Romania, EL DORADO al AGRICULTORILOR… europeni

2-05-2012 3 minute Sublinieri


Atraşi de preţul scăzut al terenului agricol, mii de fermieri francezi, italieni, spanioli, englezi, germani şi danezi se mută în România, El Dorado-ul agriculturii europene, scrie cotidianul francez Le Monde. Noii veniţi contribuie la revitalizarea agriculturii locale, tot mai mult orientată către producţia organică.

Le Monde dă exemplul unui tânăr agricultor francez, Maxime Laurent, care, la vârsta de doar 19 ani, răspunde de o fermă întinsă pe 1.400 de hectare: „Să ajungi la o asemenea performanţă în Franţa, e nevoie de două sau chiar trei generaţii. Mie mi-au fost suficienţi trei ani”. Înainte de absolvirea studiilor liceale, Laurent a încărcat şi însoţit un convoi de camioane cu echipamente agricole, care au ajuns la Măceşu de Sus (judeţul Dolj). Aici, Maxime Laurent cultivă grâu, orz, floarea soarelui şi rapiţă. Cu ajutorul fondurilor europene, plănuieşte lucrări de extindere a irigaţiilor şi de creştere a capacităţii silozului (la 7.000 de tone!). Admite că i-a fost foarte greu să se acomodeze, dar nu are niciun regret. „Dacă aş fi rămas în Franţa, mi-aş fi terminat studiile şi m-aş fi angajat pentru 1.200 de euro pe lună. Din banii ăştia, plăteşti chiria, mănânci, cumperi câteva haine, iar la sfârşitul lunii nu rămâi cu nimic. Asta nu e viaţă!”. Maxime Laurent s-a căsătorit cu o olteancă, au casă în sat, apartament la Craiova şi plănuiesc să mai ridice o casă, pe terenul agricol, în „miezul problemei”. „Sunt fericit aici, unde viaţa este mult mai flexibilă!”, spune francezul, care vorbeşte cu admiraţie despre tradiţiile locale.

Le Monde dă şi exemplul unei întregi familii de elveţieni (bunici, părinţi, nepoţi), care s-au strămutat din cantonul Lucerna, în Firiteaz, Arad, unde au luat totul de la capăt, cumpărând 800 de hectare de teren. Practică agricultură organică şi exportă cereale în Statele Unite, Canada şi China, după cum explică agentul de marketing al familiei Hanis, germanul Lukas Kelterborn. „Regiunea a fost grânarul Europei între cele două războaie, iar acum îşi va recâştiga statutul, cu certitudine”, spune Kelterborn.

Preţul mediu al hectarului de teren arabil este de 2.000 de euro în România, mult sub cel din ţările occidentale, remarcă Le Monde. În plus, din 2014, este de aşteptat ca subvenţiile pentru agricultură să se echilibreze, de unde, în prezent, vesticii beneficiază de subvenţii duble, faţă de români. Tot din 2014, europenii vor avea posibilitatea de a achiziţiona pământ românesc direct şi nu prin intermediul unor companii înregistrate în România, cum este în prezent. Este, însă, de aşteptat, că aceste măsuri vor duce la o creştere semnificativă a preţului terenurilor agricole, aşa că sfatul Le Monde este transparent: „Cumpăraţi acum, cât e ieftin!”.

Preţurile mari pentru terenul agricol şi birocraţia reprezintă “motorul” ce stă în spatele exodului de fermieri din Occident către România, scrie Le Monde.

Publicaţia franceză notează că Maxime Laurent, un absolvent francez al unei facultăţi de agricultură, a decis să după terminarea studiilor să încarce mai multe camioane cu utilaje agricole şi să plece în România pentru a-şi încerca norocul în agricultură. El s-a stabilit la Măceşu de Sus, o localitate din judeţul Dolj la 10 kilometri de Dunăre. Francezul a ales să vină în România după ce părinţii săi nu au reuşit să îşi extindă ferma de 300 de hectare pe care o aveau în Franţa ca urmare a piedicilor birocratice impuse de autorităţile franceze.

“Acolo nu poţi nici măcar să cumperi ferma vecinului tău. Nu a fost altă opţiune decât aceea de a renunţa şi de a merge în altă parte”, spune el.

Jurnaliştii de la Le Monde mai notează că prezenţa francezului în agricultura românească nu este suprinzătoare în condiţiile în care cele 14 milioane de hectare de teren agricol de pe piaţa locală reprezintă un adevărat El Dorado pentru fermierii din Marea Britanie, Danemarca, Franţa, Germania sau Italia.

Valul de investitori sosiţi în ultimii cinci ani în agricultura românească este vizibil şi în statisticile oficiale în condiţiile în care datele arată că investitorii au reuşit să achiziţioneze aproximativ 700.000 de hectare de teren, adică 8,3% din totalul suprafeţelor arabile.

Familia Laurent a investit în agricultură la Măceşu de Sus pentru că terenul se află în apropierea Dunării. În acelaşi timp Maxime Laurent este încântat de şansa primită odată cu achiziţiile făcute în România.

“La 19 ani m-am trezit la conducerea unei ferme de 1.4000 de hectare. Pentru a reuşi ca în România aveam nevoie de mai multe generaţii în Franţa”.

În Dolj familia Laurent produce grâu, orz, floarea soarelui şi rapiţă. Investitorii francezi au şi patru angajaţi care operează patru tractoare şi două combine. Mai mult investitorii au ridicat şi două silozuri cu o capacitate de câte 2.000 de tone fiecare. Maxime Laurent plănuieşte să îşi majoreze capacitatea de stocare a silozurilor la 7.000 de tone.

Le Monde subliniază că preţurile pentru terenurile agricole din România sunt de aproximativ 2.000 de euro/hectar, mult mai mici decât cele din vestul Europei.


Categorii

1. DIVERSE, Agricultura/ Satul romanesc, Batalia pentru resurse, Razboiul impotriva Romaniei, Vanzarea pamanturilor

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

21 Commentarii la “Romania, EL DORADO al AGRICULTORILOR… europeni

  1. Asta ne mai lipsea…

  2. Era totusi previzibil ma rog amplitudinea nu am ghicit-o…sclavi la straini im pamantul tau, ma rog unii dintre noi vom taia buruiene in DE iar altii in RO.

  3. Pentru ca au bani, de-asta se muta la noi! Si noi ne ducem la ei sa muncim tot pentru ca n-avem bani!
    Credeti ca ar mai fi plecat milioane de romani din tara daca ar fi avut cu ce sa traiasca?

  4. @ Sorin-George

    Si da si nu; discutabil insa, de la caz la caz.

    Insa intre noi si europenii care vin sa cumpere teren in Romania, este o diferenta imensa de mentalitate.

    Unul cheltuie, bazandu-se pe puterea lui de munca si din dorinta de a avea luxul pe care l-a vazut prin zari straine, altul investeste gandindu-se la ziua de maine.

  5. @carmen
    Sa nu generalizam:
    ”Insa intre noi si europenii care vin sa cumpere teren in Romania, este o diferenta imensa de mentalitate. ”

    In al doilea rand, sunt foarte multi, incredibil de multi dintre romanii care au plecat in strainatate – cunosc o gramada dintre ei- care au plecat acolo din motive serioase, chiar gandindu-se la ziua de maine si NU ca sa aiba ce sa “cheltuie” si “in dorinta de a avea luxul pe care l-a vazut prin zari straine” cum JIGNITOR afirmati!
    Probabil in necunostinta de cauza sau dusa de valul de a-i critica cu orice pret pe romani.

    Si-apoi, in comentariul meu precedent m-am referit la faptul ca multi romani ar fi ramas in tara daca ar fi avut banii necesari sa se ocupe cum trebuie de terenurile agricole. De ex. utilajele agricole costa bani, nu se cumpara pe aer.
    Nu vedeti ca agricultura noastra e la pamant din cauza principala a lipsei banilor?

  6. „Dacă aş fi rămas în Franţa, mi-aş fi terminat studiile şi m-aş fi angajat pentru 1.200 de euro pe lună. Din banii ăştia, plăteşti chiria, mănânci, cumperi câteva haine, iar la sfârşitul lunii nu rămâi cu nimic. Asta nu e viaţă!”.

    Sper ca o sa citeasca asta si cei care cred ca salariile din occident sunt exorbitante…:-)

    @Sorin-George

    “Si-apoi, in comentariul meu precedent m-am referit la faptul ca multi romani ar fi ramas in tara daca ar fi avut banii necesari sa se ocupe cum trebuie de terenurile agricole. De ex. utilajele agricole costa bani, nu se cumpara pe aer.
    Nu vedeti ca agricultura noastra e la pamant din cauza principala a lipsei banilor?”

    Comentariu foarte la obiect.

    Romania se plange ca vin strainii sa se instaleze in agricultura, dar la nivel politic-economic nu se face nimic pentru incurajarea agricultorilor locali.
    Bineinteles ca un strain din occident stie sa “vaneze” oportunitatile, si o sa vina cu o suma de bani (nu este nevoie sa fie foarte mare) cu care cumpara teren (mult mai ieftin) si utilaj (mult mai ieftin), si avand de asemeni cunostiintele agricole necesare ca sa monteze un proiect acceptat de UE pentru finantare, ceea ce taranul roman (putin cunoscator in ale manageriatului unei ferme agricole, dar si tinut in nestiinta de catre politicieni, caci omul cu putine cunostiinte este mai usor de manevrat), nu este capabil sa prezinte…Plus ca un strain venit sa faca agricultura in Romania stie sa se adrese exact institutiilor europene care il pot finanta, pe cand taranul roman trebuie sa se adreseze unor n-spe mii de intermediari care-i cer spaga….etc,etc,etc.

    Noi, romanii, ne pierdem timpul criticandu-i pe altii, dar pierdem acest timp facandu-ne ca nu vedem greselile si superficialitatile noastre, de aceea nu progresam.
    Cineva care nu se pune niciodata in cauza, ci da vina pentru situatia lui numai pe altii, nu are cum sa progreseze !

    Ma iertati.

  7. @Sorin-George
    Nu m-ati inteles sau nu ati citit cu atentie ceea ce am spus. De altfel, nu cred ca am jignit pe nimeni emitand o parere intr-o discutie.

    „Si-apoi, in comentariul meu precedent m-am referit la faptul ca multi romani ar fi ramas in tara daca ar fi avut banii necesari sa se ocupe cum trebuie de terenurile agricole. De ex. utilajele agricole costa bani, nu se cumpara pe aer.
    Nu vedeti ca agricultura noastra e la pamant din cauza principala a lipsei banilor?”

    Ramane insa intrebarea: cati dintre cei care muncesc / au muncit in strainatate au investit economiile lor in tara? Foarte putini. A construi o casa, a-ti achizitiona o masina si a avea o gospodarie strict la nivelul nevoilor familiei mele, inseamna ca da, ma gandesc la ziua de maine a celor apropiati mie, dar nicidecum nu se cheama ca investesc. Aici este acea diferenta de mentalitate despre care vorbeam mai devreme.

    Iar agricultura zilelor noastre este la pamant, cum spuneti nu doar din pricina lipsei banilor, ci si a interesului nostru. Cauzele sunt multiple, dar nu are sens sa dezbatem acum problema. Cei care au avut ocazia sa lucreze in vest au putut constata cu usurinta faptul ca acolo, micii fermieri sunt organizati, s-au asociat intre ei, lucru care nu prea se intampla la noi, de ce sa nu recunoastem.

    Pana cand nu vom reusi sa trecem dincolo de barierele maruntului interes personal, sa nu fim naivi, nu se va schimba mai nimic.

    Mai inainte de a ne revolta sau a ne simti jigniti, ar trebui sa ne punem cu totii intrebarea: de ce apreciaza strainul zestrea noastra – bunurile si traditia – iar noi gasim de cuviinta ca e mai lesne sa o lasam de izbeliste?

  8. Eu am invatat la scoala ca “munca la tara e grea si obositoare”, si asta e realitatea.
    Pamantul acum e suficient de scump pentru romani si suficient de ieftin pentru straini.
    Am auzit cativa cunoscuti (romani!) spunand ca atunci cand au nevoie de oameni la munca in agricultura nu gasesc, dar in acelasi timp zonele respective sunt f sarace, oamenii traiesc in saracie.
    Sunt destui fermieri romani care au avut probleme si din aceasta cauza, a lipsei fortei de munca. Apoi intervin restul factorilor de productie, cu preturi f mari – un exemplu simplu MOTORINA! Sau… APA!
    Ne tot plangem ca producem putin si ca n-avem profit, dar cum sa avem profit cand se cauta marje uriase de profit, un 10-15% fiind considerat egal cu zero?
    Si partial au dreptate si acestia, pentru ca agricultorii romani (si nu numai ei!) primesc foarte putine ajutoare de la stat fata de cei de afara! Nu spun ca sunt normale aceste ajutoare, dar in conditiile in care competitorii de afara le primesc din greu, trebuie sustinute si la noi activitatile “de baza”, “strategice” cum e agricultura, ce sta la baza alimentatiei.
    Iata cum, dupa ce ca omul abia se urneste spre munca “grea si obositoare” a pamantului, nu e nici ajutat de “stat” si se adanceste aceasta suferinta/boala. Si noi ne miram de MENTALITATE, dar nu pricepem ca nu se poate reduce totul la aceasta.
    Lipsa banilor, birocratia, incompetenta deci accederea mai dificila la stimulente ii “incurajeaza” pe cei cu potential sa evite antreprenoriatul in agricultura, preferand mai degraba statutul de angajat si viata la bloc decat cel de agricultor, de fermier… Si atunci, banii se duc pe altele: pe autoturisme, pe dotarea locuintelor, in mall-uri in loc de grape, pluguri, animale etc… Asa se face ca ramanem la stadiul de CONSUMATORI, de stapaniti, de robi – niste robi cu masini bune, ce-i drept…

  9. “Revolutionarii” de ieri vor fi clacasii de miine. Desculti si cu botnite, la cules de struguri in viile boierilor (Zaharia Stancu -Descult)

  10. @nelu
    Zaharia Stancu era hyper-comunist.
    Ar fi bine sa nu exageram.

  11. @Hrisanti

    ” Ca a gresit Cleopa, ca a gresit ala… Nu mai stai sa umbli acolo, la elemente de “pistrui”. Tu nu vezi omul din el? S-au facut greseli, nici eu n-am fost de acord, dar acuma… suntem unde suntem, la ce ajuta treaba asta?”
    Este un citat din conferinta Pr Amfilohie tinuta la libraria Sophia.

    Zaharia Stancu poate era asa cum spuneti! Si?? Ca om are aceasi valoare pentru Dumnezeu ca si oricare alt om.
    Si de ce sa-l tintuiesc eu ca pe o insecta in insectar cand exista posibilitatea ca el sa se fi pocait in ultimul moment iar eu sa raman cu osanda? Pai nu am incurcat-o? Oricum o incurc cand judec oamenii desi stiu ca nu-i pot vedea cu ochii lui Dumnezeu dar daca mai sunt si plecati dincolo….

    Va scriu pt ca mi-a placut un comentariu anterior pe care l-ati facut despre sensul pocaintei adevarate.
    Dar tot Pr. Amfilohie spune ca este f. important ca fapta sa autentifice spusele noastre.

  12. Pingback: Trilateralii de la BNR au agenda: DISTRUGEREA AGRICULTURII DE SUBZISTENTA - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  13. Pingback: Mihai Gotiu despre exterminarea micilor agricultori: de la COLECTIVIZAREA COMUNISTA la COMASAREA si INDUSTRIALIZAREA CAPITALISTA - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  14. Pingback: CEL MAI GRAV: ROMANIA ISI PIERDE PAMANTUL, UNGARIA SE PREGATESTE SA IL IA IN STAPANIRE. IN ARDEAL NE REINTOARCEM IN TRECUT: SLUGI IN PROPRIA TARA. Ilie Serbanescu despre cea mai antinationala lege: VANZAREA TERENURILOR AGRICOLE [video] - Recomandari
  15. Pingback: Familia ortodoxa: NOI DAM PAMANT!/ Cum au procedat ALTE TARI?/ Ilie Sarbu critica “ABORDARILE PANICARDE” si “TABLOIDE” pe tema VANZARII TERENURILOR AGRICOLE/ Planul ORBAN si teza falsa a “prafului electoral” - Recomanda
  16. Pingback: Ilie Serbanescu despre “DRAMATICA EXPROPIERE A SARACILOR DE LA PERIFERIE”. Semnificatia liberalizarii vanzarii de terenuri agricole: “SFARSITUL TARII”, “DEFINITIVA RUPERE DE GLIE A ROMANULUI” - Recomandari
  17. Pingback: Reportaj Le Monde Diplomatique: Agentii europenizarii vor SFARSITUL AGRICULTURII DE SUBZISTENTA DIN ROMANIA - Recomandari
  18. Pingback: Ilie Serbanescu despre “DRAMATICA EXPROPRIERE A SARACILOR DE LA PERIFERIE”. Semnificatia liberalizarii vanzarii de terenuri agricole: “SFARSITUL TARII”, “DEFINITIVA RUPERE DE GLIE A ROMANULUI” - Recomandari
  19. Pingback: “ROMÂNIA SUB ASEDIU” – disparitia Romaniei prin VANZAREA PAMANTURILOR si PADURILOR (reportaj video “In Premiera”): “E un mare pericol! Ne pierdem incet teritoriul tarii! Noi nu realizam acum ce facem!” - Recomand
  20. Pingback: ROMANIA SI ACAPARAREA TERENURILOR AGRICOLE DE STRAINI: “scenariu pentru un dezastru perfect.” CORPORATIILE FINANCIARE achizitioneaza pamanturile prin coruptie, folosind inclusiv INFRACTORI pentru INTIMIDAREA TARANILOR SARACI | Cuvântul Ortodo
  21. Pingback: SCRISOARE DESCHISĂ PRIMULUI-MINISTRU DACIAN CIOLOŞ DE ZIUA NAŢIONALĂ – semnal de alarmă al irlandezului din România, Peter Hurley: ŢĂRANII ROMÂNI SUNT ABANDONAŢI ÎN FAVOAREA MARELUI AGRO-“BUSINESS”! “Esenţa României iz
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare