Abuz: PREFECTURA VASLUI declara ILEGALE deciziile consiliilor locale ce au INTERZIS EXPLOATAREA GAZELOR DE SIST/ Bulgaria NU renunta la moratoriul asupra exploatarii/ Chevron: cazul DEZASTRULUI din Ecuador

Polonia: premierul TUSK va fi “NEMILOS” cu ministrii care nu aproba EXPLOATAREA GAZELOR DE SIST

• Ziare.com: Razboiul gazelor de sist: Prefectura Vaslui declara ilegale deciziile consiliilor locale

Hotararile de interzicere a explorarii si exploatarii gazelor de sist luate de 14 consilii locale din Vaslui au fost declarate ilegale de catre Prefectura, cerandu-se anularea acestora. 

Prefectura sustine ca cele 14 consilii locale nu au respectat legislatia in vigoare in momentul aprobarii hotararilor respective, relateaza Mediafax.

Astfel, Prefectura Vaslui noteaza ca zacamintele din subsolul Romaniei sunt proprietatea statului, iar consiliile locale nu pot lua decizii in privinta acestora, depasindu-si atributiile. “Am solicitat ca in prima sedinta a acestor consilii locale sa se prezinte autoritatii deliberative aspectele de nelegalitate in vederea reanalizarii si revocarii respectivului act administrativ”, a declarat prefectul judetului Vaslui, Radu Renga.

Deciziile celor 14 consilii locale din Vaslui, printre care se numara si doua din cele trei pe teritoriul carora compania Chevron are in concesiune suprafete de teren, au fost luate dupa ce Consiliul Judetean Vaslui a eliberat, in decembrie 2012 – ianuarie 2013, trei certificate de urbanism pentru explorarea gazelor de sist. Perimetrele vizate erau Paltinis (Bacesti), Popeni (Gagesti) si Silistea (Pungesti). 

Prin urmare, desi aveau avize de la Consiliul Judetean, companiile nu ar fi putut sa le utilizeze, deoarece hotararile consiliilor locale interzic eliberarea de avize, certificate de urbanism si autorizatii de construire in vederea amplasarii de constructii si sonde de extractie pe teritoriul comunei respective.

• Hotnews: 

Bulgaria nu va revizui interdictia privind explorarea gazelor de sist

Bulgaria nu va renunta la interdictia pentru exploatarea si explorarea gazelor de sist, a anuntat ministrul bulgar al mediului, Iskra Mihailova, potrivit cotidianului bulgar Sega, citat de Agerpres. La inceputul acestei saptamani, Iskra Mihailova declara ca este posibil ca subiectul sa fie redeschis, dar a renuntat ulterior la aceasta idee sub presiunea opiniei publice.

Ministrul bulgar a multumit miercuri organizatiilor neguvernamentale pentru pozitia lor activa. “Daca asta este pozitia societatii civile, care nu accepta nimic altceva decat un moratoriu (asupra explorarii si exploatarii gazelor de sist – n.r.), eu ma supun”, a afirmat Iskra Mihailova. Ea a adaugat ca functia sa de ministru se datoreaza cetatenilor si, in consecinta, trebuie sa asculte de vointa lor.

Premierul bulgar Plamen Oresharski a confirmat si el ca guvernul nu va aborda acest subiect. Seful executivului de la Sofia a precizat ca problema nu face parte din prioritatile guvernului. “Bineinteles, viata este dinamica si cand va fi necesar, am putea adauga si prioritati noi”, a tinut totusi sa adauge premierul Oresharski. Ziarul Trud scrie ca, la 5 iunie, de Ziua Mondiala a Mediului, in diferite orase din Bulgaria, precum si la punctul de frontiera Durankulak-Vama Veche, au avut loc proteste impotriva explorarii gazelor de sist in Romania si Bulgaria.

La inceputul anului 2012, parlamentul bulgar a interzis complet exploatarea de gaze si titei prin fracturarea hidraulica a rocilor cu apa sau alte lichide cu presiune de peste 20 de bari. Moratoriul a intervenit in urma unor proteste ample ale organizatiilor ecologiste care au obligat fostul guvern de la Sofia sa-si revizuiasca propria decizie din luna iunie 2011, prin care a acordat companiei americane Chevron dreptul de a prospecta zacamintele de gaze de sist din nord-estul tarii.

Astfel, Bulgaria a devenit cea de a doua tara din lume, dupa Franta, care a interzis explorarea si exploatarea gazelor de sist prin fracturare hidraulica. Potrivit liderului Verzilor bulgari, Borislav Sandov, in acest moment Bulgaria este statul cu cea mai stricta interdictie, fiind singura tara din lume unde tehnologia de “fracturare hidraulica” este interzisa nu numai in cazul gazelor de sist, ci in general in cel al combustibililor conventionali.

Prin protestele recente, activistii ecologisti din Bulgaria au cerut ca si Romania sa urmeze exemplul vecinei sale. Verzii bulgari sustin ca fracturarea hidraulica din Dobrogea va polua apele subterane si pe teritoriul bulgaresc. Ei mai insista ca moratoriul impus de parlamentul bulgar sa capete forma unei legi.

Prim-ministrul polonez, dupa intalnirea cu Ponta: Polonia si Romania, interesate de promovarea gazului de sist si diversificarea sursei energetice

Polonia si Romania sunt interesate de promovarea gazului de sist si diversificarea resurselor de energie, avand idei comune referitoare la politica mediului si cea energetica, a declarat prim-ministrul polonez Donald Tusk, la finalul discutiei cu premierul Victor Ponta, aflat in vizita in Polonia, transmite Mediafax.

 “Avem idei comune referitoare la politica mediului, politica energetica. Importanta este ideea uniforma, identica, in ceea ce priveste gazul de sist. Si Romania, si Polonia sunt interesate de promovarea celor intreprinse pentru gazul de sist si diversificarea resurselor”, a spus Tusk, intr-o conferinta de presa sustinuta, miercuri, impreuna cu Ponta.

Premierul polonez a adaugat ca sprijina  conceptia Nabucco”, ca solutie pentru diversificarea surselor de energie. La randul sau, premierul Victor Ponta a aratat ca noi surse de energie presupune independenta si securitate energetica. “La politicile energetice, pentru Romania, ca si pentru Polonia, este esentiala coordonarea noastra la nivelul politicilor europene. Am facut acest lucru natural chiar in cadrul Consiliului European. Noi surse de energie pentru Polonia, pentru Romania, pentru Europa inseamna un obiectiv strategic, inseamna independenta pentru tarile noastre, independenta si securitate energetica, lucruri esentiale pentru dezvoltarea in continuare a celor doua tari”, a spus Ponta.

Cei doi premieri au asistat si la ceremonia de semnare de catre ministrii de resort din cele doua tari a unui protocol de continuare a colaborarii militare bilaterale, ca state membre NATO, prim-ministrul polonez afirmand ca atat el, cat si premierul Ponta au confirmat, “soptindu-ne unul altuia” in timpul ceremoniei, ca aceasta colaborare intre serviciile speciale ale celor doua tari este “absolut exceptionala” si evaluata la un nivel foarte ridicat de catre aliati.

• Energy Report: 

Polonia, dispusă la concesii fiscale pentru a nu pierde trenul gazelor de șist. Ministrul mediului, amenințat cu demiterea de premierul Tusk

Ieșirea ExxonMobil, urmată de cea a Marathon Oil și Talisman Energy, de pe piața de petrol și gaze din Polonia a declanșat o campanie de sensibilizare a guvernanților în vederea regândirii cadrului fiscal și reglementator, campanie încununată de succes, se pare. Premierul polonez, Donald Tusk, pare a fi devenit în ultimul timp cel mai bun prieten al industriei, el declarând că va fi “nemilos” cu miniștri care blochează adoptarea noului pachet de reglementare a industriei de petrol și gaze.

“Dacă cineva vrea să investească miliarde de euro în Polonia, atunci va trebui să se simtă în siguranță din punct de vedere al cadrului legislativ aferent propriului business“, a declarat Tusk. Premierul a menționat totodată explicit și la cine se referă. “Ministrul Mediului fie va realiza că acest proiect necesită nu doar mentalitatea de ecologist, ci și pe cea a unui antreprenor, fie va trebui să găsim pe altcineva să se ocupe de acest lucru”, a explicat premierul.

Poziția premierului este împărtășită și de ministrul polonez de finanțe, Jacek Rostowski, care a anunțat că un nou pachet fiscal va intra în vigoare din 2015, dar că taxele vor fi colectate doar începând cu 2020. “Scopul este de a încuraja companiile să investească în explorarea și exploatarea gazelelor de șist“, a declarat Rostowski, citat de Financial Times.

Polonia este cuprinsă în prezent de febra obținerii independenței energetice, mai ales în urma estimărilor Energy Information Administration a SUA, potrivit cărora statul polonez este statul european cu cele mai mari rezerve de gaze de șist, în valoare de 5,3 trilioane metri cubi. Cele mai recente estimări ale Institutului Geologic polonez sunt însă mai conservatoare, de numai 346-768 miliarde metri cubi de gaze de șist.

Cu toate acestea, birocrația lentă Poloniei se dovedește incapabilă de a implementa o structura de reglementare care să permită industriei să crească, fără a compromite țintele de protecția mediului asumate. Industria este, la rândul său, îngrijorată de faptul că societățile care efectuează activități de explorare nu-și pot asigura concesiunile necesare pentru a extrage cantități comerciale de gaze. O altă preocupare vizează birocrația și timpul pierdut cu obținerea sau modificarea permiselor de foraj.

Teama principală este aceea că Varșovia este pe cale de a impozita și de a reglementa o industrie care este încă la un stadiu de dezvoltare. Guvernul polonez promite însă că va impune un prag maxim de impozitare a profiturilor de 40%, însă companiile din sector se tem că acest nivel va fi mult mai ridicat. ExxonMobil a decis anul trecut să se retragă din Polonia, urmată de Marathon Oil și de Talisman Energy, toate invocând un nivel nesustenabil de hidrocarburi găsite în urma operațiunilor de explorare. Chevron și alte grupuri mari de energie activează încă în Polonia, precum și cele două companii controlate de stat,PGNiG, o companie de gaze naturale, și PNK Orlen, o rafinărie, care de altfel sunt și liderii explorării de gaze de șist, însă ritmul de explorare este foarte lent.

Până în prezent, guvernul a emis 109 de concesiuni de explorare, dar au fost forate numai 43 de sonde de testare, și doar patru dintre acestea au folosit tehnologia fracturării hidraulice, un număr mult prea redus pentru a se putea estima potențialul de gaze de șist al statului polonez.

Interesul bate justiția? Curtea Supremă din Argentina decide în favoarea Chevron, americanii vor fora după gaze de șist cu o companie de stat argentiniană

Un proces în justiție vechi deja de 20 de ani demonstrează cât de greu de rezolvat sunt litigiile legate de concesiunile pentru petrol și gaze atunci când acordurile de concesiune nu sunt încheiate direct între companiile de exploatare și proprietarii terenurilor din zonele vizate, precum și comunitățile locale respective. Mai precis, cât de greu pot obține despăgubiri localnicii care se consideră prejudiciați de activitățile companiilor cu pricina atunci când contractele de concesiune sunt semnate cu autoritățile centrale – guverne, ministere, agenții naționale sau companii de stat.

Totul a început în 1993, când americanii de la Texaco au fost dați în judecată în Ecuador de reprezentanți ai unor comunități rurale și ai unor triburi indigene pentru daune produse de companie între anii 1964 și 1992 în jungla amazoniană și în bazinul fluviului, în cursul forajelor pentru petrol derulate acolo.

Chevron a cumpărat Texaco în 2001, „moștenind” și litigiile legale ale companiei preluate. În 2011, un tribunal ecuadorian a decis că Chevron trebuie să plătească celor prejudiciați despăgubiri de 19 miliarde de dolari pentru pagubele produse.

Dat fiind că americanii nu dețin nici un fel de active în Ecuador, judecătorii au hotărât, pe baza unui tratat internațional de recunoaștere reciprocă a deciziilor judecătorești semnat între Ecuador, Argentina și Columbia, instituirea sechestrului asigurător asupra activelor Chevron din Argentina. Cereri similare de sechestru au fost înaintate în legătură cu active ale Chevron din Canada, Brazilia și Columbia.

Decizia judecătorilor ecuadorieni a fost reconfirmată de către o curte argentiniană în noiembrie anul trecut, după ce cei de la Chevron o atacaseră la Buenos Aires. Astfel, a fost blocată circa 40% din suma totală deținută de Chevron în conturi și depozite constituite la bănci argentiniene. Numai că, recent, la recurs,Curtea Supremă de la Buenos Aires a respins sentința curții inferioare argentiniene și a anulat respectivul sechestru asigurător.

Hidrocarburi de șist la Vaca Muerta

Coincidență sau nu, pe 15 mai anul acesta, Chevron semnase un acord preliminar cu cei de la YPF, companie controlată de statul argentinian și cea mai mare din sectorul energetic al țării, privind dezvoltarea în parteneriat a câmpului de petrol și gaze de șist Vaca Muerta din Argentina, în urma unei investiții totale evaluate la circa 15 miliarde de dolari.

După unele studii, câmpul de la Vaca Muerta ar putea conține cel de-al doilea cel mai mare zăcământ de hidrocarburi de șist din lume, fiind mai mare decât mult mai celebrul Marcellus din Statele Unite.

În martie 2013, CEO-ul Chevron, John Watson, declarase că semnarea unui acord cu YPF pentru dezvoltarea câmpului de la Vaca Muerta depinde în mod esențial de anularea de către justiția argentiniană a sechestrului asigurător instituit asupra activelor Chevron din Argentina.

Proiectul de la Vaca Muerta este extrem de important pentru viitorul companiei de stat YPF. Anul trecut, președintele Argentinei, Cristina Fernandez de Kirchner, a decis să naționalizeze 51% din acțiunile companiei, preluând controlul asupra ei, control deținut anterior de spaniolii de la Repsol.

Au nevoie de bani ca de aer

În urma acestei operațiuni, investițiile în producție s-au redus drastic, determinând și scăderea semnificativă a producției și obligând compania să recurgă la importuri masive, pentru a satisface cererea internă și a nu pune în pericol securitatea energetică a Argentinei.

Problemele au fost agravate de o defecțiune gravă survenită anul acesta la una din principalele rafinării deținute de YPF, precum și de faptul că gigantul de stat nu se poate împrumuta pe piețele internaționale de capital. Asta din cauza dobânzilor foarte mari, cu două cifre, impuse de investitori debitorilor argentinieni, ca urmare a defaultului suveran din 2001, dar și a măsurilor naționalist-protecționiste luate de Kirchner în ultimii ani, cum ar fi naționalizarea fondurilor de pensii private sau impunerea de restricții la achiziționarea de monedă americană.

YPF a investit deja sume mari în demararea exploatării comerciale la câmpul de la Vaca Muerta, dar acestea riscă să se transforme în pierderi dacă dezvoltarea proiectului nu va continua, prin implicarea financiară, logistică și de know-how a americanilor de la Chevron.

Pentru a susține investițiile, compania de stat a împrumutat numai anul acesta, de la creditori argentinieni, peste 1 miliard de dolari. YPF speră să semneze și alte acorduri de tip joint-venture pentru proiectul de la Vaca Muerta, printre care cu cei de la Dow Chemical, însă potențialii parteneri au devenit reticenți după blocarea activelor Chevron din Argentina.

Totul a început în 1964

Între 1964 și 1992, compania americană Texaco, preluată de Chevron în 2001, a exploatat zăcăminte de petrol în regiunea ecuadoriană Lago Agrio, din bazinul amazonian, în parteneriat cu monopolul petrolier de stat al Ecuadorului, CEPE (în prezent Petroecuador), care deținea o participație de 25% la respectivul joint venture. La data demarării producției, regiunea era locuită exclusiv de triburi indigene. Acordul de concesiune al Texaco a expirat în 1993, iar de atunci zăcămintele de la Lago Agrio sunt exploatate exclusiv de compania petrolieră controlată de statul ecuadorian.

Tot în 1993, comunitățile rurale stabilite între timp în regiune, alături de reprezentanți ai triburilor indigene, au dat în judecată Texaco, acuzând-o că, în urma exploatării petroliere din regiune, a deteriorat grav și iremediabil condițiile de viață ale unui număr de circa 30.000 de locuitori.

Procesul a fost marcat de multe scandaluri, Chevron acuzând guvernul ecuadorian că a mituit un judecător local pentru a da decizii defavorabile companiei, presei fiindu-i „servită” și o înregistrare filmată în acest sens. Deși americanii au negat orice implicare în respectiva filmare cu camera ascunsă, a reieșit ulterior că una dintre persoanele implicate în filmare era un subcontractor al Chevron, care ulterior s-a mutat în Statele Unite pe cheltuiala companiei, oferindu-i-se și o pensie viageră.

În februarie 2011, un tribunal ecuadorian a condamnat Chevron, „moștenitoarea” Texaco, la plata unor despăgubiri totale de 19 miliarde de dolari. Dosarul conținea la acea dată peste 200.000 de file, reprezentând mărturii ale unor zeci de martori și peste 100 de rapoarte științifice întocmite de experți.

În esență, americanii erau acuzați că au deversat în Amazon miliarde de litri de deșeuri toxice rezultate în urma lucrărilor de foraj petrolier, provocând o criză de sănătate publică în regiune și obligându-i astfel pe foarte mulți dintre locuitori să plece de acolo.

Chiar și unii acționari ai Chevron cer socoteală managementului

La sfârșitul lunii trecute, în cadrul unei Adunări Generale unde acționarii Chevron au avut multe de reproșat conducerii companiei, o parte din aceștia au înaintat inclusiv o rezoluție cu privire la modul defectuos, în opinia lor, în care Chevron a acționat în cadrul litigiului cu ecuadorienii. Mai exact, era vorba de agresivitatea cu care compania a contraatacat în justiție, ajungând să îi acuze ea pe reclamanți de tentativă de extorcare de fonduri.

Deși nu a întrunit suficiente sufragii pentru a fi adoptată, rezoluția a fost totuși votată de 40% dintre acționarii Chevron. Inițiatorii rezoluției l-au invitat să vorbească la adunare și pe un reprezentant al prejudiciaților ecuadorieni.

„Ambii mei părinți au murit de cancer din cauza contaminării apei provocate de activitatea Chevron. Mă lupt în continuare pentru a se face dreptate. Chevron și-a mințit acționarii și pe toată lumea. Sunt aici pentru a cere în numele tuturor destituirea CEO-ului Watson”, a spus reprezentantul.

La aceeași adunare, un grup de acționari ai Chevron a cerut explicații managementului în legătură cu o serie de donații politice efectuate de companie în anul electoral 2012, în sumă totală de 3,9 milioane de dolari, dintre care una de 2,5 milioane de dolari. Șefilor Chevron li s-a cerut să explice în ce fel i-au fost utile companiei aceste donații, unii acționari exprimându-și îngrijorarea că donațiile ar putea fi chiar ilegale, în condițiile în care Chevron beneficiază de contracte cu statul american. Nici această rezoluție nu a întrunit suficiente voturi pentru a fi adoptată.

Legaturi: