Grecii se intorc la AGRICULTURA si la profesii navale din cauza CRIZEI

• TheEpochTimes: Pe fondul crizei, grecii se întorc la agricultură şi la profesii navale

În contextul în care economia ruinată a Greciei se scufundă în continuare, un exod de greci care fug spre zonele rurale privesc spre trecutul rural bogat al ţării ca la un ghid pentru viitor. Ei recunosc că este o afacere aparte, care necesită mai multă muncă manuală decât şi-au imaginat vreodată ca absolvenţi de facultate. Dar într-o ţară înfometată de austeritate şi aflată în pragul incapacităţii de plată, pare o miză la fel de bună ca alta, scrie ziarul american The New York Times în ediţia de duminică.

‘Cea mai mare creştere se înregistrează la categoria de vârstă mijlocie, între 45 şi 65 de ani’, a declarat Yannis Tsiforos, directorul Confederaţiei Pan-Elene a Asociaţiilor Agricole. ‘Aceasta ne arată că aceste persoane au avut un alt fel de loc de muncă în trecut‘, a precizat el.

Rata şomajului în Grecia este în prezent de 18%, crescând la 35% pentru tinerii cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani – de la 12% şi respectiv 24% la sfârşitul lui 2010. Dar sectorul agricol a fost unul dintre puţinele care au arătat câştiguri de la declanşarea crizei, adăugând 32.000 de locuri de muncă între 2008 şi 2010 – cele mai multe dintre ele luate de greci, nu de lucrători imigranţi din străinătate, potrivit unui studiu publicat în această toamnă de Confederaţie.

În Grecia, la fel ca şi în alte ţări de la Mediterana, cele mai multe familii au investit prin tradiţie masiv în domeniul imobiliar şi în pământ, considerate de departe mult mai stabile decât investiţiile financiare, şi este ceva obişnuit chiar şi pentru grecii cu venituri mici să fi moştenit o proprietate de familie. Pe măsură ce vremurile grele lovesc şi mai tare, mulţi greci se decid sau sunt forţaţi să recurgă la această ultimă salvare.

Înscrierea în şcoli agricole este în creştere. Panos Kanellis, preşedintele ”American Farm School” din Salonic, înfiinţată în 1904 şi oferind de la grădiniţă până la liceu, precum şi educaţie continuă în domeniul agriculturii durabile, a declarat că cererile s-au triplat în ultimii doi ani, iar înscrierea în clase cum ar fi producerea brânzeturilor şi vinurilor a fost în creştere. Kanellis spune că tinerii vin frecvent la el şi îi spun: ‘Am două hectare de la bunicul meu. Pot face ceva cu ele?”

Un număr tot mai mare de greci îşi pun aceeaşi întrebare, iar unii decid că pot. Nikos Gavalas şi Alexandra Tricha, ambii de 31 de ani, s-au reprofilat pe agricultură, după ce au fost prost plătiţi cu contracte pe termen scurt, la Atena, unde locurile de muncă sunt puţine, iar costul vieţii ridicat. Anul trecut au decis să înceapă un nou proiect: creşterea de melci pentru export.

“În oraşele mari nu există niciun viitor. Pentru tineri, singura alegere este de a merge la ţară sau în străinătate”, spune Tricha.

Dacă refugiaţii din oraşe se aşteaptă la o existenţă uşoară sau idilică în mediul rural, sunt rapid treziţi la realitate. În 2006, Vassilis Ballas şi soţia sa, Roula Boura, ambii de 36 de ani, şi-au părăsit locurile de munca de la Atena, unde el a lucrat în managementul conţinutului la un site Web iar ea în marketing, pentru a pleca la Chios, de unde sunt originari bunicii lui. Deşi era înainte de criza financiară, au decis să-şi incerce norocul în cultivarea pomilor de anason, care cresc numai în sudul insulei Chios şi produc o răşină folosită la băuturi alcoolice, produse alimentare, lumânari şi săpun.

Un producător poate câştiga circa 40 dolari livra en-gros. Dar cuplul a constatat că această cultură este mult mai dificilă decât au presupus şi s-au extins la ecoturism. Astfel de afaceri – care în Chios includ şi o cooperativă producătoare de vin, Ariousios, ce lucrează pentru a reînvia soiul vechi de struguri ”Chiotiko krassero” – arată că se pot face bani din agricultură şi turism.

Unii greci tineri se întorc la mare, alăturându-se unei alte industrii venerabile. Începând cu 2008, numărul de înscrieri în şcolile maritime din Grecia a crescut de patru ori, la aproape 7.000, potrivit Ministerului Marinei.

Yannis Menis, 27 de ani, nativ de Chios, avea o carieră promiţătoare ca fizician în domeniul nuclear. A decis să calce pe urmele tatălui său ca inginer de nave şi a început şcoala maritimă în Chios, în septembrie. Nu a spus nimănui despre studiile anterioare. ”Peste tot în Grecia este un dezavantaj să fii supracalificat acum’‘, afirmă el.

Într-un moment tulbure, în care criza datoriilor a erodat câstigurile economice recente ale ţării – posibil în mod irevocabil – există numeroase dezbateri despre faptul dacă o revenire la cultivarea pământului sau la profesii navale este un pas înainte sau un regres.

Yiannis Makridakis, 40 de ani, un romancier grec a cărui creaţie atinge teme ale tradiţiei şi regionalismului, reprezintă un tip diferit de refugiat, cu o tentă politică mai pronunţată. El s-a mutat de la Atena în insula Chios, în 2010, ca act de sfidare împotriva unui sistem financiar global pe care îl consideră nesustenabil. A cumpărat o proprietate unde îşi cultivă propriile legume.

‘Am ajuns la concluzia că vreau să-mi trăiesc viaţa mea insignifiantă de fiinţă umană printre altele‘, a declarat Makridakis. ‘Aşa cum se făcea odată, când oamenii munceau pentru a-şi asigura nevoile de bază‘, spune el.

Dincolo de cifre, impulsul de a reveni la rădăcinile rurale în Grecia reprezintă o tendinţă elocventă nouă de la declanşarea crizei – o întoarcere spre interior, un fel liniştit de mândrie naţională, ca răspuns la starea sumbră generală, conchide articolul.

•  Euractiv: Grecia nu mai pune mana pe ajutorul de la FMI / Merkel: “Discutati cu investitorii privati, sau adio bailout!”

Incepand cu luna noiembrie, Grecia a inceput sa negocieze cu investitorii sai. Guvernantii ar dori ca investitorii sa renunte la mai mult de 50% din datorie iar oficialii Greciei au amenintat la inceputul anului ca, daca investitorii nu vor accepta acest lucru iar FMI-ul nu va acorda un nou bailout, in valoare de 130 de miliarde de euro, atunci va iesi din zona euro, scrie scrie Expat Times. Merkel si Sarkozy au pus presiune deoportriva pe guvernul Greciei, dar si pe investitori, anuntand ca Grecia nu va accesa noul pachet de la FMI atata timp cat nu ajunge la o intelegere cu detinatorii de bonduri grecesti.

Angela Merkel si Nicolas Sarkozy ii preseaza pe guvernantii Greciei si pe detinatorii de bonduri grecesti sa ajunga rapid la o intelegere in privinta “haircut”-ului convenit in octombrie 2011, privind datoriile Greciei catre investitorii sai, scrie Expat Times.

Incepand cu luna noiembrie, Grecia a inceput sa negocieze cu investitorii sai. Guvernantii ar dori ca investitorii sa renunte la mai mult de 50% din datorie iar oficialii Greciei au amenintat la inceputul anului ca, daca investitorii nu vor accepta acest lucru iar FMI-ul nu va acorda un nou bailout, in valoare de 130 de miliarde de euro, atunci va iesi din zona euro. Merkel si Sarkozy au pus presiune deoportriva pe guvernul Greciei, dar si pe investitori, anuntand ca Grecia nu va accesa noul pachet de la FMI atata timp cat nu ajunge la o intelegere cu detinatorii de bonduri grecesti.

Din aceasta cauza, moneda euro ar putea ajunge la a 16-a luna de scadere iar Grecia ar avea nevoie si de mai multi bani din partea FMI-ului. Pe de alta parte, Grecia nu a implementat niciuna dintre masurile de austeritate convenite la summit-ul din luna octombrie.

Ce trebuia sa faca Grecia si nu a facut:
– sa vanda titluri publice in valoare de 50 de miliarde de euro, dar pana acum nu au vandut decat 1,7 miliarde de euro
– sa concedieze din sistemul public 30.000 de oameni, dar nu au redus decat 1700 de locuri de munca.
– sa modifice reglementarile pietei muncii
 -sa micsoreze pensiile, asa cum au cazut de-acord, in octombrie.

In schimb, parlamentarii greci nu au facut decat sa aprobe bugetul pe 2012, unul fantezist la ora actuala, care se bazeaza pe “haircut-ul” investitorilor si pe imprumutul astronomic de la FMI. Imprumut care nu va veni, atata timp cat Grecia nu cade la pace cu detinatorii de bonduri si nu ia masurile de austeritate convenite in octombrie, aceasta fiind dorinta expresa a lui Christine Lagarde, sefa FMI.

“Vrem sa vedem progrese in restructurarea datoria Greciei. Din punctul meu de vedere si al lui Nicolas Sarkozy, al doilea pachet de salvare al Greciei depinde de aceasta restructurare a datoriei”, a spus Angela Merkel. “Situatia este foarte tensionata, probabil acum mai mult ca niciodata”, a spus si Nicolas Sarkozy.

I.B.