Chevron, gazele de sist si MASACRUL ECOLOGIC de la Barlad. CUM S-AU IMPARTIT RESURSELE ROMANESTI DE HIDROCARBURI GIGANTILOR ENERGETICI MONDIALI

• Obiectiv de Vaslui: Bârladul, în pragul unei catastrofe de proporții: Masacru ecologic

Gigantul petrolier Chevron din SUA este pe punctul de a demara în zona Bârladului foraje pentru extragerea gazelor de șist, dar tehnologia pe care intenționează să o folosească – fracționarea hidraulică – este dintre cele mai poluante și mai controversate. În timp ce în multe țări din Europa, chiar și în SUA, tehnologia a fost interzisă, la noi totul se desfășoară cu acceptul guvernanților. Iată doar câteva dintre urmările folosirii acestei tehnologii: otrăvirea întregului câmp acvifer din zonă cu substanțe extrem de nocive folosite în procesul de extracție, eliberarea la suprafață a unor substanțe radioactive precum Radium 233, sondele folosite vor otrăvi aerul, având efecte dezastruoase asupra organismelor vii (arsuri de piele și ale căilor respiratorii, afectarea simțurilor de bază, căderea părului etc). Mai mult, detonările de explozivi la adâncimi de până la 3 kilometri vor provoca o serie de mici cutremure de suparafață. Autoritățíle locale habar nu au de dezastrul ecologic ce urmează a se întâmpla în zonă.

În timp ce autoritățile locale și politicienii se dau de ceasul morții din cauza “rutului” electoral, Bârladul și mai toate comunele arondate sunt în pragul unei catastrofe ecologice de proporții. Mai trist este că acest dezastru a fost pus la punct cu acceptul celor care acum se află la putere.

Gigantul petrolier Chevron, din Statele Unite ale Americii (SUA), va demara, în vara acestui an, un proiect de anvergură, ce vizează extragerea gazelor de șist. Acest proiect va duce la un dezastru ecologic cu urmări nefaste pentru toate organismele vii din zona viitoarei exploatații. Cei de la Chevron au obținut undă verde din partea statului român pentru a exploata două perimetre: cel de la Bârlad și încă unul din Dobrogea.

Totul pleacă de la tehnologia ce urmează a fi folosită pentru a extrage aceste gaze de șist și care poartă denumirea de fracționare hidraulică. Gazele de șist nu diferă cu nimic față de cele din zăcămintele “tradiționale”, însă diferența este dată de faptul că sunt captate în structuri geologice extrem de dificil de accesat și, prin urmare, necesită tehnologii pe măsură de extragere. Tehnologia pe care o vor folosi cei de la Chevron constă în pomparea a milioane de litri de apă, amestecate cu substanțe chimice care dizolvă rocile, pentru a elibera gazele prinse în ele. Această tehnologie este extrem de nocivă pentru mediul înconjurător, lucru ce a făcut ca mai multe state din Europa să o interzică.

Conform specialiștilor și ecologiștilor, urmările folosirii unei astfel de tehnologii sunt extrem de nefaste. Apa care este injectată la adâncimi de până la trei kilometri este amestecată cu o multitudine de substanțe toxice, extrem de periculoase pentru tot ceea ce înseamnă organism viu. Acestea pot provoca arsuri ale pielii și căilor respiratorii, pierderea mirosului și a gustului, căderea părului etc. Pe de altă parte, odată cu gazul eliberat din roci, se ridică la suprafață și apa otrăvită și, automat, poate infecta câmpul acvifer din zonă. Este bine știut că în întreaga zonă a Bârladului puțurile de adâncime sunt principala sursă de apă potabilă, iar dacă sondele Chevron își vor începe activitatea, atunci sunt șanse extrem de mari ca acestea să fie otrăvite.

“Fracking-ul” provoacă cutremure!

Pe lângă poluarea apei subterane, tehnologia fracturării hidraulice provoacă un alt șir de nenorociri. Este vorba despre declanșarea unor mișcări sesmice în toată regula, adică a unor cutremure. Iar cei care au stabilit acest lucru fac parte din agenții și instituții guvernamentale americane, precum Agenția pentru Protecția Mediului, Armata Statelor Unite și Institutul de Studii Geologice al SUA. Toate acestea, în baza unor studii științifice amănunțite, au reușit să stbilească, în cele din urmă, cât de nocivă este tehnologia fracturării hidraulice.

Armata SUA și Institutul de Studii Geologice au stabilit clar că injectarea apei în formațiunile stâncoase de la mare adâncime provoacă cutremure. Spre exemplu, în Oklahoma, unde există foarte multe exploatări de acest gen, în 2010 au avut loc nu mai puțin de 1.047 de cutremure, în condițiile în care, până atunci, numărul mișcărilor telurice nu depășea 50. Specialiștii geologi și militari americani au stabilit clar raportul de cauzalitate cu tehnologia fracking-ului (cum mai este denumită fracturarea hidrologică), care este folosită din greu pe siturile de exploatare din acest stat american. Istoria s-a repetat și în Marea Britanie, în Lancanshire, unde o altă corporație a folosit aceeași metodă și activitatea seismică a crescut simțitor. Cum Bârladul se află în imedata apropierea a uneia dintre cele mai active zone seismice din țară (zona Vrancea), care de-a lungul istoriei a provocat cutremure cu pagube imense și mari pierderi de vieți omenești, fracționarea hidraulică poate avea efecte devastatoare!

Toate acestea au atras atenția comunității internaționale, iar unele state au și reacționat în consecință, dând dovadă de înțelepciune. Astfel, state precum Franța și, cel mai recent, Bulgaria, au interzis cu desăvârșire exploatarea gazelor de șist pe teritoriul lor. Asta în timp ce statul român nu dă nici un semn că i-ar păsa de sănătatea cetățenilor săi și a mediului înconjurător.

În urmă cu câteva zile, șeful Agenției Naționale pentru Resurse Minerale – Alexandru Pătruți – a declarat că România nu va interzice folosirea fracționării hidraulice pentru extragerea gazelor de șist. Aceste declarații au fost făcute în timp ce în fața Ambasadei României la Sofia organizații nonguvernamentale bulgare au protestat pentru ca statul român să nu permită folosirea acestei tehnologii!

Autoritățile și politicienii locali nu au habar de coșmarul ce amenință orașul și întreaga zonă.
“Voi face o interpelare către Ministerul Mediului, căruia îi voi cere mai multe lămuriri pe marginea acestui subiect. Dacă este vorba despre ceva benefic pentru economia locală și pentru populație, atunci nu e nici o problemă, dar dacă va reieși contrariul, atunci trebuie să se acționeze în consecință”, a declarat Adrian Solomon, deputat de Bârlad.

• Sfin [28 Octombrie 2011]: Noii exploratori ai României

 Giganţii energetici Exxon, Chevron, Gazprom şi Lukoil caută gaze şi petrol în vestul ţării, Dobrogea şi Marea Neagră

Ani la rând resursele autohtone de hidrocarburi nu au interesat marile companii energetice mondiale. După sentinţa favorabilă României în procesul de la Haga intentat Ucrainei pentru delimitarea platoului continental din jurul Insulei Şerpilor situaţia s-a schimbat radical. Patru perimetre din noul teritoriu al României au fost deja concesionate, iar firmele câştigătoare, Lukoil şi Melrose, au promis să investească peste 100 de milioane de dolari în căutarea de petrol şi gaze. Cu milioane vor arunca şi Gazprom şi Chevron, dar în Câmpia Panoniei şi în Dobrogea.

Un desant al „greilor” de la Gazprom la Bucureşti în ur­mă cu trei săptămâni s-a lăsat cu promisiuni încurajatoare pentru autorităţi: ruşii vor cheltui „sute de milioane de dolari” pentru dezvoltarea sectorului pe­tro­lier românesc. Informarea publică a rămas la acest stadiu, dar pereţii ca­merelor din Palatul Victoria unde s-au purtat discuţiile cu reprezentanţii Moscovei au avut urechi. Gaz­prom va investi, prin subsidiara sâr­bă NIS, în vestul ţării, în patru pe­ri­metre concesionate de partenerul canadian East West Petroleum. Zona panonică, acolo unde se concentrează interesul ruşilor, este plină de puţuri abandonate de Petrom şi Rom­­gaz din motive economice. În­trebarea care se pune este cum de un gigant de talia Gazprom vine pe locul unde companii mici la nivel mon­dial au tras oblonul. „Sunt in­te­rese strategice la mijloc şi fiecare com­panie de genul acesta (Gaz­prom, de exemplu – n.r.) vrea să pă­trundă pe anumite pieţe”, a declarat pentru SFin Mihai German, fost di­rector adjunct al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM). De altfel, Kirill Kravchenko, directorul adjunct pentru activele din străinătate al Gazprom Neft, a afirmat că firma pe care o conduce este interesată de oportunităţi de dezvol­tare în Balcani şi Europa Centrală, iar România, Ungaria, Muntenegru şi Bosnia-Herţegovina au potenţial în ceea ce priveşte resursele mine­rale. Gazprom se alătură altor nume mari din energia mondială care au venit să caute petrol şi gaze în Ro­mânia: Exxon, Chevron, Lukoil. „In­te­resele acestora sunt diferite. La Chev­ron este o strategie ce vizează explorarea gazelor de şist.
De altfel, compania s-a extins şi în Polonia şi Bulgaria. În România a concesionat trei perimetre în sudul Dobrogei (Cos­tineşti, Vama Veche, Adamclisi – n.r.). Lukoil a reuşit să concesioneze două perimetre din Marea Neagră, în zona câştigată de România la Haga, iar Exxon s-a aliat cu Petrom pentru explorarea de hi­drocarburi la mare adâncime, acolo unde Pe­trom nu are capacităţi”, a afirmat Ger­man. Investiţiile totale în explorare ale acestor companii, precum şi ale celorlalte societăţi de mai mică anvergură, precum Mel­rose Resour­ces, Petro Ventures, Cla­ra Petroleum etc., se ridică la peste un miliard de dolari doar pentru perimetrele concesionate în ultimii doi ani, conform fostului şef de la ANRM.

Exxon a spart gheaţa

Prima mare companie care s-a ară­tat interesată de potenţialul au­toh­ton a fost ExxonMobile, una dintre cele mai profitabile societăţi pe­troliere din lume. Americanii s-au aliat, la finele lui 2008, cu Petrom pen­tru explorarea în comun a pe­ri­metrului Neptun, o zonă de mare adâncime de pe platforma conti­nen­­ta­lă românească a Mării Negre. În anul următor, cele două compa­nii au contractat un vas norvegian, Geo­Celtic, care a realizat explorarea seismică 3D pe o suprafaţă de 3.000 km pătraţi, iar valoarea contractului s-a ridicat la aproape 60-70 de milioane de euro. Un alt vas va sosi în ur­mă­toarea perioadă, iar în lu­nile de iar­nă va fi săpată prima son­dă de mare adâncime. Petrom şi Exxon vor afla cel târziu în februarie dacă peri­me­trul explorat deţine sau nu hidrocarburi. În cazul unui rezultat favorabil, Exxon şi-a arătat disponibilitatea să investească între 3 şi 10 miliarde de dolari pe platoul continental al Mă­rii Negre. Guvernul român le-a dat o mână de ajutor şi a prelungit acor­dul petrolier încheiat cu Petrom pentru Neptun cu încă 5 ani.

Efectul Haga

La începutul anului 2009, Româ­nia a câştigat aproape 10.000 de km pătraţi în urma deciziei Curţii Inter­na­ţionale de Justiţie de la Haga de de­limitare a platoului continental al Insulei Şerpilor. La scurt timp după aceea, ANRM a anunţat că va concesiona patru perimetre din „noul teri­toriu”. Câştigătorii vor fi două companii: Melrose Resources din Marea Britanie şi Lukoil din Rusia, fiecare cu câte două perimetre. Perdanţii sunt mai sus menţionaţii Exxon, Rom­­petrol (România) sau Repsol (Spa­­nia). Melrose Resources este o com­panie de mică anvergură, dar care a mai ţintit platoul continental autohton. Britanicii au încercat să se asocieze cu canadienii de la Sterling, prezenţi deja în Marea Neagră în blo­curile Midia şi Pelican, dar au în­tâmpinat probleme cu ANRM, care a refuzat transferul cotelor de participare la explorare. În noua ipostază de titular de concesiune, Melrose Re­sources promite investiţii de 130 de milioane de dolari în perimetrele Mu­ri­dava şi Cobălcescu. Britanicii deţin 80% din cota-parte, iar restul aparţine Petromar, societate aflată în proprietatea românului Gabriel Co­mă­nescu. Ei au venit într-o zonă care a fost explorată de ucraineni în 2001. „Analiza iniţială indică faptul că blo­curile au potenţial ridicat atât pentru gaze naturale, cât şi pentru pe­trol. În blocul Muridava s-a des­co­pe­rit ţiţei de către compania ucrai­nea­nă Olimpiskaya, însă datele disponibile sunt limitate”, consideră repre­zen­tanţii Melrose. Ei spun că în 2012 vor face studiile seismice, iar din 2013 vor începe forarea.

Ruşii de la Lukoil au luat faţa Exxon şi au obţinut drept de explorare pe cele mai îndepărtate perimetre: Rapsodia şi Trident. Prin vocea lui Vladimir Nekrasov, vicepreşedintele grupului, ei au declarat că vor investi în următorii trei ani 400 de milioane de dolari şi, în cazul unui succes, pregătesc alte 1,5 miliarde de dolari pentru dezvoltarea perimetrelor. Mihai German a declarat că amplasarea unei sonde de mare adân­cime, 3.000-4.000 metri, poate costa chiar şi 150 milioane de euro. Ruşii au anunţat că vor fora trei astfel de sonde.  Un alt perimetru din Marea Nea­gră concesionat recent a fost Lu­cea­fărul, iar compania câştigătoare este Petro Ventures din Australia. Acest bloc n-a făcut însă obiectul procesului de la Haga.

Miza pe onshore

Gazprom şi-a arătat interesul pentru perimetrele onshore, de us­cat, dar nu este singura companie. La rândul lor, ungurii de la Mol au câştigat trei concesiuni, în partene­riat cu Expert Petroleum, diversifi­când astfel afacerile lor din Româ­nia care s-au rezumat la distribuţia de carburanţi. Tot în vest au intrat şi trei companii mai mici – AuDax din Australia, Moesia Oil and Gas din Irlanda şi Clara Petroleum din Ma­rea Britanie. Ca şi Gazprom, aceste so­cietăţi vor recupera zăcă­mintele aban­donate de Petrom şi Romgaz.

Americanii de la Chevron au do­uă ţinte în România până în acest mo­ment. Una se situează în Mol­do­va, regiunea Bârlad, de unde au preluat acordul petrolier de la Regal Pe­troleum, în toamna anului trecut, pentru suma de 25 milioane de do­lari fără taxe. Iar recent au mai câş­ti­gat trei perimetre în sudul Dobrogei, căutările rezumându-se la gazele de şist. Subsidiara locală a Chevron a beneficiat în 2011 de două majorări de capital, una de 25 milioane de do­lari şi alta de 10 milioane de dolari, bani care vor merge la explorare. John Gass, vicepreşedintele grupului, a declarat că România are un po­tenţial ridicat de dezvoltare a zăcă­mi­ntelor de gaze de şist.