Sistemul informatic al CNAS: GAURA NEAGRA PENTRU SUTE DE MILIOANE DE EURO

21-02-2012 4 minute Sublinieri

programul-siui

Curtea de Conturi a stabilit că sistemul informatic al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, care a picat acum un an, s-a dovedit a fi o gaură neagră pentru bugetul instituţiei.

Ultimul raport al Curţii de Conturi – referitor la modul în care a fost gestionat bugetul de stat în 2010 – confirmă dezvăluirile făcute de „Adevărul”  încă de anul trecut: Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) a fost prost conceput şi executat. Din această cauză, susţin auditorii, bugetul instituţiei a fost prejudiciat cu peste 1,4 milioane de euro. În replică, preşedintele CNAS, Lucian Duţă, susţine că sistemul informatic – care a înghiţit iniţial peste 120 de milioane de euro – a fost îmbunătăţit între timp. Duţă nu a precizat şi câţi bani au mai fost cheltuiţi pentru această „îmbunătăţire”.

Costuri umflate

SIUI a pornit cu stângul încă de la început. Potrivit Curţii de Conturi, contractul pentru realizarea sistemului informatic al CNAS a fost încheiat „fără a se respecta în totalitate prevederile legale şi cele conţinute în caietul de sarcini referitoare la tipul de contract, finanţare, condiţiile de predare, condiţiile de rambursare”. În plus, prin contract nu ar fi fost calculaţi indicatori privind performanţa economică.

Raportul mai menţionează că, pe parcursul derulării contractului, CNAS a renunţat la mai multe componente ale sistemului informatic. Cu toatea acestea, costurile nu s-au redus. Sumele tăiate iniţial au fost realocate apoi aceluiaşi sistem.

În plus, conform Curţii de Conturi, CNAS a pompat în SIUI şi o parte din sumele care ar fi trebuit folosite pentru bunuri şi servicii. Chiar şi aşa, sistemul a fost realizat cu mare întârziere: în şase ani, în loc de doi cât prevedea contractul iniţial. Iar şefii CNAS au invocat nu doar multiplele schimbări legislative, ci şi „insuficienţa resurselor financiare”.

Cauza blocării: sistemul este instabil

La începutul anului trecut, blocarea SIUI, la nici o lună de la inaugurare, a aruncat în haos activitatea CNAS. Raportul Curţii de Conturi a pus în evidenţă vulnerabilităţile sistemului, care ar fi putut conduce la acest incident: SIUI nu este suficient de stabil, interfaţa nu e suficient de prietenoasă (mod greoi de raportare a datelor), iar durata de operare este foarte mare şi depinde de abilităţile operatorului. Mai mult, instruirile şi documentaţiile pentru implementarea SIUI au fost insuficiente şi incomplete, înainte ca aplicaţia să fi fost testată şi introdusă în producţie, relevă raportul.

Sistemul nu elimină toate erorile

Informatizarea reţelei CNAS a fost realizată pentru ca în sistemul medical să nu mai apară pacienţi fictivi, reţete eliberate pentru bolnavi inexistenţi sau internări nejustificate. Aceste probleme nu au fost însă eliminate cu totul.

Potrivit auditorilor Curţii de Conturi, sistemul este incapabil să depisteze plata unor sume necuvenite pe perioada de prescripţie, procesează raportările fără eliminarea tuturor erorilor, nu sesizează şi nu operează automat ieşirea unei persoane dintr-o categorie atunci când nu mai îndeplineşte condiţiile legale. Toto­dată, bazele de date aferente sistemului continuă să conţină încă multe informaţii incomplete, incorecte sau actualizate cu întârziere, SIUI prezentând numeroase inadvertenţe legate de verificarea calităţii de asigurat.

Prejudiciu de 1,4 milioane de euro

„Rateurile” sistemului informatic al CNAS au fost traduse de Curtea de Conturi într-un prejudiciu de 5.850.000 de lei (1,4 milioane de euro). Raportul nu menţionează însă şi ce măsuri trebuie să ia CNAS pentru recuperarea acestui prejudiciu. Pentru îmbunătăţirea sistemului, Curtea de Conturi a emis totuşi o serie de recomandări. Astfel, CNAS trebuie să scoată din sistem informaţiile referitoare la persoanele decedate – introduse de multe ori în bazele de date chiar după data decesului.

În plus, trebuie să-i elimine din listele de asiguraţi ale medicilor de familie pe românii plecaţi definitiv din ţară şi care, potrivit legii, îşi pierd calitatea de asigurat, dar şi pe deţinuţi, care sunt asiguraţi de Ministerul Justiţiei. Aplicaţiile SIUI trebuie îmbunătăţite, astfel încât un asigurat să fie găsit în sistem nu doar cu ajutorul codului numeric personal, dar şi după alte criterii de căutare, cum ar fi nume şi prenume, adresă etc.

Totodată, CNAS urmează să facă determinarea corectă a valorii întregului sistem prin includerea în valoarea investiţiei şi a acelor sume finanţate din cheltuieli curente (de materiale şi servicii). Deşi raportul Curţii de Conturi a analizat activitatea CNAS din anul 2010, preşedintele instituţiei, Lucian Duţă, susţine că, de fapt, ar fi vorba despre o altă perioadă.

Preşedintele CNAS nu-şi asumă hibele

„Trebuie să facem diferenţa între perioada până în 2009, înainte să preiau mandatul la CNAS, în care SIUI era într-o anumită formulă tehnică, şi perioada de după 2009.  Toate constatările Curţii de Conturi se referă la ce era înainte de 2009. Deci, nu este vorba despre sistemul informatic pe care l-am inaugurat în 2010″, a declarat pentru „Adevărul”  Lucian Duţă.

Şeful CNAS susţine că sistemul informatic, care a suferit, între timp, un upgrade, este performant. „Toate constatările Curţii de Conturi sunt corecte, dar le-am remediat prin noul sistem 2.0. Această formulă tehnică nu a fost încă auditată. Sistemul este foarte bun şi funcţionează. Blocarea din ianuarie 2011 nu a avut legătură  cu modul în care a fost constituit SIUI, ci a fost cauzată de o defecţiune de soft“, a mai spus Duţă.

“Analiza Curţii de Conturi a fost făcută pe perioada dinaintea mandatului meu.”
Lucian Duţă preşedinte CNAS

Raport ţinut la secret

„Adevărul” a dezvăluit, anul trecut, că şefii CNAS au ţinut la secret un raport de audit intern, care avertiza că Sistemul Informatic Unic Integrat nu va rezista. „Apreciem că, până la sfârşitul anului viitor (2010), sistemul informatic va intra în colaps, din cauza încărcării echipamentelor, dacă nu se iau măsuri urgente”, este concluzia raportului de audit intern al CNAS, din decembrie 2009.

Potrivit auditorilor,  sistemul informatic înregistra timpi mari de răspuns în exploatarea reală, în cazul încărcării raportărilor, cât şi în cazul raportării unor date. Pentru a evita un scandal mediatic, şefii CNAS au negat existenţa raportului de audit intern. Însă, la nici o lună de la inaugurarea cu fast a sistemului, în ianuarie 2011, previziunile auditorilor s-au adeverit: SIUI s-a blocat, aruncând în haos activitatea caselor de sănătate din toată ţara.

Nota noastra:

Practic, toate pretextele folosite pentru a justifica informatizarea sistemului sanitar (din care face parte si cardul de sanatate) sunt dovedite a fi false, asa cum s-a atras atentia, de altfel, inca din timpul dezbaterilor publice legate de subiect: fraudele si erorile din sistem nu vor fi eliminate, costurile implementarii acestui sistem sunt enorme, iar singurul efect real, adaugam noi, este accesul neingradit la date personale ale asiguratilor.

Legaturi:


Categorii

1. DIVERSE, Guvernarea electronica (E-GUVERNARE), Sistemul romanesc de sanatate

Etichete (taguri)

, , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

18 Commentarii la “Sistemul informatic al CNAS: GAURA NEAGRA PENTRU SUTE DE MILIOANE DE EURO

  1. Oare sistemul informatic al CNSAS a fost făcut de o firmă română? Pentru că nu m-aș mira știind faptul că românii se știu la cârpeli spre deosebire de firme serioase din alte țări în care un astfel de sistem informatic nu ar avea erori. Lucrez ca programator așa că din păcate știu ce înseamnă când un programator își dă interesul în a face ceva sau când face cârpeli.

  2. @Sorin:

    Sistemul informatic in cauza este, in fapt, un ansamblu software – hardware destul de complex. Nu ar avea cum sa fie produs de o firma romana (eventual numai anumite bucati). In plus, producerea softului e numai un nivel, implementarea e cu totul alta mancare de peste – la partea de implementare iau parte si firme romanesti, de regula partenere cu multinationale din domeniul IT.

    Daca imi aduc bine aminte, Oracle era una din firmele implicate (cel putin pe partea de baze de date). Ah, da, si HP. Si, din Romania, o companie care este cunoscuta in mediul IT drept abonata la astfel de contracte: SIVECO.

  3. Si pentru ca tot mi-ati adus aminte de gaura asta neagra si de minciunile grosolane cum ca acest sistem va starpi prin minune coruptia, va supun atentiei acest articol din 2011:

    Guvernul a plătit peste 36 milioane de euro pentru un program de informatizare în domeniul sanitar care, în linii mari, poate doar să ţină evidenţa pacienţilor şi să prevină dubla decontare a unei reţete de către casele de asigurări.

    Noul sistem informatic al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate a început să funcţioneze acum un an, după ce s-a lucrat 11 ani la el. Practic, informatizarea sistemului sanitar asigură o evidenţă a pacienţilor, dar nu şi un control riguros al cheltuielilor, este concluzia la care au ajuns medicii, economiştii din spitalele româneşti şi specialiştii în IT.

    Ce poate să facă Sistemul Informatic Unic Integrat

    SIUI a fost conceput pentru a se putea controla modul în care se cheltuiesc banii asiguraţilor. Care sunt, concret, utilităţile SIUI?

    Asigură evidenţa pacienţilor care apelează la medicul de familie şi la medicul specialist.

    Înregistrează diagnosticul primit de pacienţi şi reţeta prescrisă pentru fiecare afecţiune.

    Semnalează situaţiile în care pacienţii au primit de două ori aceeaşi reţetă, iar casa de sănătate a plătit de două ori pentru acelaşi serviciu.

    Care sunt limitările SIUI?

    Noul sistem nu poate preveni situaţiile în care pacienţii sunt trimişi să-şi cumpere medicamente pe banii lor sau să îşi facă investigaţii precum CT-ul (computer tomograf) şi RMN-ul (rezonanţă magnetică) în sistem privat, chiar dacă vor figura în evidenţele spitalului că le-au făcut pe banii casei de sănătate. Acest lucru ţine exclusiv de onestitatea medicilor.

    Nu va putea evita achiziţile dubioase din spitale: mobilă în loc de medicamente, alimente şi alte produse cumpărate la suprapreţ. Asta pentru că achiziţiile publice sunt înregistrate într-un alt sistem informatic (SEAP), sistem care nu comunică cu SIUI.

    Dacă într-un spital se cumpără 3.000 de flacoane de medicamente şi dispar toate în numai cinci zile, fără ca vreunul din bolnavii internaţi pe o secţie să fi beneficiat de ele sau că bolnavii plătesc pentru dispozitive medicale precum stenturile sau protezele, deşi ar trebui să le primească gratuit, asta n-o să vadă Sistemul Unic Integrat“, explică medicul Gheorghe Iana. Achiziţiile publice din spitale se regăsesc în sistemul SEAP (Sistemul Electronic de Achiziţii Publice), însă, în realitate, nu există un control precis al acestora. „Aleatoriu, mai sunt verificate unele spitale de către Curtea de Conturi o dată la 5 ani“, spune economistul Ştefan Petre, de la Spitalul „Carol Davila”, din Bucureşti.

    În alte ţări, de exemplu Austria sau în Germania, toţi actorii din sănătate comunică între ei printr-un sistem informatic bine pus la punct, în care pacientul este urmărit din momentul în care ajunge la medicul de familie, trece pe la specialist până în momentul în care îi sunt decontate cheltuielile.

    Pe de altă parte, toate achiziţiile publice făcute într-un spital pot fi verificate în cadrul aceluiaşi sistem informatic. În cazul României, nu există interconectivitate între sisteme.

    În Austria şi Germania s-a început cu temelia, ca la construcţia oricărei case. Nu s-a început cu zidurile sau cu acoperişul. În primul rând era nevoie de nişte baze de date bine puse la punct ca apoi sistemele să poată fi conectate. Apoi, mai erau de stabilit costurile unor servicii. Dacă nu ştii cât costă o apendicită, cum îi poţi deconta costurile?!“, a punctat Valentin Tomşa, directorul general al SAP România, câteva dintre hibele sistemului.

    Soluţii pentru depistarea fraudelor

    O soluţie ca România să aibă un sistem medical informatizat funcţional, cum sunt cele din Germania sau Austria ar fi, cel mai probabil, reconstrucţia lui. „În Germania se lucrează cu 9 case de asigurări de sănătate şi nu mai sunt probleme”, a exemplificat Valentin Tomşa, directorul general al SAP România, cel mai mare producător mondial de software de business.

    Chiar şi aşa, un sistem informatic bine pus la punct nu ar rezolva corupţia din Sănătate. Pentru asta ar fi nevoie de directori de spital, numiţi conform competenţelor, nu după criterii politice.

    Medicii care au ieşit din sistemul medical românesc şi au emigrat văd acum mult mai clar soluţiile pe care ar trebui să le aplice cei aflaţi la cârma Sănătăţii. „Informatizarea făcută până acum în România urmăreşte diminuarea furtului la nivel local, dar suma este minimă pe lângă sumele imense pe care cei de la centru le fură. Am lucrat în spitalele româneşti şi ştiu: în ultimii 20 de ani, cei care fură sunt în principal la nivel central, în minister şi la casele de asigurări de sănătate. Ei sunt vinovaţi de slaba calitate a serviciilor de sănătate. Spitalele sunt subfinanţate, dar în schimb firmele medicale private sunt plătite mai bine decât spitalele de stat pentru prestarea aceloraşi servicii. Aşadar, soluţia pentru problemele existente acum în sistemul medical românesc ar fi luarea unor măsuri la nivel central, iar banii din asigurările de sănătate să meargă în sistem, nu la ajutoarele sociale“, este de părere medicul neurochirurg Iulian Tănase, care profesează acum în SUA.

    http://www.romanialibera.ro/stil-de-viata/sanatate/ce-nu-rezolva-noul-sistem-informatic-al-cnas-213822.html

  4. Inca doua trei vorbe despre auditul intern CNAS, efectuat in 2009, ascuns de ochiul lumii ca nu carele cumva sa iasa vreun scandal. Scandal tot a iesit pentru ca, la putina vreme, dupa lansarea oficeala cu mare fast, minunea de sistem integrat a crapat fara sa-l intereseaza de problemele pe care le-ar putea cauza mai marilor CNAS si ministeriabililor.
    Ce sistem “infect”, sa-ti faca una ca asta dupa ce l-ai crescut nu mai putin de 11 ani la san si dupa ce ti-a supt lapte de vreo 120 de milioane euro…

    Dar, sa revenim:

    Casa Națională de Sănătate (CNAS) s-a îmbolnăvit nasol pe partea de soft: Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) s-a blocat săptămîna aceasta, la nici o lună de la inaugurare. Deși a costat 120 milioane de euro. La capitolul explicații, directorul CNAS, Lucian Duță, ne-a aburit ba că e mîna “unor băieți informaticieni” care au sabotat sistemul, ba că e vorba de o defecțiune recunoscută pe site-ul Oracle, apărută în platforma venită la pachet, scrisă de firma americană. Poate.

    Și mai adevărat, însă, e ce susține un raport al Auditului Public Intern al CNAS, realizat în iulie 2009: conducerea Casei a ignorat problemele de funcționare ale SIUI. Adică: CNAS a semnat procesele verbale de recepție a sistemului și și-a asumat faptul că acesta a fost livrat conform contractului, funcționează, e performant, are stabilitate și e securizat. Asta deși lucrururile nu stăteau așa. În iulie 2009, cel puțin.

    Informatizarea Sănătății a crăpat din cauza neadaptării la realitate
    În primul rînd, Auditul CNAS atrăgea atenția că procedurile de acceptanță s-au efectual în centre pilot, respectiv CAS Brașov și Vâlcea, în condiții de laborator, nefiind puse în evidență situații care apar doar în exploatarea reală. Astfel, echipa de control a constatat că “se înregistrează timpi mari de răspuns în exploatarea reală în cazul încărcări raportărilor, recum și în cazul solicitării unor date”, durata mare a comunicațiilor datorîndu-se faptului că sistemul a fost proiectat pentru un flux de date care, în exploatarea reală, a fost depășit. Din punct de vedere funcțional, s-a constatat că SIUI nu a fost implementat corect, sistemul nefiind capabil să verifice nici măcar calitatea de asigurat, că serviciu de asistență tehnică Help Desk nu funcționează la capacitate maximă, că sistemul nu permite prelucrarea on-line, toate acestea în ciuda faptului că au fost semnate procesele verbale de acceptanță funcțională. Nu în ultimul rînd, raportul constata “lipsa de interes a conducerilor CJAS (casele județene – n.r.) asupra respectării termenelor din graficul de implementare a SIUI”.

    Siveco a evitat licitațiile
    De asemenea, raportul de audit arată că CNAS și-a furat singur căciula și pe partea financiară, în contractele cu Hewlett Packard și Siveco. În ceea ce privește contractul semnat cu HP, se reține că, în cazurile de reziliere a contractului, cea care suportă pagubele este numai CNAS, de partea cealaltă a baricadei nefiind prevăzute penalități. Auditorii au remarcat modul în care CNAS a încheiat contractul cu Siveco pentru furnizarea licențelor sistemului informatic, alegînd furnizorul la indicațiile HP, eludînd procedura de licitație. O altă mișcare în defavorea CNAS a fost micșorarea numărului de locații din proiect: de la 96 la 44. În acest caz, echipa de audit a constat că, în ciuda faptului că numărul locațiilor s-a redus la mai mult de jumătate, costurile proiectului au rămas aceleași.

  5. Oricare ar fi fost producătorul e clar că cei care au fost contractați nu au fost firme ce ar avea să-și protejeze un nume. Mi-e greu să cred că pot avea tot felul de probleme în sistemul informatică fără să se fi putut face ceva. Mai degrabă a fost dezinteres…

  6. Pingback: NEPASAREA CRIMINALA A UNUI STAT DE “DREAPTA”: bolnavii de cancer ramasi fara medicamente vitale, trimisi in Bulgaria sa si le procure! - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  7. Pingback: Guvernul scoate bani din FONDUL DE REZERVA pentru morfina bolnavilor de cancer. Au sanse doar cei care isi pot striga DUREREA la televizor? - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  8. Pingback: “Baietii destepti” din IT: cum s-a defectat serverul pentru inscrierea copiilor in clasa pregatitoare - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  9. Pingback: Cardul de sanatate va fi introdus de pe 1 august. Despre FRAUDA argumentului FRAUDELOR… - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  10. Pingback: Chirurgul Florin Chirculescu demonteaza LEGEA SANATATII: O POLITICA EUGENICA, JUSTIFICATA PRIN RATIUNI FINANCIARE - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  11. Pingback: ATENTIE LA NOUA LEGE A SANATATII! Acelasi interes al cartelurilor de a transforma BOALA IN BUSSINES - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  12. Pingback: COPLATA MINISTRULUI CEPOI sau Legea genocidului celor saraci merge mai departe din ce in ce mai halucinant si sub guvernul USL! - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  13. Pingback: AGENDA COLONIALISTA a Consiliului Investitorilor Straini din Romania: retragerea statului din societatile de stat, distrugerea micii proprietati taranesti, subventionarea e-guvernarii si a multinationalelor - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  14. Pingback: Autoritatile au legiferat prin OUG regimul CARTII DE IDENTITATE. Alternativa se mentine/ Proiectul faranoic al DIGITALIZARII SANATATII si ambiguitati cu privire la CARDUL ELECTRONIC DE SANATATE - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  15. Pingback: Ce vor sa ascunda autoritatile in privinta informatizarii sanatatii, a cardului si a datelor personale. LEVIATHANUL INFORMATIC CARE STIE TOTUL DESPRE NOI - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  16. Pingback: CARDUL ELECTRONIC DE SANATATE. Seful CNAS raporteaza PRODUCTIE RECORD de carduri si inceperea distribuirii acestora in luna SEPTEMBRIE. Dosarul electronic – disponibil din APRILIE - Recomandari
  17. Pingback: DOSARUL ELECTRONIC – lansat PE ASCUNS, datele pacientilor, INCARCATE PE INTERNET fara acordul acestora si stiinta medicilor!/ Data de eliberare a BULETINELOR ELECRONICE – amanata - Recomandari
  18. Pingback: NOUL CARD DE IDENTITATE ELECTRONIC VA AVEA SI FUNCTIE DE CARD DE SANATATE
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare