Al doilea DIKTAT EUROPEAN in favoarea lui Traian Basescu. BARROSO, COMISARUL-SEF EUROPEAN, PRESEAZA PENTRU INVALIDAREA REFERENDUMULUI

Pe plan intern, PARCHETUL A IESIT LA ATAC CU STENOGRAME, INSCENARI PUSE LA CALE CU COMPLICII DIN USL, INTIMIDARI

• Cotidianul: Apeluri doar către Guvernul român, nu şi la adresa preşedintelui Băsescu Barroso cere Guvernului să trimită rapid listele electorale la CCR 

Preşedintele CE, Jose Manuel Barroso, îşi exprimă “preocuparea” în legătură cu recentele evoluţii politice din România, cerând Guvernului să trimită rapid Curţii Constituţionale listele electorale pentru a se putea lua o decizie privind referendumul.

“Sunt profund preocupat de recentele evoluţii privind procesul de validare a referendumului de către Curtea Constituţională”, afirmă Jose Manuel Barroso în scrisoarea adresată premierului Victor Ponta.

“Este esenţial ca Guvernul României să răspundă fără întârziere solicitării Curţii Constituţionale de transmitere a listelor electorale, pentru ca instanţa să ia cât mai curând posibil decizia finală privind referendumul. În acest context, este de o importanţă capitală ca instanţa constituţională să fie lăsată să îşi clarifice poziţia, dacă acest lucru va fi necesar, iar toate celelalte părţi trebuie să se abţină să facă propriile interpretări”, adaugă Barroso.

“Aş vrea să exprim îngrijorările Comisiei Europene în legătură cu acuzaţiile care ne-au fost semnalate privind presiuni şi intimidări la adresa judecătorilor Curţii Constituţionale. Am încredere că dumneavoastră şi Guvernul dumneavoastră veţi lua, în interesul României şi cetăţenilor ei, deciziile necesare pentru implementarea angajamentelor asumate. Aplicarea deplină şi riguroasă a tuturor recomandărilor stabilite în raportul din 18 iulie este esenţială pentru credibilitatea României şi pentru stabilitatea economică şi financiară“, precizează Barroso în scrisoarea adresată premierului Ponta.

“Prin intermediul dumneavoastră, fac apel la toate forţele politice din România, de la guvernare şi din opoziţie, să acţioneze cu responsabilitate şi reţinere şi să se concentreze pe nevoia urgentă de restabilire a stabilităţii. Uniunea Europeană va continua să monitorizeze situaţia îndeaproape şi va acorda o atenţie specială evoluţiilor politice post-referendum în raportul MCV care va fi elaborat până la sfârşitul acestui an”, încheie preşedintele CE.

• Jurnalul: 

CE nu are informaţii complete privind listele electorale şi termenul în care trebuie să se răspundă solicitării CC

Guvernul a răspuns preşedintelui Comisiei Europene reafirmându-şi angajamentul de a da curs întocmai şi la timp tuturor cererilor Curţii Constituţionale şi partenerilor europeni, remarcând faptul că CE nu are informaţii complete privind transmiterea listelor electorale, aflate la BEC şi că este foarte posibil ca preşedintele CE, Jose Manuel Barroso, să nu fi fost informat de existenţa unui termen de răspuns fixat chiar de Curtea Constiţutională.

Într-un comunicat, Guvernul arată că a luat act de scrisoarea transmisă de Barroso şi remarcă mesajul echilibrat “adresat de fapt tuturor actorilor politici din România”, apreciind că este pentru prima dată când Comisia Europeană observă în mod oficial că Traian Băsescu şi PDL pot fi făcuţi răspunzători pentru presiuni la adresa Curţii Constituţionale.

Guvernul susţine că mesajul lui Barroso vine practic în continuarea şi totodată completarea apelului pe care premierul Victor Ponta l-a lansat de curând tuturor celor implicaţi în rezolvarea crizei politice, respectiv un îndemn la raţiune, respect reciproc şi pentru deciziile Curţii Constituţionale, abţinere de a prejudeca decizii ale instituţiilor în drept.

“În ceea ce priveşte măsurile privind transmiterea listelor electorale către Curtea Constituţională, este evident că informaţiile de care dispune Comisia Europeană pe acest subiect sunt incomplete. Listele solicitate de Curte, la care se face referire, sunt în responsabilitatea Biroului Electoral Central, iar verificarea lor se face în termenul stabilit de Curtea Constituţională. Subliniem că există un termen fixat prin decizie a Curţii (31 august a.c.) pentru a primi listele şi nu există niciun indiciu care să infirme dorinţa de încadrare în acest termen. Este foarte posibil ca preşedintele Barroso să nu fi fost informat de existenţa unui termen de răspuns fixat chiar de Curtea Constituţională”, transmite Guvernul.

Executivul reia apelul adresat tuturor forţelor politice să se abţină de la exercitarea oricărei presiuni asupra Curţii Constituţionale şi să înceteze cu ameninţările la adresa funcţionarilor publici şi a autorităţilor administraţiei publice locale, adăugând că, în egală măsură, Guvernul îşi reafirmă angajamentul de a răspunde întocmai şi la timp tuturor solicitărilor primite fie din partea Curţii Constituţionale, fie a partenerilor europeni ai României.

CTP: Dacă Barroso e îngrijorat poate ia o delegaţie de la Bruxelles şi vine aici

Jurnalistul Cristian Tudor Popescu a comentat scrisoarea trimisă premierului Victor Ponta de preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, în care se solicită trimiterea “fără întârziere” a listelor electorale către CCR.

“Cum să ceară domnul Barroso Curţii Constituţionale să se pronunţe înainte de termen? Să vină dânsul la Bucureşti. Poate că ar putea fi singurul reper în această confruntare, care nu mai are niciun fel de limite, niciun fel de reguli. Dacă este îngrijorat, poate ia o delegaţie de la Bruxelles şi vine aici”, a declarat Cristian Tudor Popescu la Realitatea TV.

“Este şi aceasta o presiune. Domnul Barroso face o presiune asupra Curţii. Ar însemna ca CCR să-şi calce propriul termen, despre care am mai spus că e un termen absurd. De ce e nevoie de o lună de zile pentru o operaţiune de 24 de ore?”, a întrebat retoric CTP.

• Voxpublica/ Costi Rogozanu: Cum a contribuit Europa la nebunia de azi

Ok, ăştia ai noştri nu au putut juca jocul democratic ca lumea. NU au fost în stare să stabilească regulile fără să se conteste radical. Ba chiar acum procurorii au început să scape stenograme (poate scapa si vreo inregistrare cu Gittenstein de la MAI; glumesc, între timp s-au anunţat achiziţii accelerate de avioane, e totul bine şi democratic şi cu noul guvern) şi să acuze pe diverşi că numără politic votanţii. Gîlceava a început acum să pună procurorii într-o încordare absolut periculoasă. Fiecare gaşcă a scos toate armele din dotare. Dacă aveau bombe atomice, muream toţi de mult timp.

Însă mi se pare important să nu uităm cît de tare au complicat jocul şi intervenţiile europene. E complet provincial şi idiot să tot dai din cap ca un cîine de pluş la toate recomandările europene fără să vezi ce au însemnat ele cu adevărat. Cum  să uităm o recomadare complet nedemocratică făcută de Barroso doar ca să respectăm democraţia?

Ce vrei mai multă aroganţă decît atunci cînd ţi se recomandă ceva “nerecomandabil” (de către comisia de la Veneţia) doar pentru că tu pari cam nedemocratic la rîndul tău. Sau, cum spunea un lider PPE, nu e recomandabilă, dar nu e bine s-o schimbi cu cîteva zile înainte.

“Într-adevăr, Comisia de la Veneţia nu recomandă acest prag de 50% pentru validarea unui referendum. Însă, din câte am înţeleles, Uniunea Europeană, prin preşedintele Barroso, care l-a primit pe premierul român, a considerat inoportună schimbarea în grabă a acestui prag pentru referendumul din România, cu câteva zile înainte de desfăşurarea scrutinului ” (mediafax)

Dar la ce s-a ajuns acum e bine? E mai frumos aşa? Cu Europa nu a existat dialog, a existat intervenţie în forţă şi isterică, tragere de urechi fără motive cu adevărat clare şi urgente. Cu cît mă uit mai atent în urmă cu atît văd doar spume la gură şi discursuri “epileptice” emise de aşa zişi europeni de ultradreapta cu care o anumită parte a Europei a rezonat interesat.

Cum a contribuit, aşadar, Europa la nebunia de azi. Prin intervenţie directă şi nedemocratică. Eu nu-l divinizez, nici demonizez pe Barroso, dar chiar să nu discutăm niciodată politica europeană pentru că e prea sus pentru noi? E un politician dintre mulţi alţii. Cîteva rînduri din pagina sa de wiki, din gama care se uită pe nedrept foarte repede:

In 2005 Die Welt reported that Barroso had spent a week on the yacht of the Greek shipping billionaire Spiro Latsis. It emerged soon afterwards that this had occurred only a month before the Commission approved 10 million euros of Greek state aid for Latsis’s shipping company – though the state aid decision had been taken by the previous European Commission before Barroso took up his post (wiki)

În cîteva rînduri e clar fotografiată realaţia Vest-Balcani; intervenţie, trafic de influenţă şi apoi muuultă morală. Barroso e la fel de vinovat ca şi politicienii români de această brambureală cu potenţial periculos de săptămîna asta.

• Ghimpele: IOAN SCURTU: Acum se vede limpede că UE tratează România ca pe un stat periferic, ca pe o anexă care trebuie să execute orice i se cere

Istoricul Ioan Scurtu vorbeşte pentru Ghimpele despre statutul României în cadrul Uniunii Europene în contextul în care, în ultima perioadă, tot mai multe critici din partea oficialilor europeni s-au abătut asupra României. Potrivit unui sondaj realizat de Institutul Român de Studii Sociale, peste jumătate dintre români îşi doresc întoarcerea la comunism, ca urmare a ultimelor evenimente din sfera politică. Istoricul comentează veridicitatea acestui sondaj.

“Întoarcerea la comunism este imposibilă. Comunismul este o utopie. Marx zicea că societatea comunistă este acea societate în care se realizează principiul de la fiecare după munca sa, fiecăruia după necesităţi, or, aşa ceva nu se va putea întâmpla niciodată. Dacă e vorba de acel socialism căzut după 1989, sigur că mulţi oameni au în vedere aspectele privind siguranţa locului de muncă, a salariului, asistenţei medicale gratuite, a burselor pentru studenţi şi elevi, locurile la odihnă şi tratament şi multe altele. Sigur că nu au în vedere imposibilitatea de a se exprima, de a se întruni, de a vorbi oamenii politici. Eu nu cred în veridicitatea acestui sondaj cu dorinţa oamenilor de a se întoarce la comunism în proporţie de 53%, dar sunt aceste aspecte care, sigur, mai ales pentru cei în vârstă generează o anumită nostalgie. A fost o perioadă, din 1960 până în 1987, când România a fost o voce pe plan internaţional şi un timp a fost un centru de dezbatere şi propunere a unor soluţii privind rezolvarea unor probleme grave ale omenirii, cum ar fi să zicem relaţiile între Israel şi Egipt, problema încetării războiului din Vietnam şi multe altele. Sigur că atunci România era o voce distinctă şi apreciată.

După 1989, România nu mai are o reală politică externă,  a devenit un fel de anexă atât în cadrul NATO, cât şi în cadrul Uniunii Europene, unde liderii noştri politici se străduiesc să facă frumos ca să nu cumva să fie criticaţi şi apreciaţi greşit că nu sunt orientaţi spre Occident, spre democraţie şi spre economie de piaţă. Nu doar ultimele evenimente generează această situaţie pentru România, ci evenimentele în general de după 1989. Acum, sigur că evenimentele recente arată limpede care este reacţia Uniunii Europene faţă de România, adică o ţară periferică, o ţară căreia trebuie să i se dea un extemporal în 11 puncte la care premierul trebuie să răspundă foarte concret şi aplicat, o ţară care trebuie să respecte nişte indicaţii care transced celor care se aplică altor ţări, ca de exemplu faptul că trebuie să se prezinte 50% plus unu din numărul alegătorilor cu drept de vot la referendum şi multe altele.

Nu e vorba doar de ultimele zile, este vorba despre statutul internaţional al României care este unul cu totul periferic, o ţară care are o atitudine de slugă, aş zice, faţă de mai marii lumii, fie că se găsesc la Bruxelles, fie că se găsesc la Washington. Aş spune că relaţiile din ultimul timp dezvăluie în faţa opiniei publice adevăratul statut al României în cadrul Uniunii Europene. Până acum era înfăşurată în vorbe frumoase. Acum se vede limpede că Uniunea Europeană tratează România ca pe un stat periferic, ca pe o anexă a marilor puteri şi care trebuie să execute tot ceea ce i se cere, chiar dacă ceea ce i se cere transcede prevederilor, regulilor, normelor stabilite chiar de Uniunea Europeană.”

• Cotidianul: S-a solicitat convocarea de urgenţă a Plenului Curţii în urma ultimelor controverse. Judecător CCR: Listele trebuie ACTUALIZATE. Nu dădeam o lună şi jumătate doar pentru prezentarea listelor

Judecătorul Curţii Constituţionale Tudorel Toader a declarat la RomâniaTV că a solicitat preşedintelui CCR, Augustin Zegrean, convocarea de urgenţă a Plenului Curţii pentru a discuta ultimele controverse apărute în ultima perioadă. Potrivit lui Toader, Zegrean a răspuns că va încerca să ia legătură cât mai curând cu judecătorii pentru a convoca plenul CCR. Judecătorul CCR a mai spus că nu ştia nici de erată, nici de solicitarea făcută Comisiei de la Veneţia, aflând de ele din presă.

“În urma unui material din presă (potrivit căruia judecătorii Mircea Minea şi Tudorel Toader ar fi modificat decizia Curții privind listele electorale), l-am sunat pe preşedintele CCR, (Augustin Zegrean, n.r.) am vorbit şi cu alţi colegi şi am solicitat preşedintelui să convoace de urgenţă un Plen al Curţii. Domnia sa m-a asigurat că în seara asta va lua legătura cu toţi judecătorii. Dacă va fi posibil mâine, dacă nu, vineri sau poate luni, cât de repede posibil”, a declarat la RomâniaTV judecătorul CCR Tudorel Toader.

Judecătorul CCR a mai explicat că el a părăsit Bucureştiul, vineri, 3 august la o zi după decizia CCR de a amâna o hotărâre privind validarea sau invalidarea referendumului din 29 iulie: “Eu am plecat din Bucureşti pe 3 august şi sunt în concendiu. Am participat la decizia Curţii de pe 2 august. Tot ce s-a petrecut ulterior, după 3 august, îmi este absolut străin, pentru că nu eram la Curte, pentru că în perioada de concediu un judecător asigură permanenţa şi acela nu am fost eu”.

Tudorel Toader consideră că “într-o perioadă tulbure, cu probleme controversate”, probabil, dintr-o “regretabilă eroare”s-a vehiculat numele său ca fiind implicat în modificările survenite deciziei Curţii Constituţionale dată în 2 august. “O mică diversiune, probabil“, a adăugat judecătorul Toader.

Întrebat dacă este posibilă ca CCR să dea o decizie privind validarea sau invalidarea referendumului din 29 iulie mai devreme de 12 septembrie, Tudorel Toader a răspuns: “Dacă era vorba doar de prezentarea listelor nu ar fi fost necesar să dăm un termen de o lună şi jumătate. Trebuiau predate listele (electorale permanente, n.r.) actualizate până la 11 iunie, acolo unde listele nu erau actualizate, trebuiau actualizate. Dacă sunt lucrurile clare, vom da decizia pe 31 august, dacă sunt necesare consultări, vom mai amâna cu o zi, două, vom vedea”.

Despre erata solicitată luni, 6 august, de către conducerea Curţii Constituţionale în sensul îndreptării deciziei publicate în Monitorul Oficial, judecătorul Tudorel Toader a spus că a aflat din presă, la fel ca şi despre sesizarea Comisiei de la Veneţia.

Tudorel Toader a mai spus că imediat după ce a aflat din presă despre erată şi sesizarea Comisiei de la Veneţia l-a sunat pe judecătorul Ştefan Minea, cel asigură permanenţa la conducerea Curţii,pentru a cere lămuriri. “Despre erată am aflat, din presă, ieri. L-am sunat pe judecătorul Minea încercând să aflu şi să înţeleg despre ce este vorba. Nu am avut nicio informare, consultare prealabilă în legătură cu erata. Tot din presă am aflat şi despre solicitarea făcută de Curtea Constituţională Comisiei de la Veneţia“, a mai spus judecătorul constituţional Tudorel Toader.

Tudorel Toader a precizat că nu a fost “întrebat, consultat despre eroarea materială” sau despre sesizarea Comisiei de la Veneţia. “Dacă este vorba că s-a greşit o pagină, un punct, care nu e de natură să schimbe sensul juridic al deciziei, nu se pune problema unui Plen, atunci e o eroare materială, dacă este vorba de o eliminare, de o completare sau de o adăugire de natură să schimbe sensul deciziei, atunci categoric de competenţa Plenului este luarea respectivei erată”, a răspuns Tudorel Toader răspunzând unei întrebări privind natura eratei.

• Jurnalul:  Ion Predescu, judecător al Curţii Constituţionale: “Erata care s-a publicat ulterior este o decizie politică”

Într-un interviu acordat în exclusivitate Jurnalului Naţional, domnul Ion Predescu, judecător al Curţii Constituţionale, a declarat: “Erata care s-a publicat ulterior este o decizie politică”

Totodată, judecătorul Curţii Constituţionale ne-a declarat că a aflat de existenţa eratei de la colegii săi Tudorel Toader şi Acsinte Gaspar. A fost sunat de aceştia, care la rândul lor s-au arătat stupefiaţi de erata apărută peste noapte. Judecătorul Ion Predescu spune că Guvernul României a greşit atunci când a publicat erata în Monitorul Oficial, neavând dreptul să facă acest lucru fără să ceară şi să primească lămuriri şi acte oficiale de la Curtea Constituţională în legătură cu aceasta. Ba, mai mult, magistratul Predescu spune clar şi răspicat, “erata” avea nevoie de votul celor nouă judecători care au luat decizia din 2 august publicată în Monitorul Oficial, adică de acelaşi număr de judecători care au luat hotărârea privind referendumul.

Judecătorul Ion Predescu a explicat cum se iau astfel de decizii în plenul Curţii Constituţionale. “Avem însă alte activităţi, sesizările astea privind considerentele, astea făcute de parlamentari sau de preşedinte, făcute de preşedinţii Camerelor,  făcute de senatori, deputaţi, Avocatul Poporului. La astea toate, şi când respingem şi când admitem toate decizile de asemenea se discută de cei care au luat parte  la deliberări, adică la dezbaterea sesizării, cererii. Astea sunt cereri, nu sunt excepţii şi cereri privind constituţionalitatea actului normativ adoptat, ordonanţa sau lege. Sau obiecţiuni la ele, la adoptare.  Toate acestea se discută de cei care au luat parte la deliberare. Au votat şi s-a adoptat. Admitere sau respingere. Decizia se discută cum e redactată şi se publică dupa ce a fost discutată, dezbătută şi acceptată de cei care au luat parte la deliberări şi au adoptat acea hotărâre. Tot ei pot face modificări, mă înţelegeţi. Fără altul, fără unu NU SE POATE. Au fost opt sau nouă, nu pot face modificări doi. Acesta este principiul, aceasta este regula fundamentală. Cine-a făcut-o? Publicarea eratei a fost o decizie politică. Nu trebuia să fie publicată. Monitorul Oficial trebuia să ştie lucrurile astea şi să nu publice. Tot cei nouă trebuiau să completeze, să adauge. Aceea e hotărârea Curţii Constituţionale, aceea e legea adoptată de Curtea Constituţională. Cum s-o modifice unul sau doi sau trei? E de neacceptat, e de neînchipuit aşa ceva. Dacă s-a întâmplat, eu nu ştiu ce s-a întâmplat. Dacă s-a întâmplat aşa ceva, că au adăugat, au scos, au modificat ceva sau au dat alt sens, au interpretat, vedeţi, sunt atâtea modalităţi. Dacă cineva, unul, doi trei, în afară de toţi cei care au făcut, nu e valabil domnule, să ne înţelegem”, a declarat Ion Predescu.

Judecătorul constituţional a continuat arătând de ce este nevoie ca deciziile să fie luate în plenul CCR. “Potrivit unuia, altuia din textele Constituţiei. În cazul în care se adminte excepţia de neconstituţionalitate în legătură cu un text se discută şi se dezbat toate considerentele către plen. Pentru că avem atâtea hotărâri prin care am precizat că considerentele au aceeaşi valoare ca şi dispozitivul. Şi din aceasta cauze obiective deci, trebuie să fim până la şase cel puţin. Pot să fie 8,7, până la 6 cel puţin. Nu întotdeauna sunt prezenţi  toţi cei 9 la procese, la şedinţele de judecată. Şi dacă s-a dezbătut şi s-au acceptat considerentele şi au considerat ca atare, nu le poate modifica dacă a săvârşit o greşeală, o interpretare, o redactare, exprimare, care a dat alt sens sau un sens incomplet. Tot plenul care a luat parte la dezbatere sau adoptarea lui şi publicarea, tot acelaşi plen, adică tot acelaşi număr de judecători care au luat parte, tot ei pot corecta, tot ei pot face corecturile, modificări, completări”, a explicat Ion Predescu.

Judecătorul Curţii Constituţionale  a arătat totodată care sunt paşii de urmat în condiţiile în care adoptarea eratei s-a făcut ilegal. “Cei care au luat parte atunci vor trebui să se întâlnească, şI, cei care au luat parte la deliberare şi la stabilirea considerentelor şi-au dispus publicarea, pe care o semnează magistratul asistent şi preşedintele Curţii, care-i hotărâtă de cei şapte, zece, nouă, câţi au fost la dezbatere, aceia o hotărăsc. Iar ăia trimit, nu semnează toţi la demitere, că aşa prevede legea, şi mai ales Regulamentul Curţii Constituţionale pe care nu-l ştie nimeni, sau nu-l respectă alţii. Până acum nu l-a încălcat nimeni, până acum nu s-a întâmplat aşa ceva. De orice natură ar fi această decizie, juridică, interpretativă, politică, economică, socială, administrativă, de orice natură ar fi interesul, scopul, finalitatea, temeiul, indiferent de ce natură ar fi, nu este permis aşa ceva”, ne-a explicat Ion Predescu. “O decizie adoptată nu o pot modifica decât toţi cei nouă. Asta este. Nu pot modifica nici opt măcar. Trebuie să se întrunească cei nouă şi în acord cu votul se hotărăşte. Eu am fost sunat de cei doi colegi ai mei Tudorel Toader şi Acsinte Gaspar care erau stupefiaţi şi ei de această erată. Nu ştiu exact cine a hotărât şi cine a semnat şi le-a trimis, cine a hotărât, cine a semnat, cine a dispus trimiterea, cine a răspuns, cui au solicitat să consemneze, dacă au cerut ăia de la Monitor, cine a răspuns la asta, şi asta o vom face, o vom cerceta, o vom stabili. S-ar putea să ne întâlnim  săptămâna viitoare, până în 31, dacă nu, sigur se va dezbate pe 31“, a continuat judecătorul CCR.

Întrebat dacă a vorbit cu domnul Zegrean, preşedintele Curţii Constituţionale, domnul Predescu a răspuns: “Nu! Nu! Nu! Nici telefonic. Nimic. Nici o vorbă. Cu nimeni altul nici o vorbă, nici cu magistraţii asistenţi măcar. Cu nimeni alţii decât cei doi, care m-au sunat ei, să mă întrebe dacă ştiu, dacă am auzit. Şi le-am spus că n-am auzit şi nu ştiu.  S-au auzit tot felul de ipoteze, de afirmaţii, de consideraţii, n-am dat atenţie pentru că te enervează, te indispun lucrurile astea. Astea toate-s nule în ce mă priveşte! Pentru mine toate sunt nule şi nu pot fi valabile, exclus de a fi valabile”

La sfârşitul dialogului, judecătorul Curţii Constituţionale a ţinut să precizeze: “Să ne înţelegem, e un act public, o hotărâre, o decizie a Curţii? Este! Este un act al autorităţii publice de stat? Este! S-a publicat în Monitorul Oficial ca atare? S-a publicat! Păi cine să-l modifice? Decât tot autoritatea, în condiţiile în care l-a adoptat. Este? Păi ce vrei mai logic? Nu? Păi, ce Dumnezeu! Adică ce, adoptăm şi… unde, la poştă? ăla pe drum care-o primeşte? Sau ăla care o primeşte pentru redactare face el altceva? Sau cum? Îi dă alt număr? Îi dă alt conţinut?  Păi cum se cheamă o asemenea societate? Mai e stat de drept? Ce să mai vorbim… Că de aia mă şi enervează… Mă deranjează, mă supără . Nu, domle, astea sunt lucruri urâte, grave, foarte grave!”

• Gandul:

Parchetul cere aviz pentru URMĂRIREA PENALĂ a lui Victor Paul Dobre pentru abuz în serviciu. Ioan Rus, în interceptări: “Nu vreau să-mi petrec bătrâneţile în puşcărie”

INFOGRAFIC INTERACTIV. Dosarul referendumul. De ce este fostul ministru Dobre acuzat de abuz în serviciu

Cristian Tudor Popescu: Procuratură contra Miliţie

Măcar poza e acum cât se poate de clară.

– Guvernul Ponta încearcă, prin orice mijloace, folosind Internele şi Administraţia, să obţină numărul magic pentru validarea referendumului. Ca susţinere psihologică se bazează pe cei 7,4 milioane de oameni care au votat împotriva lui Băsescu.

– Băsescu se străduieşte să blocheze tentativa USL folosind teroarea Parchetului şi a interceptărilor livrate presei. Ca susţinere psihologică se bazează pe faptul că un caşalot ca Adrian Năstase e la Jilava, deci orice demnitar se poate închipui pe sine în dungi.

Ambele tabere îşi demonstrează înverşunarea dementă când cad în grotesc: Guvernul vrea să numere morţii din poartă în poartă, cu ajutorul „vecinilor de nădejde”, Înaltul Parchet le ia la scărmănat pe mioriţele lui Mazăre.

Un război vechi, datând dinainte de `89, care a încăierat Partidul cu Securitatea, Securitatea cu Armata, Serviciul „Doi şi-un sfert” cu SRI ş.a.m.d.,  a ajuns acum în faza Procuratură contra Miliţie.

Urmează, marţi, meciul galacticilor, Curtea Constituţională contra Curtea Constituţională, cu Parchetul la uşă.

Nu sunt în stare să mai sper decât un  singur lucru:  că în bătălia asta scelerată, fără arbitru, fără reguli, fără limită de timp, nu vom ajunge să ne luăm de piept  român cu român.

• Jurnalul:  C.T. Popescu: ”Şi interceptarea e o armă în această bătălie, făcută de către servicii”

Editorialistul Cristian Tudor Popescu spune că şi interceptările sunt o armă între războiul politic dintre Traian Băsescu şi USL, o luptă în care instituţiile statului sunt folosite ca nişte trupe de comando.

“Traian Băsescu şi Ponta, acum vreo două săptămâni, au spus că îşi vor folosi instituţiile pe care le controlează ca pe nişte trupe de comando în această bătălie politică. Şi interceptarea e o armă în această bătălie, făcută de către servicii. Ceea ce vedem goleşte actul de justiţie, intituţional în România. E clar. Parchetul se năpusteşte asupra MAI, MAI-ul aparţine Guvernului. Acelaşi lucru se petrece la CCR care în clipa de faţă arată ca un grup de Moş Crăciuni de mall cu acele robe vişinii. Ce credibilitate mai are? Şi ea e spartă de această luptă politică”, a declarat Cristian Tudor Popescu la Realitatea TV.

Editorialistul crede că războiul interceptărilor şi chemărilor la parchet poate continua pentru mult timp.

”Dacă s-a ajuns la cercetarea CCR de către Parchet, sunt acuzaţi foşti miniştri. E clar că se va recurge la orice fel de mijloace. Fiecare dintre părţi cu instituţiile pe care le deţine. Noi trăim într-o ţară falsă. Ar trebui să se numească Pseudonia, şi nu România, în care ne facem că avem instituţii, se mimează actul de justiţie, se mimează democraţia. Într-un moment ca acesta, iese la suprafaţă putreziciunea. Eu nu mai văd niciun fel de reper“, a spus Cristian Tudor Popescu.

• Voxpublica/
  

Cristian Teodorescu: Fost ministru, în concediu: – Nu trageţi, dle Băsescu, sînt eu, Dobrică!

Nu-l bănuiesc de prostie pe Ioan Rus. În privinţa celuilalt fost ministru, Victor Paul Dobre, cel care şi-a anunţat demisia prin gura lui Ioan Rus, nu mă pronunţ. Dar chiar dacă amîndoi ar fi proşti făcuţi grămadă, imprudenţi nu par. Dimpotrivă, par cît se poate de prudenţi. Atunci cum să nu fi bănuit nici unul dintre ei că le sînt ascultate telefoanele, cînd vorbeau despre eliminarea alegătorilor de pe listele de la referendum? Nici Rus nici Preda[Dobre] n-au picat de cîteva luni în România, încît să n-aibă habar că procurorii au obiceiul ăsta. Şi chiar dacă ar fi fost aduşi din Sahara şi făcuţi miniştri, ar fi avut timp să afle cum stau lucrurile de la subordonaţii lor. Sau din presa care a publicat în ultimele luni stenogramele unor convorbiri telefonice înregistrate din ordinul cutărui parchet sau al DNA.

Judecînd însă după ce-şi spuneau pe mobil unul altuia, dar şi altora, s-ar zice mai degrabă că ştiau de această îndeletnicire a procurorilor şi că vorbeau chiar pentru cei care-i ascultau. Îi parafrazez pe scurt :„Ia uite ce ne pun ăştia să facem! Să încălcăm legea!” „Da, să încălcăm legea! Păi eu nu vreau să-mi petrec bătrîneţile la puşcărie.” Şi ca să nu rămînă ascultătorii în ceaţă, intrau amîndoi în detalii, mai şi revenind asupra cîte unui amănunt. (Asta ca să fie lucrurile limpezi pentru cei care trăgeau cu urechea la convorbirile lor?) Să zicem că, în ciuda prudenţei lor, aveau încredere unul în celălalt. Dar vorbeau la telefon şi cu alţii despre ilegalităţile pe care ar fi fost îndemnaţi să le comită. Încît lui Dobre îi spune cineva: „Să fugim din acest grup infracţional organizat!”  Replica asta pare luată din filmele lui Sergiu Nicolaescu, care-i plac atît lui Traian Băsescu.

Ce e şi mai ciudat însă în convorbirile astea e că nici Rus, nici Dobre nu spun cine anume le cerea să încalce legea. De parcă ar fi vorbiţi dinainte, nu le scapă nici un nume de persoană. Păi, dacă te supără un ordin sau o indicaţie, nu zici ceva şi despre cel care ţi-a dat ordinul? Nu neapărat să-l înjuri, dar măcar să te miri că acel cineva şi-a permis să-ţi ceară să încalci legea. Iar interlocutorul tău, ce chestie! nu e nici el curios să afle, de parcă ordinele astea ar fi venit de la pereţi.

După demisia lui Rus, Traian Băsescu s-a grăbit să-l ia în braţe pe fostul ministru de Interne. Întîmplător, evident, strict întîmplător, Parchetul nu vrea să-l pună sub acuzare pe Rus. Traian Băsescu a uitat să-l ia şi pe Dobre în braţe şi, la fel de întîmplător, Parchetul a pus imediat ochii pe el. Asta după ce i-o fi spus vreun procuror să stea liniştit în continuare, fiindcă nu el e ţinta.

Mihai Gotiu: Domnule Băsescu, domnule Ponta, răspundeți mai repede: câte milioane de infractori suntem?

O presupusă infracțiune s-ar fi comis pe 2 august 2012, când Curții Constituționale (CCR) i s-a transmis o informație din partea Ministerului Administrației și Internelor, conform căreia nu s-ar cunoaște numărul exact al alegătorilor români. De pe 3 august 2012, seara, avem deja interceptări telefonice a cel puțin doi miniștri, dar și ai unor alți ”domni” și ”doamne” (așa apar în transcrierile procurorilor). Mi-aș fi dorit să avem o Justiție la fel de eficientă în nenumăratele cazuri de corupție și abuzuri despre care s-a relatat în mass-media autohtonă și din care făptuitorii au rămas cel mult cu ”rușinea publică”.

În fața unei asemenea ”eficiențe” nu doar că nu mă pot bucura, dar am și temeri serioase: mi-e greu să-mi imaginez cum s-a desfășurat, din punct de vedere fizic, întreaga operațiune. Cine și când s-a autosesizat în acest caz, cine a distribuit sarcinile, cine s-a apucat de lucru, în cât timp s-a stabilit lista posibilului făptuitor și a complicilor lui, cine a scris referatul referitor la necesitatea punerii sub urmărire a convorbirilor telefonice a persoanelor de pe listă, când a ajuns pe masa judecătorului, cine a decis prioritizarea dosarului (dacă mai erau și altele în așteptare), cât timp i-a luat judecătorului pentru a citi referatul/motivarea, cât timp de gândire și-a rezervat pentru a lua o decizie favorabilă, în cât timp a fost comunicată această decizie serviciilor speciale de urmărire și în cât timp a început urmărirea efectivă a tuturor persoanelor de pe listă. Cum spuneam, toate operațiunile de mai sus, de la auto-sesizare până la urmărirea efectivă (trecând prin cel puțin trei instituții și aprobări ierarhice) trebuie să se fi desfășurat în mai puțin de 24 de ore!

O asemenea eficiență e posibilă doar în două cazuri. În primul caz e vorba de un sistem juridic super-profesionist, antrenat, cu proceduri clare, dincolo de orice dubiu și cu profesioniști cel puțin la același nivel. Dacă ar fi așa însă, aceeași eficiență ar trebui să se manifeste și în situațiile cotidiene, nu doar în cele excepționale (un profesionist e profesionist 365 de zile pe an, nu doar într-o situație limită).

Astfel, în discuție mai rămâne doar a doua situație: trăim într-un stat polițienesc. Nu a existat nicio ordonanță judecătorească prin care să se permită urmărirea telefoanelor, aceasta fiind, de fapt, eliberată ulterior, ”când se prinde ceva”. Dacă urmărirea convorbirilor lui Victor Paul Dobre ar fi putut să pară logică, cum s-ar justifica urmărirea convorbirilor dintre un ”domn” și o ”doamnă” (așa apar transcriși în stenogramele procurorilor!!!). Un ”domn” și o „doamnă”, care, cel puțin aparent (după conținutul convorbirii), sunt funcționari publici. Care a fost justificarea urmăririi convorbirilor lor? Convorbirile telefonice ale câtor alți ”domni” și alte ”doamne” au mai fost urmărite și înregistrate?

Mă rog, poate unii sunt revoltați de conținutul convorbirilor telefonice. Mie mi se strânge stomacul de la lejeritatea cu care convorbirile românilor ajung să fie înregistrate. Și cu care apoi sunt făcute publice. Relaxarea cu care asupra tuturor românilor este instituită prezumția de vinovăție. Cât despre conținut, ce să spun? „Ei”, „el” (fără a fi clar dincolo de orice dubiu cine sunt ”ei” sau ”el”) le solicită foștilor miniștri îndeplinirea unor acte pe care aceștia le consideră a fi ilegale. Să transformi refuzul miniștrilor într-un act pe care să-ți motivezi acuzarea unuia dintre ei e un lucru care îmi depășește puterile de înțelegere.

Legaturi: