Mugur Isarescu: 2012, anul MARILOR TRANSFORMARI. Guvernatorul BNR: am lucrat bine cu Mihai Razvan Ungureanu/ Cerintele FMI ne afunda definitiv/ Grecia, spre un EXIT EURO?

ISARESCU INDICA PRIORITATILE NOULUI GUVERN: MENTINEREA ACORDULUI CU FMI PANA LA FINAL DUPA CARE INLOCUIREA CU PACTUL DE STABILITATE FINANCIARA EUROPEAN

• Wall-Street: Isarescu avertizeaza: Vom avea un an de mari transformari!

Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Mugur Isarescu, crede ca 2012 va fi un an de mari transformari. Vestile bune: inflatia se va stabiliza si va atinge chiar un minim de 2%, iar investitiile straine directe isi vor opri declinul. Vezi care sunt in schimb provocarile acestui an.

Inflatia va atinge un minim de 2% in primavara

Seful BNR a scos in evidenta, la conferinta de prezentare a raportului trimestrial asupra inflatiei, ca trimestrul 4 de anul trecut a fost marcat de o scadere vizibila a anticipatiilor inflationiste, chiar peste asteptarile bancii centrale. Ca urmare, BNR se asteapta ca tendinta dezinflationista sa continue, iar rata anuala a inflatiei sa coboare la 2% in primul trimestru al acestui an, pentru ca in T3 sa urce spre un maxim de 3,8%, iar pe finalul anului sa revina in jurul tintei, la 3,2%. (…)

Persista tendinta de economisire, dar consumul este lovit

Guvernatorul BNR a subliniat faptul ca tendinta spre economisire a populatiei este un lucru si bun si rau in acelasi timp. In mod normal este un lucru bun ca populatia pune bani deoparte, dar acest lucru pune in pericol cresterea economica. In plus, Isarescu atrage atentia si asupra atitudinii bancilor, care au intrat intr-o batalie pentru clienti, dar aceasta politica are doua taisuri.

“Creste astfel rezervorul de economisire, dar acest lucru ataca si consumul”, a spus guvernatorul BNR. Depozitele constituite de populatie si firme au urcat anul trecut cu 5,6%, la 187,2 miliarde lei, ceea mai mare crestere fiind inregistrata de economisirile in lei ale populatiei, cu 8,7%, in timp ce la polul opus se situeaza depozitele in valuta ale companiilor, in scadere cu 9,2%. (…)

Absorbtia fondurilor UE trebuie sa fie o prioritate a noului Guvern

Intrebat ce parere are despre noul premier, guvernatorul BNR a raspuns ca a lucrat bine cu Mihai-Razvan Ungureanu pe vremea cand era consilier de stat, in 2000.

“Formula noastra este standard. Lucram conform legii si vrem sa lucram bine cu orice Guvern pe care ni-l da tara“, a precizat Isarescu.

In acelasi timp, guvernatorul a mentionat ca printre prioritatile noului Guvern trebuie sa se numere mentinerea acordului cu FMI, continuarea reformelor structurale si cresterea gradului de absorbtie a fondurilor structurale.

In ceea ce priveste fondurile structurale, seful BNR a precizat ca intrarile nete de la UE au ramas cam la fel in 2011 fata de 2010, ceea ce “ne arata o oportunitate pierduta”. (…)

• Romania Libera: Isărescu spune că România ar trebui să nu mai încheie un nou acord cu FMI

România ar trebui să nu mai încheie un nou acord cu Fondul Monetar Internaţional după finalizarea înţelegerii actuale, programată pentru 2013, pentru că nu ar da un semnal bun pieţelor, iar noua ancora poate fi reprezentată de pacturile Uniunii Europene, apreciază guvernatorul BNR Mugur Isărescu, citat de Mediafax.

“Ancora (acordul cu FMI – n.r.) rămâne pentru credibilitate. Rămâne suma de bani pentru dezvoltări exterioare României, care nu au putut să fie prevăzute şi probabil că va trebui să ieşim şi din acest acord. Poate mai facem unul de acelaşi tip? Cel mai bine ar fi să ieşim din acest acord, ceea ce ar însemna că lucrile merg bine şi nu mai avem nevoie de profesor. Dacă te mai lungeşti într-un asemenea acord, nu va mai fi un mesaj bun“, a spus Isărescu.

Oficialul BNR a arătat că noi ancore ar putea şi ar trebui să fie acordurile de la nivelul Uniunii Europene, precum Pactul de Stabilitate Fiscală.

“Nu sunt de partea acelora care nu vor la greu să-şi arate măsura. O dau într-o direcţie total necunoscută, nici nu ştii ce vor în discursul lor, atacă zona euro, atacă şi UE. Nu vreau să cred că ţara asta are aşa o neşansă istorică atunci când intră de fiecare dată într-un club“, a afirmat Isărescu. Guvernatorul băncii centrale nu este însă de acord cu o ajustare brutală a datoriei publice, chiar dacă România trebuie să fie preocupată de disciplina pieţelor, amintind că în prin politica din anii ’70-’80 s-a ajuns la o abruptă ruptură de tehnologizare a economiei şi scoaterea ei în afara circuitul mondial, în anii ’90.

“Este nevoie de un model aşezat pe mai multe generaţii, care presupune şi sustenabilitate. Să dai câmp şi timp suficient creşterii economice să producă resursele necesare şi din acest surplus de resurse să încerci să-ţi rambursezi datoria“, a continuat Isărescu. În luna martie a anului trecut, autorităţile de la Bucureşti au decis să prelungească înţelegerea cu FMI încheiată în 2009 printr-un acord de tip preventiv în valoare de circa 3,5 miliarde de euro.

Acordul cu FMI este însoţit de un sprijin preventiv de 1,4 miliarde euro de la Uniunea Europeană şi de un împrumut de 400 milioane de euro de la Banca Mondială, bani care nu au mai fost viraţi în acordul anterior. Banca Mondială a acordat împrumutul în luna decembrie a anului trecut. Directorul de ţară pentru România al Băncii Mondiale, Francois Rantrua, a declart recent că autorităţile de la Bucureşti negociază cu instituţia financiară internaţională un acord preventiv de un miliard de euro pentru a susţine bugetul ţării.

• Adevarul.ro: Cerinţele FMI afundă şi mai tare ţara în criză

Analiştii chestionaţi de „Adevărul“ consideră că măsurile solicitate de FMI vor împiedica o creştere economică sustenabilă, întrucât nu sunt corelate cu realităţile financiare din România.

Fondul Monetar Internaţional a bifat zilele trecute încă o evaluare a acordului de tip preventiv semnat cu Guvernul român. Experţii au plecat fluturându-ne ideea că stăm mai bine decât restul Europei, dar că plătim preţuri mici la energie şi gaze. Astfel că liberalizarea pieţei de electricitate trebuie să înceapă în perioada următoare şi să se încheie în 2017. În schimb, „este cam devreme să vorbim de creşterea salariilor şi a pensiilor“, a spus Jeffrey Franks, şeful misiunii.

Când i s-a amintit că există un indicator numit „putere de cumpărare” şi că analizele consultanţilor au arătat că abia în 2020 populaţia îşi va permite preţuri ca în UE, Franks a spus că, la acest capitol, FMI şi Guvernul au păreri diferite. Tot el a precizat că, anul acesta, creşterea economică a ţării (1,5 – 2%, faţă de 1,8 – 2,3%, cât estima anterior) se va datora consolidării consumului intern, întrucât UE va intra în recesiune şi nu ne mai putem baza pe exporturi.

De ce nu creşte consumul intern

Analiştii chestionaţi de „Adevărul” susţin însă că dis­cursul lui Jeffrey Franks din conferinţa de presă de la finalul vizitei nu are nimic în comun cu realităţile economice ale ţării. În ceea ce priveşte creşterea consumului intern, pe care se bazează Franks, Liviu Voinea, director executiv al Grupului pentru Economie Aplicată, îi aminteşte oficialului FMI că proiectul de buget pentru acest an prevede o creştere a consumului mai mică decât cea a PIB-ului. „Pentru a fi consumul intern un factor de creştere economică, ar fi nevoie de o creştere semnificativă fie a cheltuielilor publice, or noi facem exact contrariul, fie o creştere de salarii şi pensii, care este posibilă acum, dar nu este sănătoasă“, a arătat Voinea.

„Este o minciună faptul că va creşte consumul intern, la fel ca toate lucurile pe care le spune Franks”, susţine şi analistul Ilie Şerbănescu. El a amintit că, în ultimii trei ani, FMI a făcut şase prognoze de creştere economică pentru România şi le-a ratat pe toate. „Este clar că nici de această dată nu avem cum să atingem creşterea pe care o estimează“, a completat Şerbănescu.

Şi Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank, este de aceeaşi părere. „Nu împărtăşim ideea celor de la FMI, iar, ca dovadă, prognoza noastră de creştere economică este de 0,5%, mult mai mică. Cel mai probabil, consumul intern va avea o evoluţie extrem de slabă, din cauza veniturilor mici, a încrederii reduse şi a accesului limitat la finanţări“, a arătat Dumitru.

Totodată, Liviu Voinea a mai spus că liberalizarea pieţei de energie trebuie să fie corelată cu puterea de cumpărare a populaţiei. „De-asta nu poţi să duci o politică doar de austeritate, ci liberalizarea trebuie corelată cu creşterea economică şi cu majorarea salariilor, pentru ca oamenii să poată suporta aceste scumpiri. Totodată, liberalizarea preţurilor nu trebuie făcută în paralel cu privatizarea companiilor de stat, întrucât acest lucru înseamnă să obligi statul să aibă pierderi şi să dai pe tavă profitul privaţilor”, a punctat Voinea.

Cum putem suporta scumpirile

„Liberalizarea pieţei de energie a fost o obligaţie pe care ne-am asumat-o la aderarea în UE. Impactul asupra populaţiei va fi negativ, pentru că preţul ar trebui să crească foarte mult, întrucât acum plătim unul dintre cele mai mici preţuri din UE. Însă procesul nu este corelat cu puterea de cumpărare“, spune şi Ionuţ Dumitru. El a amintit că acest demers are încă multe necunoscute, iar Guvernul nu a arătat în mod public cu cât vor creşte preţurile.

„FMI a cerut un consultant care a spus că piaţa poate fi liberalizată total în 2020, dar ei o ţin tot pe a lor, pentru că nu vor binele României. Uitaţi-vă la privatizări. FMI nu vrea să privatizăm ce e nerentabil, ci ceea ce e profitabil. Eu înţeleg să fie privatizări, dar pentru eficientizare, nu să schimbăm monopolul statului român cu monopolul altor state“, a mai afirmat Ilie Şerbănescu.

Cine poate scăpa de scumpiri

Guvernul trebuie să definească în următoarea perioadă care vor fi consumatorii vulnerabili care vor continua să plătească preţuri reglementate. Potrivit lui Liviu Voinea, metodologia europeană permite ca 40% din consumatorii casnici să fie incluşi în această categorie.

Consumul intern, a scăzut cu 2,5% anul trecut

Datele furnizate săptămâna trecută de Institutul Naţional de Statistică arată că, anul trecut, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a scăzut cu 2,5% faţă de 2010. Cel mai mult s-au redus vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (-6,2%) şi cele de carburanţi (-1,7%).

• Adevarul.ro: Irlanda a reuşit să convingă FMI să-i relaxeze condiţiile de creditare

Premierul irlandez Enda Kenny are de ce să se bucure: Fondul Monetar Internaţional a acceptat ca Irlanda să transfere, de acum înainte, o parte substanţială a banilor rezultaţi din privatizare către crearea de locuri de muncă. Până acum, banii trebuiau direcţionaţi către reducerea îndatorării ţării, scrie “Le Monde”.

“E o schimbare importantă a poziţiei triocii faţă de ce se întâmpla când am demarat negocierile“, a explicat Enda Kenny. De când Irlanda a intrat sub asistenţa FMI, a Comisiei Europene şi a Băncii Centrale Europene, în noiembrie 2010, privatizările erau menite să reducă datoria ţării, considerată nesustenabilă, de aproape 120% din Produsul Intern Brut (PIB).

FMI a decis astfel, într-un final, să ţină cont şi de indicii de creştere economică (spre zero în cazul Irlandei) şi să relaxeze ritmul consolidării bugetare pentru statele aflate în dificultate.

“Troica” şi-a exprimat încrederea în guvernul de centru-stânga al Irlandei. “Irlandezii au obţinut aceste marje de manevră şi asta va continua cât timp vor îndeplini obiectivele programului de asistenţă“, potrivit unor surse din anturajul comisarului european pentru afaceri economice şi monetare, Olli Rehn.

Dacă Grecia şi Portugalia au probleme în a-şi respecta angajamentele, Irlanda a mers mai bine decât se aşteptau creditorii săi. Irlanda a primit un împrumut de urgenţă de 85 de miliarde de dolari. În 2011, deficitul Irlandei a fost redus la 10% din PIB, mai puţin chiar decât cel estimat. Sectorul bancar, al cărui faliment a grăbit prăbuşirea economiei, este pe cale de a fi restructurat. Iar motorul economiei Irlandei (acum ceva vreme “tigrul celtic”) – exporturile – şi-au revenit.

Marea problemă rămâne însă şomajul. Cuplată cu o creştere economică slabă, fenomenul ameninţă de fapt chiar obiectivul programului FMI: reducerea datoriei. Previziunea de creştere economică pentru Irlanda a fost revizuită de UE şi FMI de la 1,1% la 0,5% pentru 2012. Şomajul este la un nivel extrem de ridicat – 14%. Consumul intern s-a redus şi el, iar analiştii nu exclud că ar putea fi nevoie de un alt împrumut.

•  Hotnews: Standard & Poor’s: Datoria Greciei ramane nesustenabila chiar si in scenariul unui haircut de 70%

Nivelul datoriei Greciei ramane nesustenabil chiar si in ipoteza unui haircut de 70% a datoriei sectorului privat, avertiza miercuri agentia de rating Standard & Poor’s, citata de Reuters. Anuntul pune presiune si pe Banca Centrala Europeana care este nevoita, de asemenea, sa accepte sa ia parte la pierderi. “Detinatorii de titluri grecesti din sectorul privat sunt in prezent doar o parte dintre creditorii Greciei, cea mai mare parte din datoria tarii fiind trecuta in responsabilitatea BCE si a altor institutii oficiale“, a spus Frank Gill, analist al S&P.

“Daca Grecia isi negocia in urma cu doi ani o pierdere cuprinsa intre 50 si 70% din partea creditorilor privati poate ca si-ar fi putut aduce datoria la un nivel sustenbil. Insa, cum doar o mica parte a investitorilor au acceptat taierea, in vreme ce sectorul public doar intr-o mica masura sau chiar deloc, reducerea nu va fi probabil suficienta pentru a face datoria sustenabila, mai ales dupa cum se anunta si estimarile privind PIB-ul“, a adaugat Gill.

Viitorul Greciei  si al zonei euro ramane inca in suspans cata vreme liderii partidelor politice din Grecia discuta inca despre reformele necesare pentru planul de salvare din partea UE si FMI. Ingrijorarile legate de modul in care se vor finaliza aceste discutii asupra acestui pachet si procesul de negociere care se prelungeste mult prea mult incepe sa ingrijoreze pietele financiare. Standard & Poor’s, care in prezent asociaza Greciei un rating CC cu perspectiva negativa, a anuntat ca are intentia sa coboare tara la “selective default” (ultima categorie de rating sub nivelul “junk”) temporar, pana cand guvernul solutioneaza problema datoriei. Ratingul Greciei ar putea fi apoi avansat la “un nivel scazut” care va depinde de modul in care tara isi va aduce datoria publica la un nivel sustenabil, a afirmat Gill.

Intre timp, S&P considera ca situatia Frantei si cea a Italiei se deterioreaza, iar operatiunile de refinantare pe termen lung ale BCE au rolul de a furniza “bani ieftini” pentru liderii politici, insa nu vor reusi sa inlocuiasca nevoia urgenta de schimbari structurale din zona euro. “Vedem in continuare o deteriorare a conditiilor de creditare in tari precum Italia sau Franta, iar acest lucru va duce la o slabire si mai puternica a cererii interne. Acest lucru va ingreuna proiectiile legate de veniturile bugetare pentru 2012”, sustine Gill. De asemenea, S&P s-a alaturat altor agentii de rating care au criticat liderii Zonei Euro pentru ca se concentreaza prea mult pe masurile de austeritate, in loc sa puna accentul pe politicile de stimulare a cresterii economice.

• Mediafax.ro: Grevă generală vineri şi sâmbătă în Grecia, împotriva noilor măsuri de austeritate

Principalele două sindicate greceşti, Adedy pentru sectorul public şi GSEE pentru cel privat, au făcut apel joi la o grevă generală în zilele de vineri şi sâmbătă, în semn de protest faţă de noile măsuri de austeritate impuse de UE şi FMI în schimbul unui nou împrumut. “Facem apel la o grevă generală vineri şi sâmbătă alături de sindicatul serviciilor publice”, a declarat purtătorul de cuvânt al GSEE, confederaţie sindicală a sectorului privat, după o noapte de dezbateri ale celor trei partide ale coaliţiei de guvernare despre un nou plan de rigoare.

• Presseurop.eu: Un exit al Greciei nu mai este un subiect tabu

Evocând, aşa cum a făcut la începutul acestei săptămâni comisarul Neelie Kroes, ieşirea Greciei din zona euro, liderii europeni par să pregătească terenul pentru această eventualitate. Într-un moment în care Atena încă negociază cu creditorii săi privaţi restructurarea datoriei sale.

Marc Peeperkorn

Desigur dna Neelie Kroes a fost pusă la punct în 7 februarie de către colegii ei din Comisia Europeană. Versiunea oficială la Bruxelles este şi rămâne că Grecia trebuie ţinută la bord cu orice preţ – şi cu un nou împrumut de urgenţă de 130 de miliarde de euro. Deoarece dacă o singură piatră cade, întreaga structură euro se prăbuşeşte. Costul ar depăşi atunci cu mult pe cel al unei ajutorări în urgenţă a grecilor.

Faptul că doamna comisar pentru societatea digitală nu a ţinut cont [în interviul pe care l-a  dat cu o zi înainte], în De Volkskrant, de această teorie financiară a dominourilor, nu era nici un lapsus nici o gafă. Cuvintele ei se înscriu într-o tendinţă iniţiată în toamna trecută. Aceasta consistă în a submina tabuurile europene, astfel încât minţile să fie coapte pentru a lăsa, dacă se prezintă eventualitatea, grecii să se înfunde în problemele lor.

Primul tabu în ceea ce priveşte moneda euro – denigrarea politicienilor greci – a fost atacat în septembrie trecut de către diplomaţii UE. Exasperarea reprimată de luni de zile cu privire la promisiunile de reducere a cheltuielilor pe care Atena mai degrabă le uită decât să le aplice, a condus la critici severe din partea diplomaţilor.

Şi totuşi o ţară poate (teoretic) ieşi din zona euro

“Ne-am săturat de văicărelile grecilor ăştia afurisiţi”, a spus unul dintre ei. Altul a poreclit [gestionarea crizei] drept “adevărat scandal”; un al treilea specula deja la vremea respectivă asupra falimentului Greciei: “Nu putem continua să pompăm. Există un moment în care căpitanul spune: “Toţi în bărci, nava trebuie părăsită”.

Al doilea tabu – o ţară poate fi exclusă din zona euro – a dispărut la începutul lunii noiembrie datorită cancelarului german Angela Merkel şi preşedintelui francez Nicolas Sarkozy. Atunci când primul ministru grec i-a mâniat anunţând un referendum asupra reducerilor cheltuielilor, “Merkozy” a sugerat că doar o întrebare se putea pune: Grecia rămâne da sau nu în zona euro? Prin urmare, este posibil să se iasă din aceasta.

În aceeaşi lună preşedinţii europeni, Herman Van Rompuy şi José Manuel Barroso, au venit de hac celui de-al treilea tabu: euro are un sfârşit. Într-o declaraţie emoţională în faţa Parlamentului European, au avertizat amândoi că supravieţuirea monedei euro ar putea fi pusă în pericol dacă liderii UE nu intervin rapid.

În ultimele săptămâni, a venit rândul celui de-al patrulea tabu: o ţară din zona euro nu poate da faliment. Din nou, Merkel şi Sarkozy, dar şi ministrul de finanţe olandez Jan Kees de Jager, au declarat că Atena  nu va obţine al doilea împrumut de urgenţă de 130 miliarde dacă nu îndeplineşte exigenţele  creditorilor (UE şi FMI) privind reducerea cheltuielilor. Şi fără aceşti bani, Grecia ar da faliment, a adăugat, ca să fie sigur că s-a făcut înţeles, preşedintele Eurogrupului, Jean-Claude Juncker.

După patru prime tabuuri dispărute, poate trece un al cincilea

Şi iată că acum, comisarul Kroes doboară al cincilea şi ultim tabu, care este de fapt mai degrabă o dogmă:  zona euro se prăbuşeşte dacă Grecia trece înapoi la drahmă. “Nu este adevărat”, declară Kroes. Trebuie amintit că, în acest context, comisarul european grec Maria Damanaki (pentru Pescuit) a susţinut deja  weekend-ul trecut că există planuri de urgenţă la Bruxelles în caz de ieşire a Greciei din zona euro. Ceea ce a fost dezminţit de către Comisie.

Merkel, Sarkozy, Kroes şi diplomaţi UE permit astfel discuţia asupra ieşirii Greciei din zona euro. Primul ministru [olandez] Mark Rutte şi ministrul de finanţe Jan Kees de Jager recunosc de marţi [7 februarie] că acest lucru este posibil. Dar nu se va face săptămâna aceasta – negocierile extrem de penibile care se desfăşoară la Atena între creditori şi guvernul grec vor duce totuşi probabil la un acord în zilele următoare.

Dar, toţi cei în cauză ştiu că, în trei luni, creditorii se vor afla din nou la Atena pentru a pretinde, din nou, că Grecia nu şi-a ţinut promisiunile, pentru a suta oară. Şi toată lumea va fi pregătită pentru ieşirea Greciei. Şi nimeni nu va putea spune că este o surpriză.