“Funcţionăm dintr-o inerţie a răului, dintr-o ură şi o răutate care-şi cere zilnic tainul sufletului nostru. Binele nostru e răgazul viforului…”

Care ar fi motivatia avansarii in grad militar a atator personaje politice, mediatice si administrative, care pot forma laolalta o divizie militara? Intrebarile si posibilele explicatii ale comentatorilor au fost provocate de: REGIMUL COLONEILOR IN TARA NIMANUI

Utzu:

Lista de mai sus se referă la ofiţeri ai armatei române, în rezervă. Nu se referă la ofiţeri acoperiţi sau la ofiţeri ai serviciilor secrete. Ministrul Dobriţoiu vorbea despre 2700 de persoane avansate în grad în mod ilegal.. aproape un regiment întreg, oricum mai mult de două batalioane întregi. Încă o dată, nu vorbim despre pseudo structuri militarizate ci de ofiţeri ai Armatei Române, dintre care mulţi nici măcar nu au făcut armata. [...]

fane

[...] Acum vorbind serios , intrebarea pusa de unul intr-un comentariu , nu mai stiu unde , ramane valabila si poate se gaseste cineva sa ma lamureasca : ce rol au toate avansarile astea , cu ce-i avantajeaza ? Care-i smecheria de si-au dorit gradele astea , au ceva facilitati , sunt remunerati cumva pentru grad de rezervist , au vreo importanta in calculul pensiei ? Ca doar n-or fi stricat hartia pentru numirile lor , asa , degeaba …

Dragos:

Fratiile voastre ce credeti? E un gest de rasplatire, recompensa pentru serviciile aduse sau tocmai am aflat cu totii ca exista o “armata” (stat major second hand) din umbra pentru eventualitatea unui guvernari militarizate? Sunt curios pe ce criterii acesti civili fara stagiu militar satisfacut au fost numiti fie locotenent, fie locotenent colonel, maior sau colonel.

Utzu

Valoarea propriu-zis militară a acestor indivizi e zero. Îl şi văd pe apostu eliberat din închisoare comandând un batalion de apărare în apuseni, împotriva invaziei străine.. Cred că e aceeaşi spoliere a banului public şi de sabotare instituţională cu care ne-am obişnuit în această ţară. Totodată vorbim despre 2700 de ofiţeri făcuţi doar de ministrul apărării în mod ocult, pentru că ministrul nu poate să ridice în grad mai sus de colonel. Pe când Băsescu ridică până la general de brigadă de 5 stele!!! Oare câţi generali avem despre care nu ştim nimic?

Îmi amintesc că locotenentul din piaţa universităţii exact de la încadrarea pe filieră indirectă a pornit.. exact asta reclama, la scară mai mică.

Privind în jur, mie mi-e atât de clar că doar Dumnezeu ne ţine în palmă să nu se dărâme absolut totul în jurul nostru, să nu se risipească asemenea prafului în vânt. Pur şi simplu, fiind o fire pragmatică de felul meu, trântor ce-şi pierde vremea în policy-uri şi alte cele, pur şi simplu nu mai găsesc nimic, dar chiar nimic, de care să mă agăţ cu speranţa într-un viitor un pic mai puţin “pâclos”.

Funcţionăm dintr-o inerţie a răului, dintr-o ură şi o răutate care-şi cere zilnic tainul sufletului nostru. Binele nostru e răgazul viforului..

De ceva vreme sunt blocat pe “Doamne, dă-le gândul cel bun!” (ocârmuitorilor). E cam singurul lucru care îmi aduce linişte cu privire la această amărâtă ţară a noastră.. Clipă lângă clipă, să se adune gând bun lângă gând bun. Păcat însă că-s rugător pe cât îs de modest.. Iertaţi-mă!

Utzu

@dragoş

Revin cu un comentariu la întrebările dumneavoastră.. care m-au pus pe gânduri şi în urma cărora mi-am amintit de episodul cu zăpezile din vrancea din primăvară când se solicita instituirea stării de urgenţă, ca urmare a calamităţii naturale.

Dar art. 93 din Constituţie spune nurmătoarele:

(1) Presedintele Romaniei instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenta in intreaga tara ori in unele unitati administrativ-teritoriale si solicita Parlamentului incuviintarea masurii adoptate, in cel mult 5 zile de la luarea acesteia.
(2) Daca Parlamentul nu se afla in sesiune, el se convoaca de drept in cel mult 48 de ore de la instituirea starii de asediu sau a starii de urgenta si functioneaza pe toata durata acestora.

Potrivit art. 2,3 al legii nr. 453/2004 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul starii de asediu si regimul starii de urgenta, prevede următoarele:

Art. 2. – Starea de asediu reprezinta ansamblul de masuri exceptionale de natura politica, militara, economica, sociala si de alta natura aplicabile pe intreg teritoriul tarii ori in unele unitati administrativ-teritoriale, instituite pentru adaptarea capacitatii de aparare a tarii la pericole grave, actuale sau iminente, care ameninta suveranitatea, independenta, unitatea ori integritatea teritoriala a statului. In cazul instituirii starii de asediu se pot lua masuri exceptionale aplicabile pe intreg teritoriul tarii ori in unele unitati administrativ-teritoriale.
Art.3. – Starea de urgenta reprezinta ansamblul de masuri exceptionale de natura politica, economica si de ordine publica aplicabile pe intreg teritoriul tarii sau in unele unitati administrativ-teritoriale care se instituie in urmatoarele situatii:
a) existenta unor pericole grave actuale sau iminente privind securitatea nationala ori functionarea democratiei constitutionale;
b) iminenta producerii ori producerea unor calamitati care fac necesara prevenirea, limitarea sau inlaturarea, dupa caz, a urmarilor unor dezastre.

Îmi amintesc că Băsescu a ieşit în primăvară cu Cărticica şi a explicat de ce nu a instituit starea de urgenţă, reclamând că vrea să fie atras într-o capcană:

Potrivit preşedintelui, România nu se află nici în prima situaţie, nici în cea de-a doua. ’Cu atât mai mult cu cât, citind mai departe, constatăm că, odată instituită starea de urgenţă prin decret al preşedintelui României, înseamnă că toate măsurile care se dispun, se dispun prin ordonanţe militare. De asemenea unităţile militare se trec în trepte superioare de pregătire de luptă. Dacă enunţ şi numai aceste două lucruri, şi este evident că nici Constituţia nici legea nu se referă la o situaţie de viscol care afectează parţial teritoriul ţării şi nici la situaţii de iarnă. Pentru acestea sunt celelalte situaţii care trebuie gestionate la nivel judeţean şi la nivelul ministerelor. De aceea nu pot să apreciez decât că ori s-a vrut o capcană în care preşedintele să se repeadă cu un decret de instituire a stării de urgenţă, ceea ce ar fi însemnat ca imediat conducerile administraţiilor locale să fie preluate de militari sau prin ordonanţe militare, ori este vorba de necunoaşterea legii. Am convingerea că, mai ales după experienţele primelor zile de iarnă adevărată, iarnă grea aş spune în unele zone, atât administraţiile locale şi adminstraţia centrală îşi vor creşte continuu capacitatea de a interveni în sprjinul oamenilor’, a subliniat preşedintele Traian Băsescu.

Mi-e puţin teamă să merg mai departe cu aceste speculaţii, dar mi se par a fi singura explicaţie pentru aceste avansări. La acest moment starea de urgenţă şi de asediu este înţeleasă de populaţie doar referindu-se la dezastre naturale, intrând în cel mai rău caz în competenţa ISU.

Am în gând două ipoteze:

1. Băsescu a luat măsuri “proactive” pentru a evita o nouă suspendare a sa, urmând a desfiinţa parlamentul şi a institui starea de urgenţă pe litera a), caz în care întreaga administraţia publică trece în subordinea structurilor militare. Cum la noi armata este cvasi desfiinţată, cu unii ofiţeri care nu-s în stare să-şi găsească nici măcar urechile, s-ar explica militarizarea primarilor, agenţilor de la fisc, medicilor, jurnaliştilor, etc.

Deşi sunt ridicaţi în grad în rezervă, în caz de stare de urgenţă, cadrele în rezervă intră în serviciu activ şi s-ar putea ocupa de administraţia ţării în regim militarizat.

Pe durata stării de asediu şi a stării de urgenţă, proporţional cu gravitatea situaţiei ce a determinat instituirea acestora şi numai dacă este necesar, poate fi restrâns exerciţiul unor drepturi sau libertăţi fundamentale înscrise în Constituţie, cu acordul ministrului justiţiei.

2. A doua ipoteză este ceva mai cruntă, dar îmi vine în minte pentru că la mine, de vreo 6 luni sau mai mult, se fac exerciţii cu sirenele de antiaeriană chiar şi noaptea şi le aud tot timpul. A doua speculaţie, care intră în categoria fantasmagorică, se referă la un conflict armat iminent, care îi obligă să ne familiarizeze puţin cu structurile de comandă, care să ne facă să înţelegem la momentul oportun, rostul acestor instituţii paralele militarizate, să nu ne ia ca din oală şi să ştim la cine să ne uităm.

M-am gândit la această a doua variantă, pentru că mi se pare dubios că în două zile de la publicarea acestor ştiri, nu s-a gândit nimeni de la televiziunile astea atât de prompte în explicaţii, la prima variantă, cea cu teama de suspendare, care cel puţin mie, îmi pare foarte plauzibilă, timp în care nu se feresc să-l acuze pe băsescu de toate tâmpeniile posibile.

Pentru a doua ipoteză însă, o astfel de interpretare venită de la televizor ar duce la o stare de panică generalizată, care ar putea fi evitată dacă ipoteza conflictului armat ar câştiga teren pornind de jos în sus. Adică unul altul pe câte un forum vorbeşte despre asta, poate ispitit cu întrebări întrebătoare sau poate nu, iar încet încet interpretarea prinde consistenţă şi notorietate, în mod inofensiv. Paranoicii sunt liberi să considere războiul iminent, scepticii să considere că paranoicii au luat-o razna definitiv, dar fără ca o interpretare sau alta să fie însuşită de autoritatea “oficială” a televizorului sau mass media, decât de la momentul oportun.

A treia ipoteză (bonus), ar fi cea din primul comentariu, cum că sunt câteva găşti puse pe furat şi jefuit în cel mai nesimţit mod. După mintea mea cu totul defectă.. asta e varianta fericită.

Cred că m-am făcut puţin de ruşine cu aberaţiile mele, deci vă rog iertaţi-mă şi rugaţi-vă şi pentru mine păcătosul. Doamne, ajută!