(…) “Confruntările continuă, manifestanţii utilizează arme de foc uşoare şi aruncă pietre împotriva soldaţilor KFOR, care ripostează cu tunuri de apă şi gloanţe de cauciuc”, a adăugat Harvey. Prezenţa vameşilor aflaţi în subordinea autorităţilor de la Priştina la două puncte de trecere între Kosovo şi Serbia, Brnjak şi Jarinje, a provocat tensiuni în nordul Kosovo, sârbii din regiune ridicând baricade pentru a protesta faţă de decizia autorităţilor kosovare.

Ei au refuzat până în prezent să îndepărteze aceste baricade, aşa cum le-au cerut KFOR şi Misiunea Uniunii Europene în Kosovo (EULEX), în numele libertăţii de circulaţie. Această reluare a tensiunilor intervine înaintea unei reuniuni cruciale, miercuri, la Bruxelles, între negociatori sârbi şi kosovari, care urmează să discute şi despre statutul celor două puncte de trecere aflate în litigiu. Belgradul nu vrea ca aceste puncte de trecere să fie considerate posturi de frontieră, deoarece Serbia nu recunoaşte independenţa Kosovo.

Peste 50 000 de sarbi din Kosovo au aplicat pentru dobandirea cetateniei rusesti, a transmis televiziunea sarba B92, citandu-l pe Zlatibor Djordjevic, purtator de suvant al miscarii Vechea Serbie. Numarul aplicatiilor trimis la Ambasada Rusiei din Belgrad s-a dublat incepand cu luna noiembrie, pe masura ce tot mai multi sarbi din Kosovo sunt deziluzonati de abilitatea Belgradului de a isi apara minoritatea etnica.

“Nu suntem multumiti de progresul din convorbirile de la Bruxelles intre guvernele de la belgrad si Pristina care, daca vor duce la acelasi deznodamant ca la inceput, vor pecetlui sfarsitul sarbilor kosovari“, a spus Djordjevic. “O cetatenie duala (sarba si rusa) ar preintampina islamizarea crescanda a sarbilor kosovari”, a spus el.

Djordjevic a spus ca autoritatile din Kosovo au facut presiuni asupra sarbilor batrani si saraci sa renunte la cetatenia sarbeasca in favoarea celei kosovare promitandu-le pensii si alte beneficii soiciale. A subliniat ca cei mai multi sarbi din Kosovo care cauta cetatenia ruseasca nu urmaresc sa se mute in Rusia, ci doar vor protectie politica din Moscova.

Ministrul de externe Serghiei Lavrov a spus ca Rusia intentioneaza sa apere drepturile sarbilor oriunde traiesc acestia, luand in calcul toate optiunile ce decurg din legea internationala si legea ruseasca. Nu a spus, insa, cum va raspunde Moscova aplicatiilor sarbilor pentru cetatenie. (…)

Mai mult de 20.000 de sârbi din Kosovo au cerut Dumei de Stat (Camera inferioară a Parlamentului rus) să le acorde cetăţenia rusă. Potrivit Ambasadei Rusiei la Belgrad, paşaportul rusesc  e văzut ca un garant al securităţii lor. Consilierul Ambasadei Rusiei la Belgrad, Oleg Buldakov, i-a informat pe jurnalişti că mai multe mii de sârbi kosovari au cerut Dumei cetăţenie rusă. Potrivit diplomatului rus, principala cauză a acestei avalanşe de cereri este frica sârbilor pentru propria lor siguranţă.

Cererea către Duma de Stat a fost primită de la diferite asociaţiii ale sârbilor din Kosovo şi a fost semnată de aproape 21.000 de sârbi. Această solicitare a fost transmisă Ambasadei Rusiei la Belgrad, care, la rândul său, a înaintat-o  Ministerului rus al Afacerilor Externe, care urmează să o prezinte Camerei inferioare a Parlamentului rus. Astăzi, există o nouă încercare de integrare a „popoarelor frăţeşti slave”, deşi consecinţele ar putea fi chiar mai grave pentru Rusia decât era Uniunea Rusia-Belarus-Iugoslavia.

În cazul în care deputaţii ruşi şi apoi guvernul susţin iniţiativa sârbilor, aceasta ar însemna că, pe viitor, responsabilitatea pentru siguranţa noilor cetăţeni ar cădea în sarcina Moscovei. Ciocniri periodice între sârbii kosovari şi forţele de menţinere a păcii ar putea fi interpretate de către Rusia drept acte de represiune împotriva cetăţenilor săi şi o atingere adusă drepturile lor. În acest sens, experţii citează exemplul Osetiei de Sud, unde majoritatea populaţiei a avut paşaport rusesc atunci când a izbucnit războiul cu Georgia în 2008. Atunci,  Kremlinul a pus intervenţia armatei  pe seama faptului că armata georgiană a ucis cetăţeni ruşi. Dar în cazul Kosovo, Rusia nu va mai avea de-a face cu Saakaşvili, ci cu NATO.

Cu toate acestea, cererea sârbilor kosovari nu poate avea efectul dorit.  „Pentru a satisface o astfel de cerere, Camera inferioară a Parlamentului ar trebui să schimbe legislaţia”, spune Andrei Klimov, vicepreşedinte al Comisiei pentru afaceri externe a Dumei. „Precedentele de acest gen sunt periculoase. Rusia este, evident, prietenă cu poporul sârb, dar nu cred că această doleanţă va fi examinată de către deputaţii ruşi, pentru că ar putea pune ţara într-o situaţie complexă”, subliniază  Klimov.

Nota noastra:

Articolul din Adevarul este de pe 15 noiembrie, cand numarul aplicantilor era mult mai mic. In scurt timp, acesta s-a dublat. Asa cum se precizeaza acolo, nu demult, administratia rusa a precizat ca Rusia va interveni – inclusiv militar – acolo unde interesele sau bunastarea cetatenilor sai sunt amenintate. Aceasta doctrina a fost adoptata pentru a justifica interventii precum cele din Georgia (Osetia), de pilda. Asadar, actiunea sarbilor kosovari de a cauta protectia politica a Moscovei poate avea consecinte mult mai explozive decat ar parea la prima vedere. Caci, daca rusii totusi vor accepta sa acorde cetatenia sarbilor kosovari, atunci… vor avea si “dreptul” sa ii protejeze atunci cand considera ca sunt agresati. Tocmai de aceea ministrul de externe nici nu a dat, inca, vreun raspuns prea ferm, care sa sune a angajament in regiune, si nici nu se grabesc sa adopte noii cetateni. Ar fi o manusa cam greu de ridicat de ei in acest moment…

Ne amintim, de asemenea, ca si Episcopul prigonit Artemie a avut cateva intalniri cu ambasadorul Rusiei la Belgrad. Pare-se fara mare succes, de vreme ce Artemie nu doar ca nu a fost sprijinit de Patriarhia Moscovei, ci PF Kirill chiar s-a delimitat oficial.

Legaturi:

6 Comentarii »