CONSILIUL EUROPEAN APROBA GAZELE DE SIST. Ponta, Basescu, dar si Antonescu pot fi multumiti, au bifat MANDATUL CHEVRON si pot da cu flit poporului roman

• Gandul: Ponta anunţă la Bruxelles tăierea subvenţiilor pentru energie verde: “Va fi o reducere în facturile pentru populaţie”. Consiliul European dă verde gazelor de şist

Premierul Victor Ponta a participat astăzi la Consiliul European de la Bruxelles, la care liderii europeni s-au pus de acord pentru o politică energetică unicăî pentru toate cel 27 de state, în care explorarea şi exploatarea gazelor de şist a fost inclusă ca sursă de energie neconvenţională.

Aceasta a fost, de altfel una dintre mizele României la acest Consiliu European.  Anunţul legat de gazele de şist a fost făcut, la finalul întâlnirii, de preşedintele Consiliului, Herman van Rompuy. Printre punctele convenite în legătură cu politica energetică, van Rompuy a vorbit despre “transformarea pieţelor celor 27 de ţări într-una singură până în 2020”, “diversificarea surselor de energie, cu toate resursele: convemnţională şi neconvenţională, care include şi gazele de şist” şi despre investiţii  de1 miliard de euro până în 2020, fără a menţiona explicit proiectul Nabucco.

La final, Ponta a anunţat că săptămâna viitoare Guvernul va “reeşalona subvenţiile pentru producătorii de energie regenerabilă”, ceea ce “va însemna o reducere a facturilor la energie pentru populaţie, dar şi pentru marii consumatori industriali”.

În privinţa explorării şi exploatării gazelor de şist, premierul a arătat că “există o opţiune de a permite ţărilor membre să-şi adapteze legislaţia” în acest sens, dar “nu se va construi o politică europeană”.

Ponta taie săptămâna viitoare subvenţiile pentru energie verde

Dacă majoritatea statelor UE au avut ca prim interes politica legată de evaziunea fiscală, prioritatea României la acest Consiliu este mai degrabă energia. Mai exact, mandatul lui Victor Ponta a implicat includerea explorării şi exploatării gazelor de şist în concluziile Summitului, ca “energie neconvenţională”, şi un acord ferm pentru finanţarea parţială a gazoductului Nabucco din care este parte şi Transgaz.

Miza imediată a discuţiilor de la Bruxelles este însă legată de potenţiala reducere a subvenţiilor pentru energia verde, politică declanşată de Germania şi de care este interesat şi guvernul de la Bucureşti. Un semnal important a fost dat săptămâna trecută, când Victor Ponta şi Traian Băsescu l-au asigurat pe miliardarul Lakshmi Mittal că vor găsi o soluţie pentru ca acesta să nu mai plătească anual peste 50 de milioane de euro pentru “certificate verzi”, în facturile de energie electrică, pentru ca omul de afaceri să nu se retragă din România închizând combinatul Sidex Galaţi.

“Vom reeşalona subvenţiile pentru producătorii de energie regenerabilă, pentru că “certificatele verzi” se găsesc şi în facturile consumatorilor casnici. Această reeşalonare va însemna o reducere a facturilor la energie pentru populaţie, dar şi pentru marii consumatori industriali”, şi-a reconfirmat Ponta intenţiile, dupăî discuţiile cu liderii UE.

Mai exact, în planurile ministrului Constantin Niţă intră reducerea plafonului maxim al valorii unui “certificat verde” (parte a subvenţiei acordate de România pentru producătorii de energie regenerabilă), de la 55 de euro la 30 de euro, de la 1 iulie şi îngheţarea tranzacţionării acestor certificate până în 2017. Intenţiile sale au revoltat investitorii în energie verde.

“Eu le voi spune investitorilor că energia regenerabilă nu mai poate fi subvenţionată chiar în ţările lor. România s-a grăbit să fie foarte generoasă, dar ne-am dat seama că nu vom reuşi să păstrăm aceste subvenţii, pentru că ne revenim economic încet“, a fost răspunsul dat acestora de Ponta, de la Bruxelles.

“Vrem să şi exportăm gaz în Republica Moldova”

În privinţa gazoductului Nabucco, “foarte important pentru România”, aşa cum ţi l-a asumat Ponta, premierul a ieşit de la Consiliu spunând doar că “se caută resurse“. Nabucco este la concurenţă cu gazoductul transadriatic (TAP), mult mai ieftin, Adzerbaidjanul urmând să aleagă în iunie prin care din cele două îşi va furniza resursele în UE. Cifra anunţată de van Rompuy după consiliu ca limită de investiţie în transportul de gaze pe care UE este dispusă să o facă – un miliard – nu acoperă însă nici un sfert din costurile pentru Nabucco, din care este parte şi compania românească transgaz.

“Vrem să finalizăm până la sfârşitul anului interconectarea cu Republica Moldova şi am precizat acest lucru”, a mai spus Ponta, adăugând că România intenţionează să şi exporte gaz în Republica Moldova.

Dincolo de deciziile legate de energie, România a sprijinit, potrivit lui Ponta, acordul privind schimbul de informaţii bancare între statele membre pentru combaterea evaziunii fiscale. La următorul Copnsiliu European, în iunie, se aşteaptă şi o dfecizie legată de extinerea cu încă un an pentru România şi Slovacia a termenului până la care mai pot fi absorbite fonduri UE din exerciţiul financiar actual. “Este o decizie foarte importantă. S-a făcut deja propunerea în Comisie şi probabil în iunie va fi o decizie şi în Consiliul European”, a adăugat Ponta.

Primul Consiliu al lui Ponta cu mandat de la Cotroceni

Consiliul legat de energie este primul la care Victor Ponta primeşte mandatul din partea preşedintelui Traian Băsescu, aşa cum prevede hotărârea Courţii Constituţionale dată după conflictul privind reprezentarea la Bruxelles din vara lui 2012.

Din imaginile surprinse de camerele oficiale de luat vederi, înainte ca şedinţa să înceapă, Ponta a discutat câteva momente cu premierul britanic, David Cameron, s-a salutat cu preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, şi cu cea mai mare parte a liderilor UE.

• Hotnews: VIDEO Romano Prodi pentru HotNews: “Gazele de sist sunt o amenintare pentru Rusia”

Prieten cu Vladimir Putin si intretinand legaturi apropiate cu actualul presedinte al Kazakhstanului, Nursultan Nazarbaiev si, in trecut, cu dictatorul libian, Muammar Qaddafi, Romano Prodi a facut parte vreme de un deceniu din elita rarefiata a puterii europene. Politicianul socialist a fost presedintele Comisiei Europene si, in doua randuri, premierul Italiei.

Astazi, la 74 de ani, isi foloseste relatiile pentru a netezi asperitatile dintre diferite centre de interese, in special in domeniul energiei. Intr-un interviu pentru HotNews.ro, Romano Prodi a vorbit despre influenta Rusiei in estul Europei si despre spectrul politic care pandeste Europa.

CE SE MAI INTAMPLA IN RUSIA CU DEMOCRATIA

Vlad Mixich:Cum sunt influentate interesele Rusiei in Europa de Est de aparitia potentialelor exploatari de gaze de sist? In timp ce Bulgaria le-a interzis, Romania si Ucraina sunt pentru.

Romano Prodi: Gazele de sist sunt, desigur, importante pentru Rusia dar e dificil pentru mine sa spun ca exista un interes direct. Pentru ca in Europa sunt tari care au interzis gazele de sist, cum e Franta, in timp ce in altele inca se dezbate. Gazele de sist sunt mai degraba un subiect de politica interna pentru ca deschide o dezbatere despre protectia mediului. Cel putin asa trebuie sa o abordez din punct de vedere politic.

Exploatarea gazelor de sist depinde de guvernele nationale, de aliantele politice din diferite tari, care desigur pot fi influentate de actori externi, cum e Rusia. Dar exista cazuri in care gazele de sist sunt localizate sub zone metropolitane sau parcuri si acolo apare o problema…

Deci gazele de sist nu sunt o amenintare pentru Rusia?

Romano Prodi:Sunt o amenintare pentru Rusia. Chiar si gazele de sist din Statele Unite sunt o amenintare pentru Rusia pentru ca au o influenta mare asupra preturilor. Orice poate scadea pretul gazului e negativ pentru Rusia.

Intr-un interviu de acum zece ani spuneati ca „democratia evolueaza incet”. La un deceniu de atunci, privind Rusia, credeti ca democratia in Rusia stagneaza sau evolueaza incet?

Romano Prodi: In ciuda a toate, democratia progreseaza peste tot.

Chiar si in Rusia?

Romano Prodi: Da. Pentru ca avem acum forte alternative care intr-o zi sau alta… Sa luam exemplu primavara araba care este un caz tipic in care am vazut o mai mare dispersie a puterii decat era inainte. Exista un progres, intr-un mod ciudat, a rolului difuz al opiniei publice. In Africa vedem aceasta tendinta, peste tot vedem aceasta tendinta.

Chiar si in Rusia?

Romano Prodi: Ei bine, in societatea rusa da. Dar nu uitati ca schimbarea puterii vine dupa schimbarea societatii. Puterea e mult mai mobila decat credem, atunci cand societatea se misca. In Rusia, in China, exista acum discutii cu studentii pe care nici nu ai fi visat sa le ai inainte. Nu e inca democratie, in sensul ca nu au aparut inca schimbari in structura partidelor, dar exista o participare crescuta si acolo. Ce ma ingrijoreaza este ca aceasta participare poate fi manipulata prin Internet, care aduce un progres fantastic, dar nu e imun la manipulari.

UNIUNEA EUROPEANA E DOAR PE JUMATATE COAPTA

Eurozona a inregistrat cea mai lunga recesiune din istorie. De ce credeti ca recuperarea e atat de anevoioasa?

Romano Prodi: Criza e atat de mare si indelungata pentru ca e inca nevoie de unanimitate pentru cele mai importante decizii. Dar la nivel european nu exista un acord general. Stiti, Europa a fost intotdeauna asa dar, in ciuda progresului impresionant, e nevoie de timp pentru a o construi si astazi, Uniunea Europeana e doar pe jumatate coapta. Procesul de luare a deciziilor este foarte lent, interesele tarilor sunt diferite si nu exista un factor puternic de decizie care sa-i poata impaca pe ceilalti. Avem astazi o situatie diferita fata de trecut: nu mai avem Franta, Germania, Marea Britanie care sa decida impreuna. Avem o singura tara mult mai puternica decat toate celelalte si Germania este obsedata de inflatie.

Obsedata intr-un mod patologic? 

Romano Prodi: E o pozitie intelectuala cu radacini adanci, atat de profunda incat, de la un anumit moment incolo, merge impotriva intereselor germane. Astazi, Germania este intr-o pozitie foarte speciala: are un surplus enorm in comertul exterior, inflatie aproape zero si crestere zero. E un caz tipic in care, in orice tara independenta ar trebui sa pui benzina in rezervor. Dar opinia publica germana este convinsa ca orice actiune in directia asta nu va fi in favoarea Germaniei, ci in favoarea „europenilor lenesi”, ca mine si ca tine. Deci politic nu e convenabil. Dar, totusi, eu nu inteleg aceasta pozitie. Rezultatul e o situatie absurda: toata lumea crede ca Euro e slab, ca e aproape de cadere, dar e singura valuta puternica din lume.

Cum ar trebui sa reactioneze europenii cei lenesi la abordarea germana? E suficient ce spune acum Sudul?

Romano Prodi: Nu. Cred ca trebuie sa cada impreuna de acord pentru o strategie comuna. Nu pentru ca sa fie impotriva Germaniei, ci pentru ca e necesar pentru viitorul nostru. Cu un an in urma puteai spune ca exista cercetari care afirma ca austeritatea aduce mai multa crestere, ca FMI-ul spune ca austeritatea e cel mai bun medicament pentru lume. Acum avem alte cercetari care spun pur si simplu ca asta nu e adevarat. FMI-ul spune ca aplicarea austeritatii in Europa a mers prea departe si ca trebuie sa ne schimbam strategia. Nu doar Sudul trebuie sa cada de acord, caci Franta nu e Sudul. Trebuie sa cada de acord Franta, Irlanda, Italia, Spania, Romania. Ele trebuie sa prezinte o platforma comuna.

INGRIJORARE IN PRIVINTA UNGARIEI, IN TIMP CE DESPRE ROMANIA…

Anul trecut, in decembrie, secretarul de stat american Hillary Clinton a vorbit intr-un discurs despre regresul democratiei in tari ca Ungaria si Romania. Ce credeti despre evolutia democratiei in aceste doua noi state membre UE?

Romano Prodi: De obicei nu judec starea interna a unei tari daca nu am studiat-o profund. Dar am citit si sunt acum ingrijorat de anumite decizii luate de guvernul maghiar. 

Si Romania…?

Romano Prodi: Nu am urmarit cele mai recente evenimente din Romania.

Participati in aceste zile la Forumul Economic de la Astana al carui subiect este somajul. Somajul in randul tinerilor in Europa a crescut foarte mult. Cum rezolvam aceasta problema?

Romano Prodi: Somajul e o consecinta a crizei. Dar este si o problema in sine. Pentru ca aceasta revolutie a comunicatiilor nu e ca cele anterioare. Cand a fost inventata masina, cei care lucrau cu caii au fost foarte nefericiti, dar in cativa ani au aparut fabrici de masini, de drumuri, rafinarii. Insa cu aceasta revolutie a comunicatiilor au disparut sute de meserii, iar slujbele nou aparute sunt mai bine platite dar si mult mai putine. In lipsa cresterii economice cum am putea avea angajati tineri, atunci cand trebuie sa crestem varsta de pensionare din cauza problemei sistemului de pensii? Stiu ca exista cateva tari europene care cauta solutii pentru a scadea somajul in randul tinerilor. Ok, sper ca vor face ceva dar, daca nu exista crestere nu exista speranta pentru tanara generatie.

PARTIDELE TRADITIONALE PIERD PARTIDA

Cel mai important eveniment din politica italiana a ultimilor ani este ascensiunea miscarii lui Beppe Grillo. Cum va explicati acest fenomen?

Romano Prodi: Am iesit din politica italiana, nu ma mai amestec. Pur si simplu e vorba de o schimbare in politica care nu cred ca se va limita la Italia. Exista o slabire generalizata a partidelor politice traditionale. Acum exista spatii goale si, de aceea, au aparut noi moduri de organizare a societatii. Cazul italian nu va fi unic. Mai sunt putine tari europene in care sa existe partide cu o structura [solida]. In Germania, inca exista. Dar in alte locuri aceste partide traditionale nu-i mai atrag pe tineri.

E o situatie constructiva sau distructiva?

Romano Prodi: E o situatie foarte periculoasa, dar nu stim directia in care se va indrepta. Mutarea de la partidocratie, cu toate limitele ei, catre mediacratie, mediocratie, adica democratia mass-mediei, continua.

Va referiti la videocratie?

Romano Prodi: Nu, nu. Beppe Grillo a fost cel care s-a organizat pe Internet intr-un mod foarte stiintific, iar televiziunea a fost o consecinta acestei organizari. Reteaua [lui Grillo] a fost un fenomen atat de interesant, incat televiziunea a inceput sa se ocupe de ea. Dar sa nu intram in astfel de detalii…  Repet: nu cred ca acest fenomen se va rezuma la Italia.

Mai multe despre declaratiile lui Romano Prodi puteti citi aici.