Parlamentul European vrea sa impuna casatoria homosexuala, criticand DEFINTIILE “RESTRICTIVE” ALE CASATORIEI
- Presseurop: Parlamentul European adoptă familia homosexuală
Deşi a trecut fără să fie remarcată în majoritatea ţărilor din UE, adoptarea de către Parlamentul European, pe 13 martie, a unei rezoluţii referitoare la paritatea femei-bărbaţi care deschide porţile extinderii căsătoriei, în toată Uniunea, pentru cuplurile de acelaşi sex, a provocat scandal în Italia.La unul din punctele acestui text, care nu impune nicio obligaţie statelor, este exprimat “regretul” pentru definiţiile restrictive ale familiei folosite în anumite ţări, “pentru a evita garantarea unei protecţii juridice pentru cuplurile de acelaşi sex şi copiilor lor“.
La Stampa observă că un amendament care vizează suprimarea acestui punct, propus de dreapta (majoritară în Parlament), a fost repsins la o diferenţă de 20 de voturi de către stânga, Verzii şi extrema stângă, şi că dreapta italiană a condamnat o decizie a “stângii căsătoriilor homosexuale“.
“Europa vrea să ne impună căsătoria homosexuală“, se revoltă la rândul lui Il Giornale, conform căruia adoptarea rezoluţiei va atrage după sine obligaţia statelor membre de a recunoaşte căsătoria între persoane de acelaşi sex realizată într-o altă ţară a UE.
Nota noastra:
In cadrul acestei rezolutii exista doua paragrafe care se refera la casatoriile homosexuale:
invită Comisia și statele membre să elaboreze propuneri în vederea recunoașterii reciproce a uniunilor civile și a familiilor compuse din persoane de același sex din Europa, între acele țări care dispun deja de o legislație în vigoare relevantă în acest sens, astfel încât să asigure tratamentul egal în ceea ce privește munca, libera circulație, impozitarea și protecția socială, protejând veniturile familiilor și copiii;
regretă punerea în aplicare de către unele state membre a definițiilor restrictive privind „familia” pentru a refuza protecția legală a cuplurilor de același sex și a copiilor acestora; reamintește faptul că legislația UE se aplică fără discriminare bazată pe sex sau orientare sexuală, în conformitate cu Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;
Legaturi:
- Protest fata de SODOMIA PROMOVATA IN SCOLI
- ONU CERE PROTEJAREA HOMOSEXUALILOR SI ABROGAREA LEGILOR “DISCRIMINATORII” in primul raport oficial pe acest subiect!
- UE SANTAJEAZA MOLDOVA CU HOMOSEXUALITATEA (Stiri familie)
- Noul Cod Civil, partea foarte buna: INTERZICE CASATORIILE SI PARTENERIATELE HOMOSEXUALE!
Doneaza pentru filmul "Scrum"
Aici nu prea ma pricep, dar auzisem pe cineva care purta o dezbatere impotriva casatoriilor homosexuale la un post tv American. Ideea de baza, si i-a lasat fara cuvant pe adversari, era ca singurul motiv din care s-a fondat initial casatoria era pentru ca un barbat si o femeie pot da nastere in principiu la copii. Cei care se impotriveau, au spus ca multi barbati si femei care se casatoresc nu au copii sau nu pot sa aiba din princina infertilitatii sau varstei, deci atunci care ar mai fi diferenta dintre o casatorie obisnuita si una homosexuala? Raspunsul este acelasi, casatoria dintre un barbat si o femeie a fost inital fondata pentru ca un barbat si o femeie in PRINCIPIU pot da nastere la copii.
Doua persoane de acelasi sex in PRINCIPIU nu pot niciodata da nastere la copii IMPREUNA.
Deci pentru ca cei care sustin casatoriile homosexuale sa “schimbe” legea, ar trebui sa distruga toata legea actuala, si sa construiasca o alta noua pe principii absolut noi. Nu merge cu jumatati de masura, si nu merge fara sa iei in calcul principiile fondatoare, cel putin in America este asa. Si desigur nu am fi surprinsi daca principiile in sine sa fi fost fondate dintr-un respect pentru normalitatea si moralitatea vietii, integritatea familiei, si respectul pentru poruncile si indrumarile lasate de Dumnezeu.
@IoanC: presupun ca dupa obligativitatea concediului paternal va urma si obligativitatea legala ca barbatii sa dea nastere la copii. In felul acesta argumentele de bun simt ale americanului sunt depasite de progresiva Europa, care stie sa reglementeze cum se cuvine democratia.
@IoanC
Pentru homosexualii care se afla acum la conducerea UE genul acesta de argumente nu conteaza. Vor face inca o lege care sa le perminta, tot in principiu, homosexualilor casatoriti sa adopte copii si problema e rezolvata …
Din pacate, solutia intr-un asemenea caz nu este dezbatarea ci actiunea civica de amploare, actiune pe care in Europa nu prea are cine sa o faca, caci oamenii sunt mult prea indoctrinati din acest punct de vedere iar cei care nu sunt indoctrinati fie nu sunt organizati fie au, in acest moment, cu totul alte preocupari (cum ar fi siguranta financiara a zilei de maine, rate, samd).
Am observat ca, de la o vreme cel putin, cei care ne conduc au schimbat tactica. Nu mai arunca cate o problema singulara in dezbatere, incercand apoi sa manipuleze prin eforturi media opinia publica in favoarea lor.
Acum se arunca simultan o mie de probleme, care insa nu mai sunt aruncate in dezbatere si nu-si mai bate nimeni capul cu manipluarea, caci, fiind atat de multe, cei care vor sa le combata efectiv nu le mai pot face fatza.
Ce sa te apuci sa combati mai intai: casatoriile homosexuale, organismele modificate genetic, indoctrinarea sexuala a copiilor din clasele primare, scoaterea crucilor din instutiile de invatamant, ACTA, impunerea actelor biometrice, renuntarea la suveranitatea nationala pt. statele din UE in baza a tot felul de tratate, politicile de austeritate guvernametale si europene sau abuzurile legiferate pe care le fac bancile ?…
@Lucian:
Observatia este absolut corecta, dar daca nu este o strategie? Mie imi pare mai mult ca au ramas in urma cu calendarul si acum se cam grabesc…
Sper sa nu castige Hollande alegerile in Franta ca atunci sigur se vor legaliza si aici aceste “casatorii” si “adoptii”….
Trist viitor pentru copiii nostri de a trai intr-o asemenea lume !
Dumnezeu sa ne pazeasca, fiindca homosexualii nu se vor opri aici, sunt aproape convinsa ca dupa aceea se va instaura chiar o legislatie impotriva, sau cel putin restrictiva, heterosexualilor 🙁 si “anormalii” vom fi noi….
Majoritatea prietenilor mei sunt homosexuali. De aceea această veste nu mă încântă. Pentru că este vorba de veriga unui lanț. Al configurării Statelor Unite ale Europei. Al mișcării homosexuale radicale. O rezoluție. Dintre multe altele. Problema nu este adoptarea sa, iminentă, de altfel. Ci ceea ce naște această acceptare. Miza este, ca de fiecare dată, controlul. De aceea nu se referă nici la egalitatea dintre indivizi cu orientări sexuale diferite, nici la un joc dubios cu noțiunea de familie. Ci la construirea urii. Cum credeți că vor fi privite noile familii ? În ce măsură ar putea fi rezumat totul la o cununie civilă ? Care biserică – exceptând cele exotice – ar accepta să oficieze cununia religioasă ? Toate aceste surcele – economice, sociale, politice ori culturale nu fac decât să întețească focul urii.
N-ar vrea domniile lor sa se de-a drept exemplu?. Oare in regnul animal, sint astfel de manifestari sexuale? Care-i ratiunea homosexualitatii? sau e vorba de dementiune!; ceva demential.
@ Tiberiu
Ce afirmatie ciudata … (cea legata de majoritatea prietenilor).
@ TitusL
Da, s-ar putea sa ai dreptate legat de ramasul in urma. Poate fi si asta o explicatie pt. ceea ce se intampla.
@Tiberiu
Si ai incercat sa le arati prietenilor tai in ce pacat sunt ?
@Hrisanti
Am încercat să îi înțeleg. Sper să fi reușit în oarece măsură. Pentru că homosexualitatea nu se reduce la un act sexual. Și, de asemenea, pentru că viața personală a celuilalt reprezintă un teritoriu mult prea ușor, adesea din ipocrite motive, de invadat.
O parte dintre ei sunt homosexuali latenți. Persoane pentru care orientarea sexuală este un examen permanent. Deloc ușor. Mai ales pentru cei care au doar imaginea exterioară a acestei apăsări. Păcatul la care vă referiți este actul. Însă poți fi heterosexual fără a fi avut relații intime cu o femeie. La fel stau lucrurile și în cazul lor. De aceea nu mi-am propus să le țin lecții despre păcat și inocență. Nefiind în pielea lor, nu aș adânci decât o rană. Destul subiect preocupării îmi sunt păcatele mele.
@Lucian
Nu văd nimic ciudat în opțiunea mea. Așa s-a întâmplat să fie. Poate și pentru că o prietenie autentică este un dar de reciprocă descoperire. Un homosexual nu este reductibil la orientarea sa sexuală. Altfel un Oscar Wilde sau Michelangelo ar conta foarte puțin în cadrul culturii.
@Tiberiu:
Abordarea personala are dificultatile sale, insa e important si cum intelegem noi problema asta. Unele conceptii, unii termeni, nu sunt DELOC neutri, ci tin de o filosofie anume care justifica/indreptateste homosexualitatea, incercand sa o transforme in ceva mai mult decat o deprindere, o deviere. Mai intai de toate se cere sa ne lamurim noi insine cum intelegem, asadar, homosexualitatea, si abia apoi sa ne punem problema cum ii abordam pe ceilalti care au aceasta patima. Altfel, plutin intr-o zona a confuziei, a ambiguitatii, in care granitele dintre bine si rau se estompeaza si nici cele intre adevar si minciuna nu mai sunt clare. Or nu e asa. Oricat de speciali ne-am crede sau am crede pe ceilalti, nu suntem nici criminali interesanti (ca Raskolnikov) nici categorie de oameni speciala, dincolo de bine si de rau, ca homosexualii, din cauza homosexualitatii.
Filosofia (ca o cuprindere patrunzatoare si totala a acestei lumi, ca o intelegere exhaustiva care e insotita si de faptuire, intreaga intelepciune cum o numeau sfintii parinti) ortodoxa, a Bisericii, ne invata ca raul, de pilda, este o lipsa, o absenta, nu o dimensiune ontologica cu temei in sine. In acest sens, patimile nici ele nu sunt dimensiuni active ale personalitatii cuiva, potente care sa fie eventual sufocate, ci devieri, deturnari ale adevaratei firi ale fiecaruia dintre noi, deci si ale prietenilor tai. Intr-o astfel de situatie, a te elibera de orice patima, deci si de homosexualitate, nu este altceva decat a ajunge, dincolo de zona inconstientului, la adevarata fire a omului, la acea zona peste care s-au adaugat patimile, fie cele in act, fie cele latente, si in care Il gasim pe Insusi Hristos, crucificat de absenta noastra de langa El.
@admin:
Aveți dreptate. Însă așa cum nu suntem Raskolnikov, nu suntem nici Serafim Rose. Homosexualitatea nu este confortabilă în sine. Implică și frustrări, și singurătate, și temeri. Am descoperit acest fapt în conversațiile cu prietenii mei iar ajungerea la adevărata fire a lor este lupta dintâi pe care o poartă. De aceea caut să le fiu, cât pot , alături. Pentru că, indiferent dacă vorbim de un narcoman, un alcoolic sau un homosexual, tot despre semeni vorbim, sper. Cât despre lupta prietenilor mei, în urmă cu ceva ani am descoperit a ÎPS Serafim Joantă care se referea tocmai la homosexualitatea latentă. La atracția față de persoana de același sex fără a păși dincolo de această atracție. O definea drept asemenea luptei împotriva oricărei alte tentații. Cazi, te ridici. Nu porți nici stigmat, nu te afli nici deasupra tuturor.
Pentru că aici este buba. Folosim clișee cu dezinvoltură. Portretul homosexualului este limpede pentru noi. Sex anal, corupere de minori,imposibilitatea dialogului, păgân, perversiuni, gesturi feminine, de se poate și o paradă gay. Monștrii. Și astfel îl construim pe Raskolnikov. De nu pe monstrul lui Frankenstein. Cel pentru care orientarea sexuală este o hlamidă care îl face superior celor din jur. Astfel, greșeala este de ambele părți.
La adevărata noastră fire, sper, dorește să ajungă fiecare dintre noi. Biserica este poarta. Însă drumul nu se realizează la fel pentru fiecare. Așa cred! De aceea, este drept să urăm păcatul. Și să îl iubim pe credincios. Altfel dialogul devine sterp din start pentru că nici noi nu putem să simțim ceea ce simte el,și el este străin de ceea ce căutăm să îi impunem.
Dar nu pentru a polemiza am adăugat comentariul meu articolului ci doar pentru a atrage atenția că decizia Parlamentului European este un cal troian pentru homosexuali.
@Tiberiu:
Raskolnikov nu era o imagine caricaturala, dar nu asta e important aici.
Cu totul de acord:
Totusi trebuie sa constientizam ca nu toti homosexualii se straduiesc sa ajunga la adevarata lor fire si ca multi sunt angajati in aceasta lupta propagandistica si organizationala dusa pentru agenda “drepturilor” gay. Dar celor care se lupta cu aceasta patima, intr-adevar acest trend fortat politic le cauzeaza.
@ admin
La ei mă refeream. De aceea, ca și dumneavostră, nu cred în existența unei comunități homosexuale.
În privința lui Raskolnikov, nu am avut intenția sugerării unei imagini caricaturale. Ci doar a faptului că marginalizarea de orice tip poate crea ființe închise în propriul lor cocon ce își crează iluzia superiorității .
Agenda gay s-ar putea să le aparțină homosexualilor în tot mai mică măsură. Instrument politic, ar putea reprezenta, și de fapt aceasta era ideea de la care a pornit comentariul meu, un bumerang.