[UPDATE, VIDEO] – 15 iunie – POMENIREA POETULUI NATIONAL, MIHAI EMINESCU, la implinirea a 124 de ani de la trecerea sa la cele vesnice

UPDATE:

• Basilica: Comemorare Mihai Eminescu, la cimitirul Bellu

Pe 15 iunie, în anul 1889, se muta la Domnul, la vârsta de 39 de ani, Mihai Eminescu. La împlinirea a 124 de ani de la trecerea la cele veşnice, poetul a fost comemorat în ţară şi străinătate atât prin slujbe de pomenire, cât şi prin evenimente culturale. Sute de bucureşteni i-au adus un omagiu poetului la mormântul său din cimitirul Bellu, unde un sobor de preoţi a oficiat slujba de pomenire, informează TRINITAS TV. Delegatul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a fost părintele consilier patriarhal Florin Şerbănescu.

„Dorim să aducem tuturor celor de față binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel pentru gândul luminos de a organiza această comemorare la mormântul celui care a fost Poetul Mihai Eminescu. De asemenea, aducem din partea Preafericirii Sale gândul de recunoștință al Biserici și al neamului românesc pentru cel care a fost acest mare înaintaș al nostru, marele poet născut pe meleagurile Botoșanilor la Ipotești și ajuns apoi să îmbrățișeze prin viața și prin opera sa tot pământul românesc, pentru că de acolo din Moldova și de la Iași a trecut și prin Transilvania și a ajuns la București unde și-a desfășurat activitatea, mai ales în ultima parte a vieții sale, perioada cea mai fecundă când era redactor la ziarul Timpul”, a mărturisit Pr. Florin Şerbănescu, Consilier al Sectorului Cultură şi Patrimoniu Religios al Patriarhiei Române.

La slujba de pomenire au participat români din mai multe zone ale ţării. Aflaţi întâmplător pe Aleea Scriitorilor, sau veniţi special pentru a participa la evenimentele comemorative, cu toţii au aprins o lumânare la mormântul lui Eminescu.

Pe tot parcursul zilei, actori, oameni de cultură şi admiratori ai operei eminesciene au ţinut cuvântări, au recitat poezii şi au interpretat mai multe piese pe versurile lui Eminescu.

• Doxologia: Eminescu în poiana liniștii

Potrivit unei tradiții deja împământenite la Schitul Vovidenia al Mănăstirii Neamț, sâmbătă, 15 iunie, a avut loc o serie de manifestări dedicate poetului nepereche Mihai Eminescu, organizate de Asociația Culturală Vovidenia-Neamț, alături de doamna profesor Rodica Pipirigeanu din Târgu Neamț, prilejuite de împlinirea a 124 de ani de când luceafărul poeziei românești și-a început drumul către Veșnicie.

Dimineața s-a oficiat Sfânta Liturghie, apoi s-a săvârșit slujba parastasului pentru Mihai Eminescu și familia lui. Egumenul schitului, Arhim. Mihail Daniliuc, le-a vorbit participanților despre legătura poetului cu zona Neamțului, amintind că Eminescu a locuit la Mănăstirea Neamț cinci luni de zile, timp în care, potrivit însemnărilor vremii, obișnuia să urce și dealul Vovideniei, către locul cel tihnit numit mai târziu poiana liniștii de un alt mare scriitor al literaturii române, Mihail Sadoveanu.

“Înălțăm rugăciuni pentru desăvârșitul român și din acest loc, deoarece stihuitorul a pășit pe aceste vetuste meleaguri într-o perioadă grea a vieții în care nu atât boala, cât mai ales neprietenii l-au dorit a fi suferind.”

În același cuvânt s-a evidențiat necesitatea ca pe lângă evenimentele culturale, să se săvârșească și slujbe de pomenire pentru oamenii de cultură ai națiunii românești, ca bucuria și comemorarea să fie deplină. Vorbitorul a mai adăugat:

„Acum la ceas comemorativ, îngăduie-ne, mărite Eminescu, să-ți troienim memoria cu nesfârșite aduceri aminte ție, celui ce ai cântat atât de dulce în limba românească și ai iubit cu foc nestins sângele din care ai răsărit. Odată cu aceasta să ne arătăm recunoștința față de Dumnezeu, Care, din poporul român te-a sorbit pe tine, geniu al neamului, cum soarbe soarele un nour din marea de amar”.

După slujba parastasului și după ce toți participanții, școlari, cadre didactice și pelerini, au primit colivă, colaci și fructe, elevi de la Liceul Ștefan cel Mare din Târgu Neamț, conduși de doamna profesor Rodica Pipirigeanu, au susținut un program artistic la muzeul Sadoveanu aflat în spațiul monastic al așezământului monahal, aducând în contemporaneitate sensibilitatea, frumusețea și profunzimea gândirii eminesciene. (M. D.)

• Basilica: Slujbă de pomenire a poetului naţional Mihai Eminescu la cimitirul Bellu

Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, sâmbătă, 15 iunie 2013, de la orele 11.30, va fi oficiată o slujbă de pomenire a poetului naţional Mihai Eminescu la împlinirea a 124 de ani de la trecerea sa la cele veşnice (15 iunie 1889 – 15 iunie 2013) la mormântul său din cimitirul Bellu.

Slujba de pomenire va fi oficiată de părintele consilier patriarhal Florin Şerbănescu, părintele consilier eparhial David Pestroiu şi părintele protopop Dinu Pompiliu.

În aceeaşi zi în Bucureşti, între orele 9.00-11.30, va avea loc Marşul cultural Mihai Eminescu care se va desfăşura pe traseul Piaţa Romană-Piaţa Universităţii-Piaţa Unirii-Cimitirul Bellu (organizat de domnul Laurian Stănchescu).

BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMÂNE

• Doxologia/ Irina Nastasiu: Eminescu, un apărător al Ortodoxiei

Acum 124 de ani, în ziua de 15 iunie 1889, pleca dintre noi Mihai Eminescu, „cel mai mare poet pe care l-a ivit şi-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc”. Fără Eminescu, am fi fost mai săraci, mai goi, mai puţin români. Şi-a închiat viaţa slujirii neamului său, pe care l-a iubit ca nimeni altul, arzând ca o flacără pentru idealul libertăţii şi unităţii naţionale.

S-a spus despre el că a fost ultranaţionalist, xenofob, reacţionar, extremist, antisemit. Unii l-au descris drept degenerat, sifilitic, alcoolic şi afemeiat. El se aştepta la această formă de “recunoştinţă” a posterităţii, o anticipase cu amărăciune în Scrisoarea I: 

“…vor căta vieţii tale/Să-i găsească pete multe, răutăţi şi mici scandale -/Astea toate te apropie de dânşii… Nu lumina/ Ce în lume-ai revărsat-o, ci păcatele şi vina,/ Oboseala, slăbiciunea, toate relele ce sunt/ Într-un mod fatal legate de o mână de pământ;/ Toate micile mizerii unui suflet chinuit/ Mult mai mult îi vor atrage decât tot ce ai gândit.”

Ştia ce va urma, ce soartă îl aşteaptă. Dar nu a depus armele. În consecinţă, într-un moment în care guvernul României urmărea să încheie un pact umilitor cu Austro-Ungaria, prin care renunţa la pretenţiile asupra Ardealului, angajându-se să îi lichideze pe naţionalişti, Eminescu a fost catalogat drept nebun, discreditat, internat abuziv în diferite sanatorii de boli psihice, unde i-au fost administrate cantităţi enorme de mercur şi unde a fost “tratat” prin bătăi cu funia udă, până la leşin. De ce?

[…]

Va invitam sa cititi si: