Reţeta electronică, al cărei moment T zero este considerată data de 1 iulie, va intra în funcţiune cu handicapul lipsei informaţiilor despre medicamente, ANM nefiind capabilă să ofere datele cerute în format electronic inteligent, potrivit Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Va începe cu un handicap, acela al lipsei informaţiilor despre medicamente. Agenţia Naţională a Medicamentului nu a fost, în acest moment, capabilă să ne ofere în format electronic inteligent, aceste informaţii simple. Pdf-urile pe care le au sunt inutilizabile pentru un soft de o asemenea natură. O informaţie tip poză nu poate fi interpretată“, a declarat, vineri, directorul general al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Dorin Ionescu, la conferinţa “e-Health Congress 2012, e-Prescription şi cardul naţional de sănătate: instrumentele secolului XXI”.

Ionescu a precizat că prescripţia electronică nu vine se schimbe actualul flux de eliberare a reţetelor şi respectă, în totalitate, actualele norme. “Reţeta va avea două componente: componenta de prescripţie şi componenta de eliberare. În varianta online, pentru a funcţiona, medicul trebuie să se autentifice cu un certificat digital, iar pacientul, cu CNP. Apoi, medicul poate face prescripţia, care începe prin identificarea pacientului acum CNP (informaţii personale), apoi verifică dacă este asigurat şi care sunt drepturile pe care le are prin asigurare”, a explicat directorul general al CNAS.

Potrivit reprezentantului CNAS, în prezent, medicii de familie sunt limitaţi de actuala clasificare a maladiilor, în care sunt menţionate 999 cauze de boală. “Trebuie schimbată clasificarea şi codificarea bolii. Apoi, un pas important este alegerea medicaţiei. Va fi selectată forma farmaceutică, doza, cantitatea şi perioada pe care trebuie făcută prescrierea“, a mai spus Ionescu.

Directorul general al CNAS a precizat şi că sistemul de prescriere electronică va lansa o atenţionare în cazul în care vor fi introduse date incorecte. Dacă prescriem un medicament care nu este bun pentru boala respectivă, primim o atenţionare. Dacă medicamentul nu este dat în doza obişnuită, ci în una care depăşeşte doza maximă admisă, obţinem o atenţionare. Dacă cantitatea totală zilnică sau pentru perioada de tratament depăşeşte ceea ce este aprobat pentru utilizare, avem un alt mesaj de atenţionare. Dacă există interacţiuni medicamentoase pentru două sau mai multe medicamente, sunt din nou atenţionat. Nu poate fi depăşită bariera de siguranţă pentru pacient. Prescripţia verificată va fi validată de sistem şi va fi transmisă către toate farmaciile. La finalizarea consultului, pacientul va primi o reţetă cu medicaţia necesară, doza de administrare. Pacientul are acest document strict pentru uzul propriu şi ca o măsură de siguranţă. Dacă, prin absurd, o farmacie nu este conectată, se poate reconstitui prescripţia“, a explicat Dorin Ionescu.

În secunda următoare prescrierii, pacientul îşi va putea lua medicamentele de orice farmacie din judeţul unde se află casa de asigurări la care este arondat. “Când vom avea cardul naţional de sănătate, această restricţie, privind judeţul, ar putea fi scoasă“, a mai spus Ionescu.

Reprezentantul CNAS a explicat şi ce se va întâmpla atunci când pacientul va ajunge la farmacie. “Farmacistul primeşte pacientul, pe care îl identifică. Sistemul identifică codul, apoi vede prescripţia. Farmacistul verifică prescripţia, confirmă că este corectă, justă şi legală şi poate fi decontată de către CNAS. Dacă prescripţia este pe Denumirea Comună Internaţională, farmacistul va alege medicamente ieftine sau scumpe, în funcţie de opţiunea pacientului, va face completarea datelor cu medicamentul ales şi costul acestuia”, a mai spus Dorin Ionescu.

Directorul general al CNAS a subliniat, cu acelaşi prilej, că sistemul de prescriere electronic nu îşi propune să elimine frauda. “Există organisme specializate care spun că şi în cele mai performante sisteme se estimează că frauda este între 7 şi 10 la sută. Am trimis şi noi date acestei societăţi europene, să facă o estimare. Nu ne aşteptăm ca estimarea lor să fie undeva sub 10-15 la sută. Nu frauda este elementul important, ci dorinţa de a uşura activitatea colegilor practicieni, de a îmbunătăţi siguranţa terapiei pacienţilor şi, sigur, de a crea acea bază de date”, a conchis Ionescu.

  • Antena3:

Reţeta electronică devine obligatorie de la 1 iulie. Câţi bani câştigă medicii din prescrieri

Reţeta electronică va fi obligatorie din luna iulie, iar de la 1 iunie ea va funcţiona experimental, în paralel cu cea tipizată, a anunţat, vineri, preşedintele interimar al CNAS, Dorin Ionescu.

Acesta a explicat că, după completarea reţetei de către medicul de familie, hârtia va ajunge la farmacii şi pacientul va merge acolo cu buletinul, pentru a-şi lua reţeta. Dacă pacientul nu va găsi toate medicamentele, reţeta va rămâne deschisă, iar atunci când va fi eliberată în totalitate pacientul va semna un formular dat de farmacist, informează Agerpres.

Dorin Ionescu a explicat că pentru moment, din cauza imposibilităţii Agenţiei Naţionale a Medicamentului (ANM) de a se conecta la sistem, reţeta nu va cuprinde informaţii detaliate despre medicament, cum ar fi: dozajul, medicamente care intră în interacţiune şi contraindicaţiile.

Secretarul Societăţii Naţionale de Medicina Familiei, Sandra Alexiu, susţine că în SUA există reţeta electronică de doi ani, iar procentul medicilor de familie care introduc reţete electronice a crescut în special datorită stimulentelor oferite. În România, dacă prescriu reţete on-line în procent de 75%, medicii primesc 100 lei bonus. Dacă prescriu doar 50%, vor primi 50 de lei, iar dacă prescriu numai reţete de mână medicii vor plăti contravaloarea acestora.

Dr. Alexiu a făcut referire şi la faptul că în actualele norme nu se precizează câte consultaţii au voie să faca pe lună. Ea a spus că din 12.000 de medici de familie din toată ţara, 3.800 lucrează în mediul rural şi vor fi probleme legate de conexiunea la internet.

Preşedintele interimar al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Dorin Ionescu, şi totodată reprezentantul SIVECO, firmă care s-a ocupat de sistemul informatic al Casei, susţin că nu vor fi probleme cu reţetele electronice.

Exodul medicilor capătă o tendinţă îngrijorătoare. 11.200 de doctori au plecat în ultimii cinci ani

Un număr de 11.200 de medici au plecat din România în ultimii cinci ani, astfel că exodul medicilor români a luat o “tendinţă îngrijorătoare”, a apreciat, miercuri, preşedintele Colegiului Medicilor din România, prof. univ. dr. Vasile Astărăstoae. Medicul a spus că, în perioada 2007-2012, au fost formaţi 8.600 de medici specialişti, iar în acelaşi interval de timp au plecat din România 11.200 de medici.

“Din cauza condiţiilor din România, exodul medicilor români a luat o tendinţă îngrijorătoare”, a subliniat preşedintele CMR, arătând că în privinţa acestui fenomen “suntem unici în Europa”, potrivit Mediafax.

El a spus că România “a pierdut” aproximativ trei miliarde de lei numai cu cheltuielile de educaţie pentru aceşti medici.

Astărăstoae a mai declarat că s-a ajuns ca în unele spitale să nu existe măcar un singur medic specialist într-un anumit domeniu.

Şeful CMR a precizat că printre motivele care stau la baza plecării medicilor din România sunt blamarea corpului medical şi lipsa de respect pentru această categorie profesională, veniturile mici ale medicilor, politizarea excesivă a sistemului sanitar care nu permite realizarea sau dezvoltarea unei cariere profesionale şi frica de malpraxis în condiţiile în care medicii sunt nevoiţi “să improvizeze de la o zi la alta” în lipsa unor dotări sau asigurării medicamentelor necesare tratării pacienţilor.

Nota noastra:

Adevarul e ca intr-o tara marcata de exodul medicilor, de  probleme in asigurarea aprovizionarii cu medicamente bazale pentru tratamentele de cancer si de alte mii de probleme pe care fiecare roman ce a avut de-a face cu spitalul le stie pe propria piele, reteta electronica trebuia!

Si se pare ca trebuieste atat de mult, incat medicii sunt incurajati financiar sa o foloseasca…

Probabil ca primul efect al acestei masuri va fi o incurcatura si mai mare pe traseul medic de familie-pacient-farmacie, blocaje si alte ingreuieri birocratice.

Al doilea este valabil pe termen lung: vom deveni pacienti “transparenti” electronic fata de stat. Adica se va sti totul despre noi si se va putea afla in mod facil dosarul de sanatate al fiecaruia, mai ales cand reteta va fi completata cu cardul si cu celelalte componente ale e-Health.

Legaturi:

*

Implementarea cardului este doar o parte din “informatizarea” sistemului sanitar:

Se cheltuiesc sute de milioane de euro, in conditiile in care cei bolnavi grav au acces din ce in ce mai restrans la medicamente vitale. Iar scopul acestor investitii enorme este edificarea unui sistem complex si performant de monitorizare totalitara a vietii asiguratilor.