grecia colonie euro

sursa caricatura

  • Gandul:

Editorial FT: Germania are o strategie de suicid asistat pentru Grecia, “prima colonie a zonei euro”

Strategia Germaniei pentru Grecia pare să vrea să le facă viaţa grecilor atât de insuportabilă încât aceştia să ceară ei înşişi să iasă din zona euro, o strategie de suicid asistat în “prima colonie a zonei euro“, scrie editorialistul Financial Times (FT) Wolfgang Munchau, informează Mediafax. “Strategia germană pare să urmărească să facă viaţa grecilor atât de insuportabilă, încât aceştia să vrea singuri să iasă din uniunea monetară. În mod cert, Merkel nu vrea să fie prinsă cu arma crimei în mână. Este o strategie de suicid asistat, una extrem de periculoasă şi iresponsabilă”, scrie editorialistul FT.

Afirmaţiile foarte dure ale editorialistului FT, care până la preluarea acestei poziţii în septembrie 2003 a fost timp de doi ani editor al Financial Times Deutschland, vine în urma declaraţiilor de săptămâna trecută ale ministrului german de Finanţe, Wolfgang Schauble, că Grecia ar trebui să amâne alegerile, programate pentru luna aprilie, ca o condiţie pentru un nou ajutor extern.

“Ne aflăm într-un punct în care succesul nu mai este compatibil cu democraţia. Guvernul german vrea să împiedice o alegere democratică «greşită». Similară este şi sugestia de a lăsa alegerile să se desfăşoare, dar să existe o largă coaliţie politică indiferent de rezultat. Zona euro vrea să impună guvernul pe care îl doreşte în Grecia – prima colonie a zonei euro”, scrie Munchau.

Schauble se confruntă cu o dilemă. Este responsabil pentru finanţe în faţa Parlamentului german şi i se cere să semneze un program despre care se îndoieşte că va funcţiona. Eliberarea fondurilor înainte de alegeri este riscantă. “Ce poate opri un nou guvern elen să schimbe unilateral înţelegerea?”, întreabă editorialistul FT. Grecia are un istoric nefericit în implementarea politicilor convenite. Neîncrederea este de înţeles, dar pentru a depăşi această problemă, zona euro caută asigurări “incredibile”.

Provocările la adresa Greciei durează de mai mult timp. Prima a fost proiectul de a impune un comisar fiscal Atenei, cu putere de veto asupra deciziilor de politică economică. După respingerea acestui plan, oficiali au propus înfiinţarea unui cont de tip escrow, astfel încât zona euro să poată bloca accesul Greciei la fonduri din pachetul de salvare fără a băga însă ţara în faliment.Cea mai extremă propunere este însă cea de a amâna alegerile şi de a menţine guvernul tehnocrat al premierului Lucas Papademos mai mult timp.

Amânarea alegerilor şi izolarea guvernului de rezultatul alegerilor democratice nu s-ar putea întâmpla în Germania. Recent, Curtea Constituţională din Germania a decis că suveranitatea Parlamentului este absolută, că nu trebuie să transfere suveranitate unor instituţii externe şi nu trebuie să limiteze puterile următorului legislativ. Propunerile încalcă principiile constituţiei Germaniei. Pe scurt, nu sunt etice, scrie Munchau.

“Un înalt oficial german mi-a spus că Schauble ar prefera să forţeze Grecia într-un faliment imediat. Astfel, pot să înţeleg propunerea ministrului de amânare a alegerilor doar ca o provocare menită să declanşeze o reacţie extremă din partea Atenei. Dacă acesta a fost scopul, pare să dea rezultate. Preşedintele Greciei, Karolos Papoulias, a răspuns «insultelor» lui Schauble. Ministrul elen de Finanţe, Evangelos Venizelos, a afirmat că unele forţe încearcă să scoată Grecia din zona euro. Teorii ale conspiraţiei abundă. Nu prea trece o zi fără caricaturi în ziarele elene cu Merkel şi Schauble în uniforme naziste. Parlamentarii germani au reacţionat cu indignare la indignarea grecilor. Cotidianul german de largă circulaţie Bild cere aruncarea Greciei în afara zonei euro. Mă îngrozeşte gândul vreunui act de violenţă împotirva germanilor în Grecia sau împotriva unor greci în Germania. Acesta este genul de conflict care poate escalada uşor”, se arată în editorialul FT.

Motivele pentru care actualul sistem din zona euro se prăbuşeşte este lipsa de încredere. Neîncrederea este motivul pentru care pachetul financiar destinat Greciei a fost amânat până în ultimul moment şi pentru care conţine atât de multe condiţii: termene de implementare, cont escrow, reprezentare permanentă a creditorilor şi FMI. În curând vor urma noi măsuri de austeritate. Într-un final cineva nu va mai putea suporta şi va ceda, notează Munchau.

GRECIA NU POATE PĂRĂSI UŞOR ZONA EURO pentru că a fost CONSTRUITĂ FĂRĂ IEŞIRI – ministru britanic

Grecia va întâmpina probleme majore dacă încearcă să părăsească zona euro, iar una dintre acestea este că uniunea monetară a fost construită fără ieşiri, a declarat ministrul britanic de Externe, William Hague, la o emisiune TV. “Trebuie să fie pregătiţi să adopte măsuri pentru a împiedica sume în euro să iasă din ţară, posibil să apeleze la controale la graniţă. Nu au vechea monedă pregătită în seifuri gata să fie distribuită. Nu este atât de direct să ieşi din zona euro. A fost construită fără ieşiri”, a spus Hague, citat de BBC.

Zona euro are nevoie de o integrare mai puternică pentru a funcţiona, a spus ministrul britanic. “Este necesară o integrare fiscală mai amplă, este nevoie de integrare politică – nu poate funcţiona fără. Când Germania face parte dintr-o uniune monetară impune asupra celorlalţi disciplina germanică dacă vor să rămână membri mult timp”, a adăugat el. Miniştrii de Finanţe din zona euro se vor întâlni luni pentru a discuta al doilea pachet de ajutor financiar pentru Grecia de 130 de miliarde de euro.

Scenariul falimentului şi ieşirii Greciei din zona euro a fost mult dezbătut, dat ca soluţie pentru rezolvarea problemelor statului sau criticat de presă, analişti şi oficiali. Publicaţia britanică The Telegraph analizează însă această posibilitate prin prisma celor mai recente evenimente, a opoziţiei tot mai mari şi mai violente pe care grecii o arată faţă de austeritatea propusă de finanţatorii internaţionali şi a cerinţelor tot mai stricte ale creditorilor în schimbul salvării statului elen de la faliment.

“Într-un faliment, standardele de viaţă ale grecilor s-ar prăbuşi, Ţara s-ar prăbuşi într-o lungă spirală a recesiunii, instabilităţii şi şomajului”, a avertizat premierul grec Lu­cas Papademos pentru a convinge populaţia să accepte austeritatea.

Ieşirea din zona euro nu este un scenariu pe care un guvern să nu-l privească cu teamă. Intrarea Greciei în incapacitate de plată ar iniţia procesul falimentului naţional care ar însemna, în primul rând, că salariile, pensiile şi contractele statului nu vor fi plătite. Insolvenţa s-ar propaga adânc în sectorul privat, iar pentru multe afaceri va fi foarte dificil să supravieţuiască, scrie The Telegraph. Renunţarea la euro ar devasta economiile populaţiei prin devalorizare şi valuri de falimente. Ar urma rapid o scădere economică violentă, urmată de un tsunami al inflaţiei.

Primul val de inflaţiei ar veni din devalorizare, al doilea din compensarea cererilor privind majorarea salariilor, iar al treilea din monetizarea, de către banca centrală, a deficitului bugetar. “Nu este de mirare că tehnocraţii Greciei şi majoritatea politicienilor refuză să accepte un astfel de curs”, notează publicaţia britanică.

Pe de altă parte, rundele repetate de austeritate nu fac decât să slăbească economia, iar Grecia este nevoită să ceară tot mai mult. “Ce or să ceară atunci finanţatorii? Ca populaţia să plătească pentru păcatele şi greşelile politicienilor şi elitei din afaceri? Grecii deja se revoltă. Să ceri mai mult nu poate fi o strategie economică, ci o formă sadică de răzbunare care are ca scop punerea la zid a ţării”, subliniază The Telegraph.

Pentru a readuce competitivitatea la periferia Europei, ţările trebuie să recurgă la inflaţia tolerată de Germania, iar aceasta nu va accepta un nivel mai mare de 2%. Astfel, majoritatea statelor cu probleme sunt condamnate la deflaţie, austeritate şi depresiune pentru foarte mult timp. Experienţa Argentinei şi a altor ţări care au trecut prin faliment sugerează că şo­curile economice cauzate de ieşirea dintr-un regim al cursului valutar fix sunt de scurtă durată. Odată restaurată competi­tivitatea prin deva­lorizare şi default, pers­pec­tivele de creştere economică se îmbu­nătăţesc dra­matic.

“Şocul scurt, dar acut, al renunţării la euro este, foarte probabil, de preferat morţii din cauza celor o mie de tăieturi pe care le-ar implica rămânerea în zona euro.”

Clasa de mijloc a fost decimată, tot mai mulţi greci recurg la supa săracului, mulţi şi-au pierdut casele şi locuiesc sub cerul liber.

Al doilea pachet de salvare din partea UE şi FMI în valoare de 130 de miliarde de euro va fi mai mult ca sigur acordat Greciei de miniştrii de Finanţe din eurozonă, dar nu va rezolva mare lucru. Banii vor merge în mare parte către rostogolirea datoriilor scadente. Mai tragic este, susţin analiştii, că nici noile măsuri de austeritate impuse de guvernarea Papademos nu rezolvă nimic, ci doar acutizează problemele şi pentru că opoziţia grecilor faţă de programul de sărăcire şi tutelare a ţării lor este mare.

Situaţia de zi cu zi a milioane de greci este tot mai dificilă. Clasa de mijloc a fost prima care a fost decimată de măsurile de austeritate, şomajul a trecut de 20%, iar economia va scădea în acest an cu mai mult de 8%. Oamenii învaţă să supravieţuiască. Trocul a luat locul banilor, iar numărul celor fără un adăpost deasupra capului, al celor care recurg la supa săracului şi al celor care se sinucid a urcat.

„Este ca în timpul războiului”, scrie Panagiotis Grigoriu, istoric şi etnolog, pe blogul său. A pierdut tot. Contractul său de muncă la un centru de cercetare nu i-a fost reînnoit din cauza tăierilor de la buget. Nu a mai putut plăti chiria şi s-a mutat la prieteni. Ultima dată când a făcut un plin de benzină la maşina sa veche a fost pe 26 decembrie. El foloseşte ori de câte ori se poate transportul public pentru că este mai ieftin. Panagiotis face parte din cei o treime de greci care trăiesc sub pragul sărăciei, adică mai mult de trei milioane de oameni, potrivit Eurostat. Numai în Europa de Est situaţia economică este mai rea.

 

Clasa de mijloc, prima lovită

saraci greciaClasa de mijoc a fost prima afectată de această criză. În această categorie intră şi Lambros Zacharatos. Până anul trecut a lucrat ca designer de interior şi câştiga până la 4.000 de euro pe lună. Acum este nevoit să locuiască împreună cu alţi doi colegi de suferinţă într-o cameră micuţă pusă la dispoziţie de organizaţia caritabilă Klimaka, scrie „Der Spiegel”.

Dar aici toţi rezidenţii trebuie să ia parte la activităţile de zi cu zi: gătesc, curăţă, ce este nevoie. Numărul celor care nu mai au un acoperiş deasupra capului după ce şi-au pierdut locul de muncă este mult mai mare decât statisticile oficiale pentru că mulţi, mai ales tinerii, s-au mutat la rude. Aproximativ 100.000 de firme au dat faliment şi multe altele sunt pe punctul de a se prăbuşi. Rata sinuciderilor este în creştere, numărul crimelor şi jafurilor s-a dublat, iar zeci de mii de oameni au rămas fără locuinţe.

Viaţa în regiunile rurale, unde s-a revenit la schimburile tradiţionale de produse, este mai suportabilă. Mulţi fermieri au decis să ofere gratuit produse alimentare pentru cantinele săracilor.

Trocul a luat locul banilor

Oamenii încearcă să înveţe să se descurce. Trocul, chiar şi în privinţa serviciilor, a luat locul banilor. Oamenii refuză să plătească taxa suplimentară inclusă în factura pe electricitate, impusă din octombrie de guvern, chiar dacă au fost ameninţaţi cu întreruperea furnizării electricităţii. Compania de distribuţie DEI a încercat să facă acest lucru de câteva ori, dar sindicatul electricienilor s-a opus. 500.000 de gospodării refuză să plătească acest impozit.

Terapie de grup pentru datornici

În centrul capitalei funcţionează centrul de ajutorare pentru datornici Ekpizo. Cu chipuri tensionate, participanţii la şedinţă schimbă câteva saluturi inhibate înainte de a se sprijini de pereţi. De parcă le-ar fi teamă să se aşeze pe scaunele dispuse în cerc, ca pentru o terapie de grup. Sau poate le e greu să admită că, prăbuşindu-se sub greutatea datoriilor, sunt pur şi simplu disperaţi, scrie „To Vima”. Când interlocutoarea lor intră în sală, atmosfera rece se destinde un pic.

„De mai bine de un an şi jumătate aud aceleaşi cuvinte”, mărturiseşte Lila Linardatou, juristă la Ekpizo. Ea încearcă să le dea sfaturi celor care nu mai  fac faţă sub povara datoriilor şi doresc să negocieze o păsuire cu băncile. „Scopul nostru este să evităm ce e mai rău”, spune Linardatou, citată de publicaţia „To Vima” . Peste 6 .000 de persoane s-au adresat deja centrului Ekpizo, unde jurişti, psihiatri şi psihologi – toţi voluntari – încearcă să-i liniştească pe cei care, sub greutatea crizei, încep să cedeze.

Oameni care recurg la un card de credit pentru a aproviziona un altul, capi de familie care s-au îndatorat „până în gât” când au avut probleme de sănătate şi care nu au mai reuşit să-şi revină, oameni care trăiesc în impas aşteptând o ieşire care nu vine niciodată.„Situaţia este insuportabilă. Societăţile de credit ne sună de până la zece ori pe zi şi ne ameninţă”, povesteşte Konstantinos Venerdos, care a trebuit să iasă la pensie de curând, din motive de sănătate.

Tot mai multe sinucideri

„Am făcut o cerere de înţelegere amiabilă, dar băncile mă ignoră. Am doar 5 euro în buzunar pentru a ajunge la sfârşit de lună şi mă cuprinde panica. Mă gândesc din ce în ce mai des la sinucidere pentru a sfârşi cu toate astea. Dar mă gândesc şi la fiul saraci greciameu. Ce se va alege de el, dacă eu îl abandonez?”, spune  Venerdos.

Alţii au trecut la fapte. “Patru membri ai grupului s-au sinucis deja în ultimele luni şi alte zeci rezistă doar datorită medicamentelor. Trebuie făcut ceva pentru a nu mai fi şi alte victime“, spune neliniştită Mikela Christodoulou, o altă angajată de la Ekipzo. “Recunosc că am intrat într-o spirală fără sfârşit. Foloseam un card pentru a aproviziona un altul, explică Mario, un funcţionar. Cu toate aceste propuneri ispititoare ale băncilor, am ajuns să am până la 20 de carduri diferite. Dar salariul meu a fost redus de mai multe ori, şi acum mi-e teamă să nu mă regăsesc în stradă”.

Oferta Eurogrupului

După numeroase incertitudini, situaţia pare a se fi lămurit în privinţa salvării Greciei de la faliment. Ministrul francez al Finanţelor, François Baroin, a declarat luni dimineaţă că toate condiţiile necesare unei înţelegeri sunt îndeplinite. Miniştrii de Finanţe din zona euro reuniţi, ieri, la Bruxelles, vor acorda, chiar dacă sub „supraveghere”, cel de-al doilea pachet de ajutor financiar în valoare de 130 de miliarde de euro pentru Atena şi ştergerea parţială a datoriei deţinute de creditorii privaţi, la nivelul a 100 de miliarde de euro. Contribuţia FMI la noul acord va fi, potrivit „Financial Times”, de 13 miliarde euro.

 grecia-troica

sursa caricatura

OAMENI IN SCHIMBUL BANILOR…

Legaturi:

13 Comentarii »