eurocrat

Fondul va scădea prognoza de creştere economică a României pentru acest an, dar va menţine ţinta de deficit bugetar, care va fi şi mai greu de atins în aceste condiţii. La mijlocul acestei săptămâni a început a patra evaluare a acordului de tip preventiv semnat de România cu FMI, iar delegaţia condusă de Jeffrey Franks va face turul ministerelor şi al instituţiilor în aceste zile pentru a lua pulsul economiei. Având în vedere contextul economic european extrem de nefavorabil în care ne aflăm, la finele acestei vizite FMI va revizui din nou, în scădere, prognoza de creştere economică pentru acest an, potrivit unor surse apropiate discuţiilor.

Totuşi, ţinta pentru deficitul bugetar nu va fi modificată şi va rămâne 1,9% din PIB, însă va fi mult mai greu de atins, în condiţiile în care România va finaliza anul cu un PIB mai mic decât cel estimat până acum. Astfel că Guvernul va fi nevoit să reducă şi mai mult cheltuielile.

Revizuirea PIB-ului nu va fi o surpriză

În prezent, prognozele FMI indică o evoluţie a PIB-ului cuprinsă între 1,7 şi 2,7% pentru acest an. Din primele informaţii, cel mai probabil FMI va reduce această estimare a valorii indicatorului cu 0,5-0,8 puncte procentuale.Aceasta ar fi pentru a doua oară în doar câteva luni când FMI revizuieşte în scădere prognoza de creştere economică a României pentru acest an. Şi la vizita lor precedentă, din octombrie-noiembrie 2011, experţii şi-au modificat previziunile de la 3,5%.

Decizia FMI nu va fi o surpriză pentru nimeni şi chiar este aşteptată în rândul autorităţilor române. Aceasta după ce, în urmă cu trei zile, oficialii Fondului au anunţat că Uniunea Europeană va intra în recesiune la finele acestui an. Astfel, experţii de la Washington se aşteaptă ca, la nivelul întregului bloc comunitar, Produsul Intern Brut să scadă cu 0,1%. Cel mai rău va sta zona euro, unde economia se va micşora cu 0,5%. Estimarea de până acum indica o creştere de 1,4% la nivelul întregii Uniuni Europene şi de 1,1% în ceea ce priveşte statele care utilizează moneda unică. Prin urmare, revizuirile sunt destul de severe şi de abrupte.

Europa de Est va duce greul

FMI a avertizat că Europa Centrală şi de Est va resimţi cel mai puternic impactul crizei din zona euro, ca urmare a legăturilor comerciale puternice cu economiile zonei euro. Analiştii FMI anticipează o creştere de 1,1%, faţă de 2,7% cât sperau anterior.Tot în urmă cu trei zile, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a înrăutăţit prognoza de creştere economică a României pentru acest an de la 1,1% la 0,8%. Până în octombrie anul trecut, BERD aştepta o creştere de 3,8% a PIB-ului României.

Preţuri ca în vestul Europei la energie

Pe lângă înrăutăţirea estimărilor privind PIB-ul, delegaţia FMI din aceste zile va pune un foarte mare accent pe liberalizarea pieţelor de gaze şi electricitate. Acest lucru va însemna creşterea treptată a tarifelor, care vor ajunge la nivelul celor din vestul Europei până în 2015.

  • Gandul:

FMI la Bucureşti. Câţi bani a încasat statul anul trecut şi pe ce i-a cheltuit Guvernul Boc. Ce “lucruri neclare” ascunde execuţia bugetară pe 2011

EUROPA ÎN CRIZĂ. Ce stat european a luat cele mai dure măsuri de austeritate. Comparaţie între România şi celelalte ţări din Europa

  • Bussines24:

Ilie Serbanescu – BERD: Criza folosita ca alibi pentru a scuza un esec

[...]

Vestul a esuat la integrarea economico-financiara a Estului

Este o comuniune nefericita intre institutii precum BERD si autoritatile politice dintr-o mare parte a tarilor estice in ascunderea adevarurilor in privinta motivelor cresterii scepticismului in acestea fata de economia de piata si democratie. Aceasta crestere nu este efectul crizei, ci al esecului strategiei Vestului de inglobare economico-financiara a Estului, care s-a desfasurat in maniera pur colonialista a anexarii de noi periferii de catre centru, si nu in maniera parteneriala a promovarii dezvoltarii nou-venitilor.

Ghidarea disproportionata a investitiilor vestice in Est pentru profituri lejere si pe termen scurt, incercarea de preluare rapida a pozitiilor strategice de comanda din tarile din Est de catre cele din Vest si, in multe din tarile estice, prevalenta expansiunii vestice nu prin investitii, ci prin banci, cu consecinta transformarii acestora in anexe de consum, cum este pregnant si cazul Romaniei, sunt numai cateva dintre coordonatele acestei strategii, care nu putea duce decat la esec cantata dezvoltare a tarilor estice in trecerea lor de la comunism la capitalism. Si sa antreneze un scepticism crescut fata de economia de piata si democratie!

Materializarile esecului aveau sa se produca oricum, iar, la agresivitatea strategiei, destul de repede! Materializarile vor fi aparut si fara criza din Occident. Si ar fi fost la fel de profunde. Nu aveau nevoie de criza din Occident ca sa se manifeste. Din acest punct de vedere, criza a fost doar un alibi pentru Occident in incercarea – asa cum face BERD – de a scuza esecul si chiar de a-l ascunde varandu-l sub presul crizei.

Este pacat ca autoritatile politice din Est “colaboreaza” cu institutii ca BERD in ascunderea fata de propriii concetateni a acestor realitati. Pentru ca este datoria lor sa deschida ochii oamenilor, caci acestia, oprimati de treburile si grijile zilnice, nu au timp de analize, ci doar consuma in durere efectele respectivelor realitati.

UE si FMI cer Greciei aplicarea de reforme mai severe

Uniunea Europeana si Fondul Monetar International (FMI) vor ca Grecia sa taie si mai mult din cheltuieli si sa implementeze o serie de masuri de austeritate deja agreate, inainte de a cadea de acord asupra unui nou pachet de salvare. In ultima saptamana, discutiile dintre Atena si creditorii privati legate de datoria Greciei au captat atentia intregii Europe, conform Reuters.com. Statul elen trebuie sa-si convinga partenerii din zona euro si FMI sa-i acorde un pachet de finantare de 130 de miliarde de euro pentru a evita un faliment haotic.

Partenerii Atenei au devenit din ce in ce mai exasperati din cauza alunecarilor fiscale repetate si ale intarzierilor in implemnetarea reformelor. Acestia vor sa vada ca statul elen progreseaza, inainte de a acorda un al doilea pachet de salvare de zeci de miliarde de euro, pentru urmatorii trei ani.  UE, FMI si Banca Centrala Europeana, organism tripartit cunoscut ca “troika”, au redactat un raport, in cursul acestei saptamani, care include o lista de masuri pe care vor sa le vada aplicate de Atena. In capul listei se afla taieri bugetare mai mari decat pana in prezent, care au ca scop atingerea tintelor fiscale pe 2012.

Ministru Economiei din Ungaria: FMI nu este comandantul tarii

FMI si Ungaria fac parte din aceeasi familie, institutia financiara nefiind comandatul Ungariei, a declarat ministrul Economiei, Gyorgy Matolcsy, citat de Portfolio, adaugand ca guvernul de la Budapesta are dreptul la un program financiar preventiv. “Suntem intr-o relatie de familie cu FMI. Suntem actionari la FMI, asa ca institutia nu este comandantul nostru. Suntem actionari minoritari, dar actionari si, de asemenea, membri UE. Nu ne milogim pentru bani, nu trebuie sa fim fortati. Suntem o familie, avem dreptul la un program preventiv de sprijin”, a spus Matolcsy, audiat in comisia de buget a Parlamentului.

Exista unele aspecte asupra carora executivul este de acord cu argumente aduse de Uniunea Europeana si FMI, in timp ce altelele nu sunt acceptabile. Restructurarea unor companii de stat este in interesul Ungariei, a adaugat Matolcsy, dar disputa pentru schimbarea sistemului de taxe este generata de interesele altor state din cauza competitiei. “Exista dezbateri in fiecare familie. Suntem rude, nu este un sistem feudal. Ungaria are nevoie de un program preventiv, nu de banii germanilor sau austriecilor”, a spus el.

Ministrul a admis in timpul discutiilor ca exista riscuri serioase pentru bugetul din acest an. UE a declansat procedurile de deficit excesiv impotriva Ungariei. Guvernul de la Budapesta are una sau doua luni la dispozitie pentru a convinge Bruxelles-ul ca va mentine deficitul bugetar sub 3% din PIB in acest an. UE estimeaza ca Ungaria va avea un deficit de 3,25% in acest an, iar daca autoritatile ungare nu reusesc sa respecte recomandarile UE pot pierde accesul la fonduri de coeziune anul urmator. Ungaria vrea sa-si asigure un acord preventiv de finantare de la FMI si UE, insa discutiile au fost ingreunate din cauza unor legi adoptate de Ungaria, in pofida opozitiei UE.

Directorul executiv în FMI Menno Snel i-a spus, joi, şefului statului că “la ultimele întâlniri au fost foarte multe complimente” faţă de cum a administrat ţara în criză, Băsescu răspunzând: “Poate la următoarea noastră întâlnire o să trimitem nişte oameni care protestează…în legătură cu succesele”. Preşedintele Traian Băsescu l-a primit, joi, la Cotroceni, pe noul director executiv în cadrul FMI, Menno Snel.

La începutul întâlnirii, preşedintele Băsescu l-a întrebat pe oficialul FMI: “Cum se vede România de la Washington?” La ultimele întâlniri au fost foarte multe complimente faţă de modul în care aţi administrat ţara în criză”, a răspuns Menno Snel, preşedintele Băsescu replicând: “Poate la următoarea noastră întâlnire o să trimitem nişte oameni care protestează în Bucureşti… (râsete – n.r.) În legătură cu succesele noastre”.

“Sunt oricând pregătit”, a spus la rândul său Menno Snel. La întâlnirea dintre preşedintele Traian Băsescu şi noul director executiv în cadrul FMI, Menno Snel, au participat şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, şi reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu.

Pregatirea Romaniei pentru un nou val de recesiune care s-ar putea abate asupra Europei presupune, intre altele, indeplinirea angajamentelor internationale, asadar mentinerea credibilitatii in fata investitorilor, dar si a echilibrului macroeconomic, a declarat, joi, presedintele Camerei de Comert Americana in Romania (AmCham Romania) Alexandra Gatej.

“Pregatirea pentru un al doilea val de recesiune europeana nu se realizeaza in cateva luni: este nevoie de continuarea indeplinirii angajamentelor cu Fondul Monetar International, Banca Mondiala si Comisia Europeana, dar si de realizarea programului de management privat la companiile de stat – pentru a reduce ineficientele, pierderile si pentru a genera mai mult profit in aceste companii”, a afirmat presedintele AmCham Romania. Dupa parerea sa, mai este nevoie si de “intensificarea exploatarii judicioase si in folosul statului a resurselor tarii, precum si pastrarea – aproape cu orice pret - a echilibrelor macroeconomice”.

Romania trebuie sa faca exact ceea ce a promis

“Romania trebuie sa redevina credibila pentru investitori, iar pentru aceasta trebuie sa faca exact ceea ce a promis”, a subliniat Alexandra Gatej. In legatura cu resursele interne pe care tara ar trebui sa le mobilizeze in eventualitatea unei noi recesiuni europene, presedintele Camerei de Comert Americane a aratat ca Romania ar trebui sa apeleze si la alte surse de finantare decat cele de pana acum, referindu-se in mod concret la oportunitatile oferite de piata de capital. [...]

Camera de Comert Americana in Romania (AmCham Romania) este una dintre cele mai importante organizatii profesionale de afaceri cu o contributie semnificativa in procesul de consultare asupra legilor si reglementarilor cu efecte asupra mediului de afaceri din Romania. AmCham Romania reprezinta 300 de membri – companii americane, internationale si locale, cu investitii totale de peste 10 miliarde dolari si mai mult de 200.000 de locuri de munca create.

România negociază cu Banca Mondială (BM) o linie de credit de un miliard de euro pentru a susţine bugetul ţării, a declarat Francois Rantrua, country manager pentru România al BM. Guvernul negociază cu banca un acord preventiv de împrumut, care îi va permite să decidă mai târziu dacă va accesa sau nu fonduri, a spus Rantrua, într-un interviu pentru Bloomberg.

Banca Mondială se va alătura FMI şi UE într-un acord financiar preventiv cu România, semnat în martie, după aprobarea liniei de credit. FMI şi UE pun la dispoziţia Guvernului fonduri de 5 miliarde de euro, pentru a fi accesate în cazul unor turbulenţe pe pieţele financiare. România nu a tras încă fonduri din acordul cu FMI şi UE.

“România va trebui să îndeplinească anumite măsuri, aflate în prezent în discuţie. Durata liniei de credit poate fi de până la trei ani“, a spus Rantrua. Şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, a declarat în decembrie, pentru MEDIAFAX, că autorităţile române vor încheia în primăvara anului acesta un nou acord cu Banca Mondială, de tip preventiv, similar celui cu FMI, prin care România va putea trage bani de la instituţia internaţională dacă va fi necesar.

O misiune a FMI condusă de Franks se află la Bucureşti, începând de miercuri şi până pe 6 februarie, pentru a patra evaluare a acordului cu România. România a prelungit acordul cu FMI din 2009-2011 printr-un acord de tip preventiv în valoare de circa 3,5 miliarde de euro. Acordul cu FMI este însoţit de un sprijin preventiv de 1,4 miliarde euro de la Uniunea Europeană şi de un împrumut de 400 milioane de euro de la Banca Mondială, bani care nu au mai fost viraţi în acordul anterior. BM a aprobat în decembrie acordarea tranşei de 400 de milioane de euro.

Legaturi:

10 Comentarii »