RADIOGRAFIA UNUI MURIBUND: agricultura romaneasca si “STRATEGIA” SUBDEZVOLTARII. Pierdem pamantul, vitele si OAMENII

• ZF: Ce a scos la lumină Recesământul Agricol, o adevărată “radiografie” a agriculturii locale

Autor: Gabriel Razi

România a pierdut în intervalul 2002-2010 500.000 de hectare de teren agricol, şeptelul de bovine s-a redus în aceeaşi perioadă cu aproape un milion de capete iar marile ferme au achiziţionat în ultimii patru ani terenuri agricole de 500 de milioane de euro. Acestea sunt câteva dintre informaţiile scoase la lumină în acest an de Recesământul General Agricol, o cercetare care nu s-a mai făcut din 2002.

Cum au dispărut bovinele?

România a pierdut în numai opt ani, între 2002 şi 2010, un şeptel de 900.000 de bovine pentru că micii crescători au renunţat la animale ca urmare a preţurilor mici oferite de abatoare sau de procesatorii de lapte. În sens negativ a influenţat şi presiunea pe preţ dată de importurile de carne de vită din vestul Europei sau din America de Sud. Acum România mai are 1,9 milioane de bovine, cu 32% mai puţin decât în urmă cu opt ani.

Astfel din economia românească au dispărut odată cu bovinele peste un miliard de euro, potrivit estimărilor ZF, având în vedere un preţ mediu de 1.000-1.200 de euro pentru un animal. În prezent 1,8 milioane de capete de bovine, 91,5% din total, se află în proprietatea fermelor de subzistenţă – persoane fizice – în timp ce restul de 170.000 de animale sunt exploatate în ferme industriale. Faptul că aproape toate bovinele din România se află în fermele de subzistenţă este un alt factor care a dus la micşorarea şeptelului de vaci de pe piaţa locală. Acum în multe din satele din România micii fermieri au ajuns să aibă mai puţin de jumătate din numărul de animale pe care îl aveau în urmă cu opt-zece ani.

Investitorii au achiziţionat 500.000 de hectare de teren

Suprafaţa de teren agricol exploatată în cadrul fermelor de 1-5 hectare s-a redus în ultimii patru ani cu 400.000 de hectare, în timp ce fermele de peste 50 de hectare au câştigat 500.000 de hectare de teren. În bani, această modificare înseamnă tranzacţii de 500 de milioane de euro, având în vedere un preţ mediu de 1.000 euro/ha. Fermele care exploatează între 1 şi 5 hectare de teren s-au încadrat în ultimii patru ani pe un trend descendent din punctul de vedere al suprafeţelor exploatate. Suprafaţa agricolă exploatată în astfel de ferme s-a redus în această perioadă cu 16%, până la 2 milioane de hectare. De cealaltă parte, fermele mai mari de 50 de hectare, despre care specialiştii spun că sunt cele care se pot bate de la egal la egal cu jucătorii din vestul Europei, s-au mărit în ultimii patru ani cu 57%, până la 5,5 milioane de hectare. Tranziţia s-a făcut dinspre exploataţiile mici către cele mari, în condiţiile în care în ultimii ani suprafaţa fermelor care exploatează între 5 şi 50 de hectare a rămas constantă la 2 milioane de hectare.

• Business24:

Ilie Serbanescu: O prosteala careia trebuia sa-i fi pus capat recensamantul

[…] Trebuie sa se inteleaga faptul ca, de la anteriorul recensamant din 2002, au trecut 10 ani de violente schimbari generate tocmai de migratia masiva dupa ridicarea exact la inceptului perioadei respective de 10 ani a obligativitatii vizelor in spatiul Uniunii Europene. Sunt estimate deplasari de doua-trei milioane de oameni, care reprezinta nu doar 10-15% din populatia totala, dar, avand in vedere ca este vorba de fapt de subiecti in varsta de 18-40 de ani, ponderea poate ajunge spre 40% din intreaga forta de munca in varf biologic.

O tara care ajunge cu doar jumatate din forta sa apta de munca in interior, aproape toata cealalta jumatate aflandu-se in afara, nu mai este aceeasi cu cea de dinainte! Este ca si vorba despre o alta tara si schimbarea trebuie consemnata in statisticile oficiale! Fara luarea in considerare a acestei schimbari dramatice – si pentru o asemenea luare in considerare este nevoie de o baza legala, pe care o constituie recensamantul -, se porneste, precum in prezent, de la o premisa falsa, construindu-se aprecieri si chiar politici care reprezinta niste anomalii extrem de costisitoare si periculoase.

Produsul absurd al acestei premise gresite este estimatia statistica oficiala ca 36-37% din forta de munca din Romania este ocupata in agricultura, cu toate anomaliile ce deriva din aceasta estimatie. Pornindu-se de la populatia activa – care deriva si ea din popoulatia totala -, se calculeaza gradul de ocupare. Din culegere de date statistice se contabilizeaza numarul de salariati din industrie si servicii (sectoare in care exista evidente si se platesc taxe), precum si numarul de liber-profesionisti si antreprenori, iar, practic, diferenta pana la cuantumul total este trecuta in contul ocuparii (fictive) in agricultura. Anomalia este recunoscuta sub forma inscrierii celor mai multi ca lucratori fara loc de munca. Oamenii nici nu exista, pentru ca sunt la munca prin Italia, Spania, Germania, Franta sau la cersit si furat prin aceste locuri sau altele, dar figureaza in agricultura!

Precum in regula generala, o nenorocire nu vine niciodata singura! Pornindu-se de la aceasta cifra, se decreteaza oficial ca problema nr. 1 a economiei din Romania este ocuparea disproportionata in agricultura, unde nu exista taxare. Si de aici subalimentarea bugetului de stat si bugetelor de asigurari de sanatate, pensii si somaj, precum si imposibilitatea organica, pentru a ne exprima astfel, a unei protectii sociale adecvate si a unor programe de dezvoltare eficiente.  Mai rau, insa, toata constructia programului Uniunii Europene privind sectorul agricol din Romania pleaca – interesat sau nu (dar asta este o alta problema!) – de la aceasta falsa premisa.

Banii acordati acestui domeniu – nu discutam acum daca multi sau putini – sunt de fapt nu pentru dezvoltarea agriculturii, ci pentru asa-numita “dezvoltare rurala”, respectiv pentru scoaterea fortei de munca din agricultura si indreptarea ei catre alte ocupatii pe cat posibil mai mult tot la sate, intrucat, in lipsa macar a vreunui cent pentru dezvoltarea industriei, la orase ar astepta-o doar mizerie si saracie!

Asta este strategia Uniunii Europene pentru agricultura din Romania! S-a calculat, potrivit acesteia, ca ar fi vorba de nevoia ca, din agricultura romaneasca, sa fie eliberate contingente de forta de munca de aproape 3 milioane de oameni! In timp ce exact acesti oameni sunt de fapt prin strainatate si contribuie eventual la bugetele altor tari! Iar pe ogoarele patriei mai trudesc doar oameni peste 50 de ani, covarsitoarea majoritate chiar peste 55 de ani, care isi asteapta, prin varsta, nu impozitari, ci acompaniamente sociale, nemaivorbind de obstescul sfarsit!

[…] O prosteala care condamna Romania la subdezvoltare, prin noi insine si cu largul concurs al stapanilor nostri din strainatate.

Tabara: Din 2013, s-ar putea aplica un impozit forfetar in functie de venitul agricol

Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabara, a declarat ca este posibil ca incepand din 2013 sa fie introdus impozitul forfetar in functie de venitul agricol, acest lucru urmand a fi discutat la inceputul anului viitor.

“Celelalte sectoare imputa agriculturii ca primeste mai multi bani si participa mai putin la buget. Aceasta afirmatie este nedreapta, deoarece cea mai mare parte din TVA vine din produsele agroalimentare. Este o contributie indirecta. Deci, pastram un TVA mare la produsele agroalimentare si la produsele agricole care au o contributie insemnata la buget. Cred ca, dupa combustibili, agricultura este al doilea contribuabil la buget”, a spus Tabara, pentru NewsIn.

Potrivit acestuia, “ca impozit direct trebuie sa fie un sistem de fiscalizare specific pentru agricultura, avand in vedere si specificitatea agriculturii. Ma refer la intervalele mari de timp in circuitul agricol. Pe de alta parte, cred ca se poate merge pe un impozit forfetar care sa fie pus in functie de venitul agricol.

Este greu, si m-am opus la vremea respectiva la ceea ce se vehicula de la Ministerul Finantelor, legat de impozitarea venitului net pentru micii fermieri. In primul rand, nu se poate calcula un astfel de venit. In al doilea rand, nu sunt ei (micii fermieri n.r.) cei care fac evaziunea fiscala mare pe produsele agricole”.

Ministrul Agriculturii a subliniat ca marea evaziune fiscala in agricultura este facuta de “cei care importa si duc in circuitul negru” poduse care intra apoi pe piata si sunt vandute, fie in pietele agroalimentare, fie in marile supermarketuri. Acesta a declarat ca acolo va trebui sa se actioneze mai mult, astfel incat partea respectiva “de circulatie neagra a produselor agricole” si economia sau piata neagra sa fie limitata, asa cum s-a intamplat si in cazul cerealelor si plantelor tehnice cu taxarea inversa.

Tabara a mentionat ca impozitul forfetar va fi luat in discutie la inceputul anului viitor si ca este posibil ca acesta sa fie aplicat din 2013. “Impozitul forfetar a ramas sa fie discutat si probabil ca la inceputul anului viitor vom discuta aceasta problema. Nu este foarte simplu de calculat acest impozit pentru zonele fermierilor, dar este tot atat de cert faptul ca marii fermieri, cei care investesc si care platesc contributii importante la bugetul de stat, sunt nedreptatiti din punct de vedere a ceea ce inseamna contributia celor mici, dar foarte multi, care se gasesc in piata.

Va trebui sa gasim o solutie, astfel incat sa cream un element de egalitate sub aspectul fiscalitatii. Daca va intra in vigoare o astfel de lege, nu se poate aplica intr-o luna sau doua. Trebuie sa treaca cel putin sase luni. Este posibil ca un astfel de sistem sa poata incepe de la anul. Este important ca acum sa poti pune procedurile la punct, sa fie functionale, ca apoi sa il poti demara de la inceputul unui an. Oricum, 2012 nu este pregatit inca pentru asa ceva. Este posibil ca din 2013 sa fie aplicat”, a spus Tabara.

Tabara catre UE: Nu ne obligati sa vindem teren agricol nerezidentilor

Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabara, a declarat ca se pregateste in perioada urmatoare un demers catre UE “pentru a intra intr-un moratoriu” ca pana in 2020 Romania sa nu fie obligata sa vanda teren agricol catre nerezidenti. “Trebuie vazut faptul ca noi avem o legislatie in acest domeniu. Este o lege care se regaseste in Codul Civil si care prevede doua restrictii, si anume: nu pot detine teren in Romania persoanele fizice care nu au domiciliul in Romania si persoanele juridice care nu au sediul in Romania. Ca urmare, tertii nu pot cumpara teren la aceasta data in Romania sau nerezidentii, indiferent ca sunt persoane fizice sau juridice. Aceasta situatie cred ca trebuie prelungita si vom pregati, poate chiar in luna ianuarie, un demers catre UE pentru a intra intr-un moratoriu ca pana in 2020 Romania sa nu fie obligata sa vanda teren catre nerezidenti”, a declarat Valeriu Tabara pentru NewsIn.

El a spus ca este de dorit ca in agricultura Romaniei sa vina investitori, nu neaparat numai in productia primara, ci mai ales in cea de prelucrare, “pentru ca exista un domeniu extraordinar si mult loc pentru dezvoltarea unor astfel de activitati”. “In primul rand, terenurile agricole nu trebuie sa intre intr-o zona de specula, asa cum au fost pana acum. Eu prevad o piata funciara in dezvoltare, si ma refer la terenurile agricole, nu la cele ale zonei imobiliare. La aceasta data exista o presiune mare pe Romania de a se deschide pentru vanzare de terenuri. Nu vom face acest lucru. Si domnul Baconschi (Ministrul de Externe, Teodor Baconschi, n.r.) s-a pronuntat in acest sens. Nu dorim ca Romania sa intre intr-o zona de specula. Dorim ca terenurile Romaniei sa fie producatoare de bunuri agroalimentare, dar mai ales de valoare. Acesta este si motivul pentru care impunem sistemul de igienizare a terenurilor, curatirea lor, aducerea la potentialul maxim de productie”, a precizat Valeriu Tabara.

Ministrul Agriculturii a declarat la finalul lunii noiembrie ca suprafata agricola detinuta de straini in Romania se ridica la peste 700.000 de hectare, reprezentand 8,5% din suprafata arabila a Romaniei. Intr-un clasament al cumparatorilor de teren in Romania, pe primele locuri se afla Italia, cu 24,29%, Germania cu 15,48% si tarile arabe cu 9,98%. Totodata, Ungaria detine 8,17% din cele peste 700.000 de hectare de teren agricol cumparat in Romania, Spania (6,22%), Austria (6,13%), Danemarca (4,52%), Grecia si Olanda cate 2,4% si Turcia 0,78%.

Tabara a mai spus ca prin sistemul off-shore sunt cumparate terenuri de catre Malta, Cipru, Monaco, San Marino si Luxemburg, cu o pondere 5,91%. “Dintre tarile arabe, detin terenuri in Romania persoane din Irak, Liban, Siria, Arabia Saudita, precum si din Iran, tara din zona musulmana”, a mai spus ministrul. Potrivit lui Valeriu Tabara, preturile terenurilor in Romania oscilau anul trecut intre 1.500 si 2.500 de euro pe hectar, iar in 2011 in zonele favorabile a ajuns 4.000 – 5.000 de euro pe hectar.