II au preferat altă rută

OMV a confirmat oficial miercuri faptul că proiectul Nabucco a eşuat. Azerii de la Sah Deniz II au preferat altă rută pentru transportul gazelor din Marea Caspică în Europa.

“Consorţiul Şah Deniz II a informat OMV, ca acţionar al Nabucco Gas Pipeline International Gmbh (NGPI), în ceea ce priveşte decizia privind ruta preferată de transport al gazelor către Europa. Proiectul Nabucco West nu a fost selectat de consorţiu“, se precizează într-un comunicat dat publicităţii de OMV.

• Energy Report:

UPDATE: OMV recunoaște înfrângerea; Die Presse: Nabucco a eșuat; New Europe: TAP a câștigat bătălia cu Nabucco pentru gazul azer

Update: Nabocco a fost refuzat de Shah Deniz, fiindu-i preferat proiectul concurent, TAP. De această dată este oficial, austriecii de la OMV, acționari ai Nabucco, confirmând, într-un comunicat de presă informația apărută deja în presa internațională.

“Consorţiul Şah Deniz II a informat OMV, un acţionar al Nabucco Gas Pipeline International Gmbh (NGPI), în ceea ce priveşte decizia privind ruta preferată de transport al gazelor către Europa. Proiectul Nabucco West nu a fost selectat de consorţiu”, se arată într-un comunicat transmis miercuri de OMV.

Deși a evitat să confirme informația Ministerul Economiei din România a recunoscut că “în acest moment, autorităţile române au în derulare o analiză complexă a situaţiei energetice la nivel naţional şi regional, pornind de la diversele scenarii privind dezvoltarea Coridorului Sudic de gaze. Se au în vedere atât perspectivele resurselor interne de gaze cât şi conectarea României la piaţa regională de gaze. Opţiunile vizate de România (exploatarea rezervelor de hidrocarburi din platoul continental maritim, gazele naturale din şisturi) au potenţialul de a creşte şi mai mult independenţa energetică a ţării noastre”.

Proiectul Nabucco al celor de la OMV a eșuat, consorțiul TAP fiind ales drept partener de către Shah Deniz, titrează și publicația austriacă Die Presse, care nu precizează însă sursa informației și susține că oficialii OMV contactați telefonic au refuzat să facă orice comentariu pentru moment.Informația este confirmată și de agenția de presă turcă Cihan News Agency, care citează surse diplomatice ce precizează că oficialii Nabucco au fost deja înștiințați în scris de Shah Deniz în legătură cu decizia luată.

Consorțiul Trans Adriadic Pipeline (TAP) a fost ales de către Shah Deniz drept partener în viitorul proiect de transport al gazelor azere pe teritoriul UE în detrimentul Nabucco Vest, susține publicația New Europe, care citează o sursă apropiată decidenților de la Baku. Ieri, potrivit agenției de presă azere APA, cel puțin patru guverne și cei doi CEO ale celor două consorții au fost informați asupra deciziei Shah Deniz.

New Europe este o publicație print și online pro-europeană, cu sediul la Bruxelles, înființată în urmă cu 19 ani.

Potrivit unui reporter de naționalitate elenă al publicației, Kostis Geropoulos (Grecia este unul dintre cele mai implicate state, atât din cauza tranzitării de către TAP a teritoriului elen, cât și din cauza recentei achiziționări de către SOCAR a companiei de transport a gazelor DESFA), pe 28 iunie, TAP va fi anunțat de Shah Deniz (ai cărui acționari sunt Socar, BP și Total) drept câștigător în cursa de transportare a gazului azer prin Grecia, Albania și Marea Adriatică, în Italia.

Cu toate acestea, consorțiul Shah Deniz a declarat într-o declarație la 25 iunie, “nu are de gând să speculeze cu privire la alegerea opțiunii europene de livrare a gazului azer. Așa cum am mai anunțat, Shah Deniz intentionează să anunțe opțiunea selectată înainte de sfârșitul lunii iunie”.

Potrivit New Europe, Uniunea Europeană, care încearcă să-și reducă dependența energetică față de Rusia și să-și diversifice sursele de aprovizionare, sprijină atât TAP, cât și Nabucco Vest, în concurența lor pentru transportul a 10 miliarde de metri cubi de gaze naturale din Azerbaidjan, ca parte a coridorului sudic al gazelor.

Factorul grec, decisiv

Pe 21 iunie, cu numai patru zile în urmă ministerul Energiei și Mediului din Grecia a anunțat oficial că a ajuns la un acord cu TAP pe tema condiților de tranzitare a teritoriului Greciei de către conducta consorțiului. În aceeași zi, compania petrolieră de stat SOCAR din Azerbaidjan (întâmplător și acționar al Shah Deniz) a confirmat că a ajuns la un acord cadru cu statul grec pentru achiziționarea unui pachet de 66% al operatorului de transport a gazelor din Grecia (DESFA). Acordul dintre guvernul grec și TAP urmează a fi semnat chiar astăzi.

Acționarii TAP sunt elvețian AXPO (42,5%), Statoil din Norvegia (42,5%) și Germania E.ON Ruhrgas (15%). Membri consorțiului Shah Deniz au opțiunea de a deveni, la rândul lor, acționari TAP.

Experți citați de New Europe au declarat că Nabucco și TAP ar trebui să colaboreze, indiferent de ceea ce câștigă proiectului. “Proiectul ratat” poate începe, la rândul său, operațiunile de construcție a sistemului de transport, imediat ce “proiectul câștigător” se apropie de finalizare. Potrivcit experților citați de New Europe, cele două proiecte ar trebui să fie construite împreună pentru a înlocui Rusia South Stream, care pare să domine piața aprovizionării cu gaze naturale în Balcani.

UE a trădat

Dacă sursa celor de la New Europe este bine informată, ea nu face decât să confirme o știre care plutea în aer. Așa cum scria ieri Energy Report, Nabucco pare a fi pierdut până și susținerea Bruxelles-ului. Potrivit Platts, care citează surse guvernamentale israeliene, în urmă cu două săptămâni, a avut loc o discuție între Valeria Termini, vicepreședinte al Consiliului Reglementatorilor Energiei din UE și oficiali ai ministerului israelian al Energiei și Apelor, pentru a-i convinge să se alăture proiectului TAP, pentru ca Europa să-și reducă dependența de gazul rusesc. 

Propunerea UE ar permite Israelului să transporte gaz în UE prin intermediul conductei TAP și ar reduce semnificativ investițiile necesare pentru construirea de către Israel a unor costisitoare facilități de export de gaz natural lichefiat (LNG). Un terminal LNG ar costa undeva între 7 și 10 miliarde de dolari, în timp ce o conductă care să lege rețeaua națională israeliană de transport la TAP numai 2-3 miliarde de dolari. Decizia Israelului depinde de liberalizarea sau nu a exportului de gaze de către statul israelian, care urmează a se decide în următoarele săptămâni.

• DCnews: Cozmin Gușă: Politica României, mioapă că a mizat doar pe Nabucco

Analistul politic Cozmin Guşă consideră că eşecul proiectului energetic Nabucco West este ştirea cu cele mai importante consecinţe geopolitice pentru următoarea perioadă, iar faptul că toată politica noastră energetică s-a bazat pe acest proiect iluzoriu arată cât de slab pregătiți sunt responsabilii români care nu sunt în stare să ducă statul într-o zonă de succes. Potrivit analistului, întâlnirile de la Bucureşti, între şefii serviciilor secrete de la Moscova respectiv Washington şi conducătorii României, nu ar trebui considerate a nu avea legătură cu decizia consorțiului de exploatare Shah Deniz II de a alege ca rută de export al gazelor azere gazdocutul TAP (Trans-Adriatic Pipeline).

“Este un lucru pe care specialiştii în geopolitică l-au prevăzut. Eu personal am vorbit despre aceste lucruri în ultimii cinci ani de zile pentru că era evidentă miopia politicii externe româneşti. Acest proiect nu a fost nici măcar finanţat şi nu i s-a găsit o sursă de alimentare. Nefiind finanţat si neavând garanţia sursei, apropo de negocierile eşuate cu Azerbaidjanul, era evident ca era doar o fantoşă, o butaforie de politică externă pe care noi nu puteam să stăm. Şi dacă în acest moment foarte important rememorăm declaraţiile autorităţilor române, de la preşedinte la prim miniştrii şi miniştrii şi vedem cât au fost de amatoristice, ne speriem din nou de cât de slab este statul român azi pus în faţa unui eşec anunţat, poate premeditat”, a spus Guşă.

“E important să se înţeleagă că: ai sursă de gaze sau petrol, eşti puternic. Tranzitează teritoriul tău o asemenea sursă sau conductă, eşti încă puternic. Eşti ocolit şi nu ai nici sursă, eşti în bătaia vântului. Azi trebuie să constatăm înfrângerea unui proiect prezentat de către UE, de blocul Nord Atlantic, care nu este o bucurie pentru România şi care este un motiv de ruşine pentru diplomaţia românească care nu a ştiut să se orienteze spre rutele alternative”, a completat Cozmin Guşă.

Susținând că nu știe “cât putea să facă România din punct de vedere al influenţării succesului acestui proiect”, analistul politic afirmă, însă, că “faptul că nu am reuşit niciodată să ne reorientăm în scurta perioadă pe care am avut-o la dispoziţie arată că la nivelul politicii externe din România avem oameni foarte slab pregătiţi care nu sunt în stare să ducă statul într-o zonă de succes, de independenţă energetică. Sunt doar nişte fantoşe şi în virtutea unor decizii care se iau în alte cabinete decît cele care ar trebui să fie răspunzătoare de acest lucru vin şi ne prezintă astfel de strategii”.

Cozmin Gușă a precizat că “Azi am pierdut împreună cu toţi”, și, notând că “alţii s-au orientat foarte bine şi vor putea să îşi asigure prosperitate din varianta Trans Adriatică a acestui proiect care va fi alimentat de Azerbaidjan”,  a lansat și o întrebare “Cine răspunde azi în România că politica României a fost atât de mioapă şi a mizat doar pe Nabucco?”.

Totodată, analistul politic crede că ar fi o legătură între decizia luată în Azerbaidjan şi vizitele oficialilor din SUA şi Rusia la Bucureşti: ”Să nu consideraţi că întâlnirile de la Bucureşti, atât de neobişnuite, între şefii serviciilor secrete de la Moscova respectiv Washington şi conducătorii României nu au legătură cu această decizie, poate cea mai importantă care s-a luat în plan geopolitic în ultima perioadă”, a atras atenţia Guşă.

• Cotidianul: Parteneriat ExxonMobil – Petrom. Ce rezerve de gaze au găsit americanii în Marea Neagră

Cea mai mare companie listată de petrol şi gaze naturale la nivel mondial, ExxonMobil, şi OMV Petrom au finalizat cea mai mare campanie de explorare seismică 3D înregistrată în Marea Neagră, acoperind o suprafaţă de peste 6.000 de kilometri pătraţi aferentă blocului Neptun Deep. Cele două companii au cumpărat de la Diamond Offshore Drilling Inc o platformă de foraj, Ocean Endeavor, pentru a relua forajul de explorare pe blocul offshore Neptun Deep din România la sfârşitul anului în curs sau începutul anului 2014. Platforma Ocean Endeavor a fost proiectată să foreze în ape cu adâncimi de până la 2.400 de metri şi o adâncime totală de foraj de până la 10.600 de metri.

“Datele colectate în timpul campaniei seismice şi al programului de foraj de explorare vor fi folosite pentru a evalua dimensiunea şi fezabilitatea comercială a descoperirii Domino, anunţată în 2012, dar şi potenţialul altor prospecte în blocul Neptun Deep”, se arată într-un comunicat al OMV Petrom.

ExxonMobil şi Petrom se aşteaptă să investească până la un miliard de dolari în programul de explorare, care cuprinde campania de achiziţie seismică 3D, finalizată, şi forajul suplimentar de explorare şi evaluare.

“Rămânem foarte încurajaţi de descoperirea Domino şi continuăm să colectăm date suplimentare necesare pentru a confirma dimensiunea resurselor şi potenţiala fezabilitate comercială a acestora”, a declarat directorul general al ExxonMobil Exploration and Production Romania, John Knapp.

Johann Pleininger, membru al Directoratului OMV Petrom, a afirmat că investiţiile ulterioare aferente fazelor de evaluare şi dezvoltare ar putea ajunge la câteva miliarde de dolari şi că astfel de investiţii au un impact major în economie. Cele două companii au anunţat anul trecut o descoperire semnificativă de gaze în urma forării sondei Domino-1, estimările preliminare plasând zăcământul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi, care echivalează cu de 3-6 ori consumul anual al României.