UNGARIA: parlamentul decide CONTROLUL BANCII NATIONALE. “Izolare internationala” pentru regimul Orban?

• RFI:

Parlamentul Ungariei aruncă în aer independenţa Băncii Naţionale

Legea a fost adoptată cu 293 de voturi pentru, patru împotrivă şi o abţinere, graţie majorităţii de două treimi de care dispune partidul FIDESZ al premierului Viktor Orban. Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional au întrerupt discuţiile informale cu Guvernul ungar, după ce Budapesta nu a reuşit să asigure organismele internaţionale că independenţa băncii centrale va fi menţinută.

Ungaria, izolată de partenerii europeni şi SUA

Ungaria se regăseşte astfel izolată de partenerii ei europeni, dar şi de Statele Unite, care nu au ezitat să se alarmeze de deriva autoritară a liderului ungar.

Vasile Damian:

Uniunea Europeană, Statele Unite, presa occidentală care evocă “noi ameninţări asupra democraţiei în Ungaria” – nimeni nu se mai sfieşte să-l arate pe Viktor Orban cu degetul. Ultima găselniţă, modificarea statutului băncii centrale ungare, este simptomatică pentru deriva autoritară a premierului conservator. Preşedintele instituţiei monetare de la Budapesta nu-şi va mai putea numi adjuncţii. Cei trei vor fi numiţi direct de şeful guvernului. Consiliul monetar al băncii – cel care decide spre exemplu rata dobânzilor – se extinde la nouă persoane, din care şase vor fi numiţi de parlament, adică de partidul FIDESZ al primului ministru. Nu-i de mirare că în aceste condiţii, guvernatorul băncii centrale – oaia neagră a lui Orban – să denunţe o “preluare totală a puterii instituţiei de către guvernul Orban“.

În ciuda criticilor deja exprimate de diverşii parteneri externi ai Ungariei, echipa lui Viktor Orban îşi continuă aşadar politica de izolare a ţării pe scena internaţională. Înaintea reformei băncii centrale, pe “lista neagră” a comunităţii internaţionale figura deja legea presei, cea a justiţiei, legea electorală şi o alta privind “stabilitatea financiară”. Multe din acestea, ca să nu spunem toate, au “valoare constituţională”, cu alte cuvinte nu vor putea fi modificate de parlament decât de o majoritate de două treimi. O majoritate de care dispune astăzi partidul FIDESZ, dar de care e puţin probabil că va dispune în viitor un alt partid. E şi motivul pentru care, recent, fostul premier belgian, actualmente preşedinte al liberalilor europeni, Guy Verhofstadt, descria noua constituţie ungară ca pe “un cal troian al unui sistem politic autoritar fondat pe perpetuarea la putere a unui singur partid“.

Adoptarea acestor legi menite să-l menţină pe Viktor Orban şi pe ai săi cât mai mult la putere a fost însoţită de o serie de numiri în posturi-cheie ale unor apropiaţi ai premierului. În sectorul cultural, FIDESZ n-a ezitat să promoveze personalităţi antisemite sau de extremă dreaptă. În mass-mediile publice, jurnaliştii recalcitranţi au fost puşi pe tuşă, iar ultimul radio al opoziţiei – Klubradio – şi-a pierdut recent frecvenţa.

Politica economică neortodoxă promovată de partidul de la putere a dus la o cădere cu 20% a valorii monedei naţionale, forintul, şi asta numai în ultimele trei luni ale acestui an. Viktor Orban se arată însă imperturbabil, nicio critică nu-l poate face să-şi schimbe politica. De altfel, răspunzând secretarului de stat american Hillary Clinton, care se înngrijora zilele trecute de “situaţia democraţiei din Ungaria” – premierul i-a răspuns sec: “Nimeni nu poate interveni în procesul legislativ ungar“.

Un context întunecat

Ungaria este într-o situaţie economică dificilă, ţara este sub presiunea pieţelor financiare după ce i s-a degradat nota suverană de către două agenţii de rating şi va avea nevoie de sprijin internaţional. Reluarea discuţiilor cu FMI şi UE în ianuarie nu mai este sigur că va avea loc. FMI declarase zilele trecute că, dacă Budapesta vrea să vadă dialogul avansând, trebuie mai întâi să rezolve chestiunea statutului băncii centrale. Lucrul a fost făcut, dar în sensul opus celui dorit de Washington. Budapesta ar avea nevoie de un nou acord pentru a-şi asigura parteneri comerciali şi investitori. Concret, ţara ar avea nevoie de aproape cinci miliarde de euro ca să-şi refinanţeze datoria în următoarele luni. Deciziile luate vineri nu vor face însă decât să mărească presiunea şi mai mult asupra forintului, fără a deschide însă şi calea unor discuţii senine cu FMI sau cu Uniunea Europeană.

• Money.ro: UE va analiza impactul juridic al reformelor constituţionale adoptate de legislativul ungar

Comisia Europeană a reacţionat prudent la reformele constituţionale adoptate vineri de Parlamentul ungar în pofida avertismentelor preşedintelui său Jose Manuel Barroso, mulţumindu-se să precizeze că ‘le va evalua impactul juridic’.

‘Vom evalua impactul juridic al noii legislaţii’ raportat la dreptul european, a explicat pentru France Presse un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. El a precizat că executivul UE, care îşi va relua lucrările începând cu 3 ianuarie, nu intenţionează să publice un comunicat consacrat acestei probleme.

Purtătorul de cuvânt a amintit că Comisia Europeană, care l-a pus în gardă pe premierul conservator Viktor Orban în legătură cu cele mai controversate reforme – în special cea referitoare la Banca Centrală -, şi-a ‘reiterat îngrijorările cu privire la autorităţile ungare’ în ultimele zile. ‘Comisia Europeană rămâne pregătită să ajute Ungaria să se conformeze dreptului UE’, a subliniat purtătorul de cuvânt.

Independenţa Băncii Centrale a Ungariei este unul dintre criteriile ce trebuie respectate pentru a putea face parte din zona euro. Însă reforma adoptată vineri sporeşte influenţa guvernului de la Budapesta asupra acestei instituţii menite să rămână independentă, notează AFP.

În urmă cu aproximativ zece zile, preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso i-a cerut personal lui Viktor Orban, într-o scrisoare, să îşi retragă proiectele controversate de reformă a Băncii Centrale considerate prejudiciabile pentru independenţa acesteia.

• Hotnews:

Hillary Clinton, ingrijorata de starea democratiei in Ungaria

Secretarul de stat american Hillary Clinton si-a exprimat ingrijorarea cu privire la starea democratiei in Ungaria intr-o scrisoare adresata premierului ungar Viktor Orban, a anuntat marti un purtator de cuvant al guvernului de la Budapesta, transmite AFP. Hillary Clinton “a pus in scris precedentele declaratii” facute pe aceasta tema, a spus purtatorul de cuvant Peter Szijjarto pentru agentia de presa MTI, confirmand astfel o informatie publicata pe site-ul cotidianului de stanga Nepszabadsag.

Szijjarto nu a dezvaluit insa continutul scrisorii trimise de Hillary Clinton. Potrivit ziarului Nepszabadsag, care citeaza surse diplomatice de la Washington, scrisoarea, datata 23 decembrie, se refera la ingrijorarile ce privesc in principal echilibrul de putere din Ungaria, contestata reforma a sistemului judiciar si restrictiile asupra libertatii presei si a cultelor.

Clinton critica, de asemenea, decizia autoritatilor ungare de a retrage licenta de difuzare a singurului radio national de opozitie, Klubradio, mai arata Nepszabadsag.

Ungaria: Partidul socialist, “organizatie criminala”, in calitate de mostenitor al comunistilor, este vinovat pentru crimele fostului regim, potrivit noii Constitutii

Partidul Fidesz al premierului ungar, Viktor Orban, a promovat vineri in Parlament o modificare a Constitutiei care afirma ca Partidul socialist (MSZP) este vinovat pentru crimele comise de fostul partid comunist, relateaza AFP. Incepand cu 1 ianuarie 2012, data la care va intra in vigoare noua Constitutie, “in calitate de succesor legal, MSZP (Partidul socialist, invingator in trei alegeri democratice, in 1994, 2002 si 2006) este vinovat de crimele fostului regim” comunist, stabileste aceasta lege adoptata cu majoritatea de doua treimi de care dispune Fidesz in Parlament.

Legea stipuleaza ca pensiile catorva supravietuitori dintre fostii lideri comunisti ar putea fi reduse sau chiar desfiintate complet. Urmeaza apoi o lunga lista a crimelor regimului comunist: “Suprimarea tinerei democratii ungare de la finele celui de-al Doilea Razboi Mondial, cu sprijinul sovietic, uciderea cetatenilor, indatorarea natiunii, munca fortata si tortura cetatenilor, discriminarea persoanelor pe baza originii, a credintei politice sau a spionarii vietii lor private”.

MSZP si predecesorul sau, Partidul Socialist al Muncitorilor Ungari, MSZMP, sunt considerati vinovati pentru esecul revoltei din 1956 si a terorii care a urmat. Partidul socialist este calificat drept o “organizatie criminala” ai carei lideri au “o responsabilitate care nu va disparea niciodata”. “MSZP impartaseste aceasta responsabilitate in calitate de mostenitor al patrimoniului MSZMP, gratie legaturilor personale care au asigurat continuitatea” dintre cele doua entitati, spune noua lege.

Deputatii MSZP si ai LMP (verzii, de stanga) nu au participat la sesiunea parlamentara de vineri. Ironia sortii: numeroase cadre al partidului comunist sunt acum in Fidesz, printre acestia figurand si doi membri ai Comitetului central, Matyas Szürös si Imre Pozsgay, care s-au numarat vineri printre invitatii de onoare ai Fidesz in Parlament.