gaze de sist

Un nou scandal de amploarea celui de la Roşia Montană ar putea izbucni în acest an. Mai multe companii străine s-au arătat interesate de explorarea gazelor de şist din România. Ele vor să afle într-o primă fază ce rezerve se află în subsolul ţării. Ecologiştii cer explicaţii.

Ecologiştii se tem că metoda ce va fi folosită ulterior pentru exploatarea gazelor de şist ar putea avea efecte grave asupra mediului. Scandaluri similare au avut loc şi în alte ţări europene, între care şi Bulgaria.

Directoarea executivă a organizaţiei ALMA-RO, Miruna Ralea, acuză la emisiunea Planeta Verde lipsa de transparenţă a autorităţilor. Ea atrage atenţia asupra efectelor pe care le-ar putea avea metoda fracţionării hidraulice de extragere a gazelor de şist.

Primul impact este folosirea unei cantităţi foarte mari de apă. Vorbim de milioane de litri de apă în cazul unui singur foraj, iar în cazul unei exploatări, putem ajunge la o densitate de şase puţuri pe kilometru pătrat, deci este o cantitate extrem de mare de apă, care după exploatare devine apă uzată. După aceea, schimbarea destinaţiei terenurilor, practic scoaterea lor din circuitul agricol. Pe urmă, contaminarea pânzei de apă freatică şi a apei potabile, bineînţeles, prin scurgerea de substanţe chimice, care se folosesc în cantitate foarte mare pentru dizolvarea formaţiunilor de rocă“, explică Mirunea Ralea.

Ea mai spune că “au fost înregistrate cazuri în SUA, unde metoda se foloseşte de mulţi ani, cazuri în care în apa potabilă a locuinţelor au fost scurgeri foarte mari de metan. Practic, pot fi văzuţi oameni care dau drumul la robinet şi pur şi simplu pot să dea foc apei care curge“.

Există de asemenea poluări în atmosferă, pentru că sunt foarte multe elemente care se evaporă, sunt scurgeri de metan, care pot să ajungă până la 8%, un procent mult mai mare decât în cazul forării convenţionale. Metanul este un gaz cu efect de seră mult mai puternic decât dioxidul de carbon, de exemplu“, precizează militanta ecologistă.

În Statele Unite, 50% din consumul de gaze este acoperit de gazele de şist. De altfel, americanii sunt cei care au inventat tehnologia pentru extragerea acestei resurse energetice neconvenţionale.

Câteva zeci de mii de bulgari au protestat, într-o scrisoare adresată politicienilor care îi reprezintă, faţă de exploatarea la nivel naţional a aşa-numitelor “gaze de şist”.

Procedeul e mult mai complicat decât extracţia gazelor naturale din zăcămintele obişnuite, iar unii specialişti în domeniu îl consideră chiar periculos, şi asta pentru că gazul de şist se găseşte la mare adâncime, iar aducerea lui la suprafaţă se face prin explozii şi pomparea unor mari cantităţi de lichide speciale, unele toxice, transmite RRA.

Autorităţile din Bulgaria sunt convinse că exploatarea acestor zăcăminte ar permite o reducere semnificativă a facturii energetice a ţării, dependentă aproape în totalitate de importuri, numai că teama populaţiei din zonele vizate se arată mai mare decât posibile beneficii.

Mai multe organizaţii ecologiste au depus vineri, în parlament, o petiţie cu 52.000 de semnături în favoarea interzicerii definitive a producţiei gazelor de şist. Există temerea că moratoriul asupra prospecţiunilor pentru gaze de şist va putea fi în curând anulat.

Mai mulţi experţi au avertizat deja că decizia adoptată în parlament sub presiunea protestelor ecologiste va putea bloca şi prospecţiunile pentru petrol şi gaze convenţionale.

Ministrul economiei, energeticii şi turismului, Traicio Traikov, a avertizat că interese corporatiste străine, o formulă privită de unele medii drept aluzie la concernul Gazprom stau în spatele campaniei împotriva gazelor de şist. “Statul a subestimat nivelul isteriei la care s-a ajuns” a spus Traikov.

În favoarea continuării prospecţiunilor s-a pronunţat dreapta parlamentară, care a avertizat că producţia gazelor de şist va putea garanta independenţa energetică a ţării. În urma unor acţiuni de protest, în 12 oraşe bulgare, la care au participat peste 10.000 de oameni, Parlamentul din Sofia a introdus un moratoriu asupra prospecţiunilor pentru gaze de şist.

O acţiune de protest a avut loc pe data de 26 ianuarie şi în faţa Ambasadei României.