PROTESTE LA BARLAD impotriva gazelor de sist. EPISCOPIA HUSILOR S-A IMPLICAT DIRECT/ Contractele cu Chevron, desecretizate… partial

• Doxologia: Protest la Bârlad împotriva exploatării gazelor de şist

Cu binecuvântarea Preasfinţitului Corneliu, Episcopul Huşilor, în Piaţa Civică din Bârlad, va avea loc astăzi, de la ora 17:00, un miting de protest legat de exploatarea gazelor de şist în Podişul Moldovei. Manifestanţii, preoţi şi locuitori din judeţul Vaslui, vor cere blocarea unui proiect care prevede explorarea în zonă a unor zăcăminte de gaze de şist. „La miting vor participa preoţi din toată Eparhia Huşilor, dat fiind faptul că noi avem misiunea de a apăra viaţa. Suntem împotriva exploatării gazelor de şist prin metoda fisurării hidraulice. Metoda este destul de controversată în ceea ce priveşte protecţia vieţii, a mediului, atât a celor care trăim pe aceste teritorii astăzi, cât mai ales a generaţiilor viitoare. De-a lungul istoriei, Biserica s-a implicat de fiecare dată atunci când poporul a trecut prin momente grele. Considerăm că şi acum este un moment foarte greu. După ample analize, cercetări şi declaraţii ale specialiştilor în geologie, ale profesorilor experţi în geotectonică, avem tot dreptul să ne îngrijorăm în ceea ce priveşte această situaţie dificilă. Tehnologia de exploatare a gazelor de şist presupune o pompare a unor volume mari de apă la o singură sondă în stratul unde este înmagazinat gazul“, a spus pr. Vasile Lăiu, protopop al Protopopiatului Bârlad. (C. Ciofu)

• Jurnalul: Bârlad. Protest cu mâna pe biblie: 8.000 de suflete s-au rugat pentru interzicerea exploatării gazelor de şist

• Antena3: Protest de amploare la Bârlad. Mii de oameni au ieşit în stradă pentru a protesta împotriva exploatării gazelor de şist

UPDATE 17,30: Manifestanţii şi-au adus pănă şi copii la miting pentru a-şi exprima nemulţumirea. Mulţimea se pare că a copleşit-o pe o femeie, căreia i s-a făcut rău, iar medicii SMURD au transportat-o de urgenţă la spital

Mii de oameni din mai multe zone ale ţării au venit la Bârlad pentru a protesta împotriva exploatării gazelor de şist.

Gigantul american Chevron a concesionat în zonă 600,000 de hectare şi doreşte să înceapă exploatarea încă din semestrul 2 al acestui an.

Primele sonde urmează să fie deja amplasate într-o localitate din apropierea Vasluiului.

Este a doua oară când oamenii protestează în faţa Primăriei din Bărlad.

De asemenea, oamenii au făcut mai multe petiţii online prin care au strâns mii de semnături.

Totodată, primăria din Bârlad a iniţiat o campanie de strângere de semnături împotriva exploatării, în care mai mult de 15,000 de oamenii au semnat împotriva Chevronului.

Exploatarea gazelor de şist presupun fracturarea hidraulică. Acesta este un procedeu care dizlocă gazele din roci. În urma acestui procedeu în sol sunt injectate cantităţi enorme de apă, care conţine şi substanţe chimice şi care poate ajunge în pânza freatică.

Fracţionarea hidraulică a fost deja interzisă în mai multe ţări.

• Realitatea: Investiţiile Chevron NU figurează în documentele desecretizate FOTO

Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a publicat joi pe site-ul propriu acordurile petroliere încheiate cu Chevron pentru perimetrele din Dobrogea, însă investiţiile asumate de compania petrolieră nu sunt vizibile, fiind blurate de o bandă neagră.

Sumele alocate de Chevron pentru investiţiile din Constanţa nu au fost dezvăluite.

În anexa 1, unde trebuie precizat programul minim de lucrări pentru fiecare dintre cele trei perimetre, coloana unde sunt trecute investiţiile asumate este blurată de o bandă neagră.

În rest, acordurile sunt identice cu oricare dintre acordurile petroliere încheiate de stat cu o companie petrolieră, iar redevenţele pe care le va plăti Chevron sunt aceleaşi, conform legii. Concesiunile sunt pe 30 de ani, cu posibilitate de prelungire cu încă 15 ani, la fel ca orice alt acord petrolier din România.

Mai sunt blurate şi datele de contact ale reprezentanţilor Chevron din România.

Prin urmare, documentele de pe site-ul ANRM nu aduc nicio informaţie în plus faţă de ceea ce se ştia până acum.

Astfel, faza I, adică programul obligatoriu de investiţii, va dura patru ani şi include achiziţia seismică 2 D şi săparea a două sonde pentru perimetrele Adamclisi şi Costineşti şi patru sonde în blocul de la Vama Veche.

Pentru faza a doua, cea opţională, sunt trei variante de investiţii.

Contractele semnate de Guvernul român cu compania americană Chevron au fost desecretizate. Anunţul a fost făcut în capitala Poloniei, Varşovia, de şeful Executivului, Mihai Răzvan Ungureanu. El a precizat că Chevron a transmis miercuri Executivului acordul pentru desecretizarea documentelor.

Surse oficiale afirmă, totodată, că în documentele care vor fi date publicităţii nu va fi anunţată şi cifra totală a investiţiilor ulterioare asumate de Chevron şi nici datele de contact ale reprezentanţilor companiei.

În urmă cu două săptămâni Guvernul a transmis Chevron, prin intermediul ANRM, o scrisoare în care solicită companiei un acord scris pentru desecretizarea contractelor, partea română considerând că nu există elemente care pot fi supuse unui secret de stat.

Chevron este a doua cea mai mare companie petrolieră americană, după ExxonMobil.

• Realitatea: GAZELE DE ŞIST Înţelegerea Chevron cu statul român: 10 butelii mie, una ţie

Contractele desecretizate astăzi, încheiate de compania americană Chevron cu statul român, arată că, în cazul începerii exploatării în cele trei perimetre concesionate de Chevron în Constanţa, statul român ar primi o redevenţă maximă de 13%. Redevenţa medie este undeva în jurul valorii de 8-9%, arată documentele. Altfel spus, României i-ar reveni aproximativ unul din fiecare 11 metri cubi exploataţi de la Adamclisi, Vama Veche şi Costineşti.

Preşedintele Băsescu speră că, prin exploatarea gazelor de şist, România va deveni mai puţin dependentă de gazul din Rusia. Ecologiştii consideră însă că exploatarea prin metoda folosită de Chevron este periculoasă pentru mediu.

În cazul începerii exploatării, Chevron va putea extrage gaze naturale, dar şi ţiţei din zăcămintele de la Adamclisi, Costineşti şi Vama Veche.

În contractele prezentate pe siteul Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale (ANRM) se arată clar care este redevenţa primită de statul român atunci când Chevron va începe exploatarea, dacă o va face:

Contractele companiei americane Chevron, interesată de exploatarea gazelor de şist în România, cu statul român au fost făcute publice astăzi, fiind disponibile pe siteul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale. Chevron a fost de acord cu desecretizarea contractelor privind trei perimetre din Constanţa, dar nu şi a celui privind perimetrul din Vaslui, din apropierea Bârladului.

Chevron deţine în România un perimetru de explorare/exploatare a gazelor la Bârlad şi trei perimetre în judeţul Constanţa.

La începutul lunii aprilie, Tom Holst, managerul Chevron pentru România, a declarat într-o emisiune televizată că firma pe care o reprezintă nu are nimic împotrivă pentru desecretizarea anexelor contractului de atribuire a celor trei perimetre de exploatare a gazului de şist. Holst făcea referire la perimetrele din Constanţa, nu şi la cel din Bârlad.

Gazele de şist – Temerile ecologiştilor

Pe lângă temerile legate de declanşarea cutremurelor, metoda de fracturare hidraulică pentru extragerea gazelor de şist este contestată şi pentru efectele pe care le-ar avea asupra pânzei freatice. Potrivit unor organizaţii de mediu, circa 596 de substanţe chimice sunt folosite în aditivii folosiţi, alături de apă, la fracturarea stratului de rocă, în vederea eliberării gazului metan. Aceleaşi organizaţii susţin că unele dintre aceste substanţe sunt cancerigene.

• Gandul: Cifra secretă din contractele cu Chevron. Americanii se angajează să investească până la 384,6 milioane de dolari în România

Gigantul energetic american Chevron s-a angajat să investească în România până la 384,6 milioane de dolari în perimetrele de la Vama Veche, Costineşti şi Adamclisi, conform calculelor gândul.

Cea mai mare sumă, de până la 142 milioane de dolari, este alocată pentru lucrările de la perimetrul din Vama Veche. Din suma totală doar 63,4 milioane de dolari sunt însă investiţii pe care compania sigur le va face, în termen de doi ani, suma fiind alocată părţii obligatorii din planul de investiţii.

În funcţie de rezultatele explorărilor, Chevron ar putea adăuga la această sumă până la aproximativ 321,6 milioane de dolari, sumă necesară unor eventuale activităţi suplimentare de explorare.

Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a publicat în această dimineaţă pe site-ul oficial contractele semnate în martie anul trecut cu Chevron, după ce gigantul american şi-a dat acordul pentru desecretizarea lor. Guvernul României a solicitat acum două săptămâni, în mod oficial, acceptul americanilor pentru a face publice documentele.

ANRM a anunţat că cifrele privind investiţiile la care s-a angajat compania americană rămân secrete, pentru că pot fi folosite de concurenţa Chevron.

În ciuda acestui anunţ, oricine poate vedea aceste cifre, prin simpla deplasare a cursorului în sus şi în jos, moment în care partea iniţial acoperită pentru a păstra secretul cifrelor este cât se poate de vizibilă.

Fiecare plan are două părţi: una obligatoria şi una opţională. Partea obligatorie necesită investiţii de câte 21,14 milioane de dolari în cazul perimetrelor de la Adamclisi şi de la Costineşti, în timp ce la perimetrul de la Vama Veche investiţia obligatorie este estimată de americani la 40,14.

Programul de investiţii de la Vama Veche. Valoarea maximă a investiţiei este de 142 de milioane de dolari, dintre care 40,14 milioane de dolari sunt alocaţi pentru prima fază a proiectului, care este obligatorie.

Programul de investiţii de la Adamclisi. Investiţia potenţială maximă este de 121,4 milioane de dolari, dintre care 21,14 milioane de dolari sunt alocaţi pentru faza obligatorie a proiectului.

Programul de investiţii de la Costineşti. Valoarea maximă totală de 121,4 milioane de dolari, dintre care, la fel ca şi în cazul perimetrului de Adamclisi, doar suma de 21,14 milioane de dolari este bugetată pentru faza obligatorie.

• HotNews: HARTA INTERACTIVA Perimetrele concesionate in Dobrogea catre Chevron pentru explorare si exploatare de gaze de sist

HotNews.ro si Esri Romania au realizat o harta interactiva cu cele trei perimetre din Dobrogea – Adamclisi, Costinesti si Vama Veche – concesionate de catre statul roman catre compania Chevron in vederea explorarii si exploatarii gazelor de sist. Cele trei perimetre apar in contractele desecretizate partial si publicate, joi, de catre Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM). Contractele desecretizate total de catre HotNews.ro, aferente fiecarui perimetru de exploatare, pot fi consultate si de pe harta interactiva.

• Jurnalul.ro: Peştera Movile, rezervaţie speologică UNICĂ în lume, fix în blocul de exploatare a gazelor de şist Chevron

Primăria Municipiului Mangalia a declarat Peştera Movile rezervaţie speologică. Intrarea a fost închisă cu o poartă masivă de beton armat pentru a izola mediul interior de influenţele climatice şi biologice de la suprafaţă, iar pestera nu poate fi vizitată decât de specialişti, în echipe de 2-3 persoane, durata unei vizite fiind de maxim două ore.Peştera Movile adăposteşte un adevărat ecosistem subteran, care nu depinde de energia solară, caz unic pe Terra, potrivit informatiilor publicate de primăria Mangalia, pe site-ul oficial.

Pentru explorarea, dezvoltarea şi exploatarea gazelor de şist, companiei Chevron i s-au alocat trei blocuri de teren în regiunea Dobrogea din sud-estul României: Blocul 17 (Costineşti), Blocul 18 (Vama Veche) şi Blocul 19 (Adamclisi). Blocurile au o suprafaţă totală de aproximativ 2.700 km pătraţi. Conform hărţii cu locaţiile blocurilor de exploatare ale Chevron, rezervaţia speologică de la Movile se afla fix în zona de exploatare.

Lângă Mangalia se află cea mai vestită peşteră din lume: Peştera Movile. Doar în Peştera Mammoth din America s-au mai găsit atâtea specii! Iar aceea are 550 km!

În 1986 un grup de cercetători români realiza una dintre cele mai mari descoperiri ale secolului, în timp ce facea cercetări asupra solului, în vederea construirii unei centrale electrice în apropierea Mării Negre. Descoperirea Peşterii Movila avea sa uimească întreaga lume ştiinţifică, dezvăluind o lume subterană ostilă oamenilor, animalelor sau plantelor de la suprafaţă. Avea doar o galerie, lungă de aproape 200 m, scundă şi nespectaculoasă, primii exploratori gasind în capătul peşterii un lac cu apă termală sulfuroasă. Prin explorarea lacului cu scafandru autonom, s-au descoperit câteva încăperi mici, parţial inundate, cu numeroase vieţuitoare nevertebrate: viermi, melci, gândaci, scorpioni, izopode, lipitori, miriapode. Toate sunt depigmentate şi lipsite de ochi, dar înzestrate cu antene lungi şi cu alte adaptări specifice mediului cavernicol. Cercetându-le cu atenţie, zoologii au descoperit 35 de specii noi, necunoscute lumii ştiinţifice până atunci. S-a constatat că fauna din Peştera Movile nu seamănă cu fauna din nicio peşteră. Conţinutul de hidrogen sulfurat existent la Movile este de 8-12 mg/l. Atmosfera este săracă în oxigen (7-10%) dar bogată în dioxid de carbon (2-3.5%) şi cu un conţinut semnificativ de metan (1-2%). O altă enigmă a fost sursa de hrană care alimenta bogata comunitate biologică subterană, deoarece în această cavernă nu se infiltrează apă de la suprafaţă care să transporte frunze şi lemne putrede, guano sau alte substanţe organice cu care se mulţumesc de obicei nepretenţioasele vieţuitoare subterane. Apa sulfuroasă şi termală din peşteră (21 grade Celsius) circulă prin canale carstice închise, venind direct din adâncul pământului, pe o falie profundă.

Descoperirea peşterii nu i-a inspirat doar pe cercetători, ci şi pe scenariştii americani, care au scris o poveste plâcand de la acestă descoperire, culminând cu producţiile filmelor “The Ends of the Earth: Secret Abyss of Movile Cave” şi “The cave”.