Summitul de la Bruxelles: 5 PASI CATRE STATELE UNITE ALE EUROPEI

• Hotnews: Acord-surpriza la summitul de la Bruxelles, care ofera o gura de oxigen Italiei si Spaniei: Recapitalizarea directa a bancilor si posibilitatea achizitionarii datoriilor tarilor fragile

Liderii zonei euro au ajuns la un acord-surpriza in noaptea de joi spre vineri in incercarea de a ajuta Italia si Spania sa calmeze pietele, precum si asupra injectarii a 120 de miliarde de euro pentru relansarea economiei europene, relateaza AFP. Italia si Spania au amenintat ca vor bloca pactul de crestere daca nu se introduce in acordul final posibilitatea achizitionarii directe de pe piete a obligatiunilor tarilor fragile.

Aceste masuri de stabilizare financiara se loveau pana in prezent de opozitia mai multor tari, in special Germaniei.

Premierul Victor Ponta, care a reprezentat Romania la acest Summit, a precizat ca pactul de crestere era absolut necesar pentru ca tara noastra, care a aplicat toate masurile de austeritate si acordurile cu FMI, “sa aiba un semnal la nivel european ca exista solutii de crestere economica si creare de locuri de munca“.

El a sustinut ca fondurile europene alocate pana in prezent tarii noastre vor fi mentinute.

Recapitalizarea directa a bancilor, prin FESF si MES

La capatul unui summit al zonei euro care s-a incheiat in dimineata de vineri, presedintele UE, Herman Van Rompuy, a anuntat punerea in practica, pana la sfarsitul anului, a unui mecanism care sa permita recapitalizarea directa a bancilor, sub anumite conditii, prin fondurile de salvare FESF si MES.

Aceasta era o solicitare expresa a Spaniei, care incerca sa evite ca planul de salvare a bancilor sale sa nu majoreze datoria publica pana la un prag nesustenabil.

“Cand va fi gata, Mecanismul European de Stabilitate (MES) va avea posibilitatea de a recapitaliza direct bancile“, a declarat Van Rompuy, intr-o conferinta de presa.

Un mecanism unic de supraveghere financiara va fi creat, in cadrul caruia “Banca Centrala Europeana isi va juca deplin rolul sau“, a explicat presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.

Zona euro se declara pregatita sa utilizeze de o maniera mai “supla” fondurile de salvare pentru a “asigura pietele si a obtine stabilitate pe piata obligatiunilor suverane ale membrilor sai”, a adaugat Van Rompuy, o maniera de a indica faptul ca FESF si MES vor putea achizitiona direct  de pe piete datoriile tarilor fragile.

“La cererea Italiei a fost introdus, dupa o lunga discutie, un paragraf (…) pentru mecanismele de stabilizare a pietelor pentru statele care respecta recomandarile facute tarilor lor precum si pactul de stabilitate”, si care in ciuda acestor masuri nu reusesc sa se finanteze pe piete din cauza dobanzilor prohibitive, a declarat presedintele consiliului italian, Mario Monti.

“Este cazul pentru Italia in acest moment”, a subliniat el, precizand insa ca Roma nu intentioneaza sa faca apel la acest mecanism deocamdata.

Monti nu si-a ascuns satisfactia, considerand acordul “foarte important pentru viitorul Uniunii Europene si al zonei euro”.

El a recunoscut ca discutiile cu partenerii sai europeni au traversat “un moment foarte dificil”. “A existat un pic de tensiune”, dar “aceasta a fost foarte utila”, a apreciat el. Germania, in special, s-a opus cu indarjire acestui tip de masuri, adoptate in cele din urma.

Van Rompuy, surprins de opozitia Italiei si Spaniei, ar fi parasit discutiile

Pentru a obtine castig de cauza, Italia si Spania nu au ezitat sa se contreze cu partenerii lor: in momentul in care pactul de crestere in valoare de 120 de miliarde de euro era practic incheiat la nivelul celor 27 de membri ai Uniunii Europene, cele doua tari au conditionat acordul lor final de aplicarea acestor masuri pe termen scurt.

Potrivit unui diplomat, Van Rompuy a parasit chiar discutiile la un moment dar, surprins de pozitia celor doua tari.

Acest pact de crestere era sustinut puternic de presedintele francez Francois Hollande, care a facut din acest subiect o tema de campanie. La randul sau, cancelarul german Angela Merkel avea nevoie ca acest pact sa fie semnat pentru a obtine voturile opozitiei si verzilor, vineri, in cadrul votului asupra pactului de disciplina bugetara din Bundestag.

Pactul de crestere se va concretiza intr-o majorare a capacitatii de imprumut a Bancii Europene de Investitii (BEI) cu 60 de miliarde, alte 55 de miliarde urmand a fi alocate din realocarea fondurilor structurale neutilizate si 5 miliarde din “project bonds” lansate in “aceasta vara” pentru a finanta infrastructura de transport si energie.

“Intarirea controlului democratic…“

In cele din urma, “in ciuda dificultatilor de moment si a dezabaterilor, am reusit sa dam pietelor financiare un mesaj“, a apreciat presedintele Eurogrup, Jean-Claude Juncker. “Daca oferim o explicatie coerenta, si, pe cale de consecinta, unita si puternica a deciziilor pe care le-am luat, cred ca pietele vor fi asigurate“, a adaugat acesta.

Pe termen mai lung, Van Rompuy a anuntat ca liderii zonei euro au dat unda verde unei foi de parcurs in scopul intaririi uniunii economice si monetare. Aceasta intarire se va baza pe patru stalpi: un cadru financiar, un cadru bugetar, un cadru in materie de politici economice si o intarire a controlului democratic. Primele propuneri in acest sens vor fi prezentate in octombrie, a adaugat el.

• Daily Business: Catre o “tara uriasa”: 5 pasi pentru crearea Statelor Unite ale Europei

Presedintele Traian Basescu a reluat joi tema crearii Statelor Unite ale Europei, in fapt o tara uriasa, cu jumatate de miliard de cetateni, printre care ne vom afla si noi, romanii. Cat de reale sunt insa teoriile presedintelui? Ne indreptam cu pasi toti mai repezi spre Big Brother-ul mondial? A fost aceasta criza declansata artificial pentru a stimula integrarea europeana?

In discursul sustinut de la Cotroceni, seful statului ne-a spus, in cateva cuvinte, ca de la Consiliul European care se desfasoara in aceste zile la Bruxelles, trebuie sa ne asteptam la masuri concrete pentru crearea Statelor Unite ale Europei.

N-a vrut sa ne spuna mai mult, precizand  ca nici in documentele oficiale nu vom citi nimic. Insa ne-a asigurat ca el este unul dintre liderii europeni care a promovat acest proiect.

Analistii economici n-au fost atat de secretosi precum Basescu si au schitat, in 5 pasi, planul despre care seful statului spune ca premierul Ponta si nici macar ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, n-ar sti prea multe.

Potrivit expertului Mihnea Graur, “chiar daca la acest moment realizarea Statelor Unite ale Europei pare literatura utopica sau stiintifico-fantastica, proiectul este realizabil si ar aduce beneficii importante unei populatii de peste jumatate de miliard”.

(1) Primul pas, in opinia expertilor, il constituie o uniune  fiscala a zonei euro.

“Ideea este mai veche, dar dezbaterile au reinceput odata cu declaratiile laureatilor Premiului Nobel pentru economie din acest an, Thomas Sargent si Christopher Sims. Sigur ca in practica este cu mult mai greu de realizat decat in teorie. Sunt necesare resurse uriase, o perioada de trecere pentru a atenua socurile, crearea unor politici si algoritmi fiscali, etc”, afirma comisarul european Gunther Oettinger.

Uniunea Europeana trebuie sa devina “Statele Unite ale Europei”. Nu exista un “Plan B” destinat zonei euro – Gunther Oettinger, comisar european

(2) Un al doilea pas ar urma sa fie aderarea tuturor statelor din UE la moneda euro intr-un orizont de timp de maxim 5 ani. Cei mai virulenti opozanti ar fi desigur Marea Britanie, Danemarca si Suedia. De asemenea, Polonia, Cehia si Ungaria ar putea “bombani”, dar e putin probabil ca isi vor permite sa ramana pe dinafara.

(3) Cel de-al treilea pas il reprezinta crearea unei constitutii europene, fara renuntarea la constitutiile nationale. Cedarea de suveranitate de care ne-a vorbit si presedintele Traian Basescu.

Va fi una dintre sarcinile cele mai dificile, pentru ca in vreme de criza, sentimentele nationaliste incep sa iasa la suprafata. Recent, euroscepticul britanic Nigel Farage acuza UE ca dicteaza popoarelor prin fortarea demisiilor premierilor Andreas Papandreu (Grecia) si Silvio Berlusconi (Italia), pe care i-a inlocuit cu guverne-marioneta.

(4) Cel de-al patrulea pas il reprezinta [/b]recapitalizarea bancilor din zona euro si pastrarea unui control al statelor europene prin intermediul BCE[/b]. Cu alte cuvinte, controlarea bancilor pentru a nu-si mai face de cap in piata.

In fine, (5) cel de-al cincilea pas, cel aflat deja in derulare, il reprezinta extinderea reglementarilor cu caracter unitar la nivel european Altfel spus, accelerarea implementarii unei legislatii comune, de la cea juridica la cele ce vizeaza standardele in economie, mediu, sanatate si alte domenii.

O idee veche de secole

Ideea unei Europe Unite nu este una noua, ea venind “din secolul 19, chiar din Evul Mediu”, afirma analistul Ovidiu Nahoi. El spune ca in istorie au existat “perioade mai lente si mai rapide” in aceasta directie.

Astfel, de voie, de nevoie, statele renunta la atributele de suveranitate. Nahoi a dat ca exemple Grecia, care a acceptat limitari in domeniul fiscal si Romania, care primeste experti straini pe partea de imbunatatire a absorbtiei fondurilor europene.

Cum va fi cand (sau daca) va functiona entitatea SUE (Statele Unite ale Europei)? Nahoi a facut o paralela cu SUA (Statele Unite ale Americii), unde liderii politici au raza de actiune pe intreg teritoriul, desi provin din statele unde locuiesc.

“Liderii europeni sunt rezultati din alegeri nationale, dar trebuie sa ia decizii la nivel continental. Ei dau mesaje de unitate la Bruxelles, dar acasa fac pe nationalistii, sustinand interesele locale“, a comentat Ovidiu Nahoi, pentru DailyBusiness.ro

In prezent, curentul federalist are ca reprezentanti Germania, Franta, Luxemburg, Belgia si majoritatea tarilor estice, iar in “tabara” suveranista se situeaza tari ca Marea Britanie, Cehia, Danemarca.

Indiferent de diferitele curente de opinie ale prezentului, viitorul va conduce la guvern mondial, un fel de ONU cu prim-ministru, care numeste un prefect/guvernator pentru Romania – Mihnea Graur, expert

Adeptii teoriei conspiratiei, citati intr-o analiza DailyBusiness.ro, afirma ca toate evenimentele la care asistam pe scena publica internationala nu sunt insa altceva decat “praf in ochi”. Astfel, ca criza financiara a fost declansata artificial, cu scopul de a extinde controlul “baietilor destepti” asupra economiei mondiale.

Fostul guvernator al Bancii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet afirma, recent, ca “Europa trebuie sa actioneze la unison pentru a evita un dezastru”.

Cum poate fi tradusa aceasta “cooperare internationala?” Uitati-va la Fondul Monetar International (FMI), institutie devenita creditorul mondial.

“Fondul trebuie sa joace un rol esential in promovarea stabilitatii financiare globale si a reechilibrarii cresterii”, se afirma, in 2009, in comunicatul final al reuniunii G20, a celor mai puternice state ale lumii, ce a avut loc la Pittsburgh.

Ce s-a intamplat de atunci? FMI a devenit “salvatorul de serviciu”, conditionand tot mai multe state sa ia anumite masuri economice pentru a le acorda banii de care au nevoie. Modelul de “salvare” este acelasi peste tot, din Romania pana in Portugalia, Italia, Spania sau Grecia, indiferent de specificul economic.

Nu toate statele au acceptat insa ajutorul oferit de Fond, astfel ca s-a ajuns intr-un punct in care trebuie luate alte masuri pentru a accelera unificarea sistemului financiar mondial – principalul scop al planului gandit la Pittsbourg in 2009.

Potrivit expertilor citati de presa internationala, ne putem astepta, in curand, la infiintarea unei Autoritati Globale Monetare, ce ar urma sa gestioneze o moneda unica, varianta anticipata inclusiv de reputatul economist american Joseph Stiglitz, laureat al premiului Nobel.

Profesorul american Jeffrey Garten, membru CFR (Council of Foreign Relations), scria de altfel, intr-un articol publicat in Financial Times, ca “propusa Autoritate Monetara Globala (GMA) va superviza la sange activitatile autoritatilor nationale, mai acerb decat FMI-ul, si va controla implementarea unor reglementari globale“.

• Daniel Daianu (Hotnews): Cum “citim” deciziile luate la Bruxelles? Daniel Daianu: Pentru Romania, o uniune bancara cu garantare colectiva a depozitelor prezinta un mare dezavantaj

Agenda a fost foarte incarcata si dominata de problema costurilor obligatiunilor suverane pentru Italia si Spania; de aici si intarzierea cu care s-a adoptat pactul pentru crestere. Eu impartasesc teza ca atat timp cat nu se dau raspunsuri “europene” la probleme “europene” criza se va adanci. Zona euro nu este o uniune monetara, nu are complement bugetar la politica monetara si nici mecanisme de interventie comune la socuri asimetrice. Spread-urile la obligatiunile Spaniei si Italiei reclama masuri la nivelul zonei euro, fiindca aceste tari, in pofida reformelor structurale pe care le intreprind, sunt prinse in cercuri vicioase cumplite: legatura ombilicala intre datorii suverane si bilanturile bancilor; aplicarea simultana a unor programe de austeritate in tari din zona euro fara instrumente care sa compenseze impactul declinului activitatii economice asupra bilanturilor bancare etc.

Este bine ca s-a acceptat ca ESM(EFSF) sa poate interveni pe piete pentru a reduce marjele la obligatiuni, ceea ce implica sprijinul din partea BCE. Din pacate, insa, volumul de resurse mobilizabile de catre EFSF este prea mic. Cred ca mai bine ar fi fost sa se mearga pe o formula de subventionare a dobanzii pe care o platesc tarile “agresate” de piete, ce mi se pare mai putin costisitoare ca volum de resurse necesare. Faptul ca Germania ar plati mai mult la propriile emisiuni nu este relavant, in opinia mea, intrucat ea a castigat o renta din fuga catre safety (ajunsese sa ofere chiar randament negativ la unele maturitati).

Formarea unei uniuni bancare are sens, dar ea automat te duce cu gandul la nevoia de resurse comune pentru a sustine diverse instrumente de interventie, ceea ce introduce in discutie chestiunea fiscala. Pentru Romania, o uniune bancara cu garantare colectiva a depozitelor prezinta un mare dezavantaj daca se aplica garantarea numai zonei euro; fiindca ar putea induce plecari de depzite din sistemele bancare ce nu fac parte din zona euro (fiind insa in UE). In plus, o uniune bancara ar putea permite optimizari de alocare de resurse/lichiditati intre sistemele bancare nationale, care ar putea dezavantaja tarile gazda (tari ale caror sectoare sunt controlate de banci straine).

Ce vreau sa spun este ca ideile vehiculate privind uniunea bancare, pasii catre o integrare mai adanca monetara si economica trebuie sa tina cont de posibile efecte/daune colaterale asupra tarilor ce nu fac parte din zona euro. Cat priveste reglementari privind datoriile private aici ar trebui sa functioneze “six-packul” si celelalate reglementari (inclusiv de natura macroprudentiala, din partea bancilor centrale) care privesc dezechilibrele macro altele decat cele bugetare; adica deficite de cont curent induse de indatorare privata. Si este drept ca nici aici lucrurile nu sunt suficient de clare, intrucat avand in vedere ca ar fi implicate, pentru corectie, masuri de control al salariilor (in corelare cu mersul productivitatii), de control al creditului…

Dar, de pilda, controlul creditului intr-o tara nu are mari sanse de reusita intr-o piata financiara ce este adanc integrata financiar. Asa cum s-a vazut si la noi, bancile pot externaliza imprumuturi. Trebuie sa asteptam detalii in urma acestui summit. Mai este cale lunga pana la a linisti pietele. Ar fi bine insa ca masurile adoptate sa impinga in jos marjele la obligatiunile Spaniei si Italiei –ceva s-a vazut deja. Un progres este ca se permite capitalizarea directa a unor banci ceea ce ar rupe din relatia ombilicala intre datorii suverane ale unor tari si bilanturi bancare