IEUD (jud. Maramures), “leaganul copiilor”, LOCUL UNDE TOTI COPIII ERAU LASATI SA VINA PE LUME – azi, un paradis in destramare. Cum a slabit credinta? (video)

“Lasati copiii sa vina la mine!”

(Reportaj anii `90)

– Locul unde familiile cu 1 sau 2 copii nu exista decat in mod exceptional, prin accident. “La Ieud – numai de la 3 copii in sus”.

– Fara indoiala, credinta este una din explicatiile fenomenului: inca din secolul al XIV-lea, in biserica de lemn din Aiud, preotii ortodocsi au propovaduit iubirea de prunci si au “anatemizat” avorturile.

“Aici credinta e la ea acasa. Aici era aceasta frica de Dumnezeu, ca daca era oprit un ‘cocon’ sa vina in lume, asupra acelei familii se abatea pedeapsa lui Dumnezeu. Au respectat in totalitate cuvantul Mantuitorului Iisus Hristos: ‘Lasati copiii sa vina la mine!’. Au lasat copiii sa vina in lume“.

– Exemplul uimitor al familiei Tutulac (Vasile si Ioana).

Sursa: Leaganul Copiilor – acolo unde credinta este la ea acasa

***

• Gazeta de Maramures (2008): Comuna coconilor

Intr-o Romanie imbatranita demografic, un sat maramuresean e fruntas la natalitate in mediul rural. Inainte de 1989, Ieudul era pe locul doi la capitolul nasteri, pe tara, iar visul oricarei femei era sa faca atatia coconi cati o da Domnul. Occidentul a mai scazut fertilitatea localnicilor, dar media de copii pe familie tot bate spre 3.

Demult, invatatoarea din Ieud i-a intrebat pe coconii de clasa a IV-a ce vor sa se faca cand o sa fie mari. Vasile, Grigore, Ioan, Gheorghita si Gavrila s-au grabit sa strige ba doctor, ba popa. Ioana, care satea in ultima banca, a raspuns ca singura meserie pe care si-o doreste e cea de mama. Anii au trecut si Ioana a facut cati coconi i-a dat Domnul. Ca in Ieud copiii nu sunt adusi de barza, nici de planning-ul familial, ci de Dumnezeu. Si le-a dat tuturor nume de sfinti, asa cum „se cade” intr-un sat de oameni credinciosi.

Pe vremea regimului rosu, Ieudul era comuna cu cea mai mare natalitate pe numarul de locuitori dupa Maieru din judetul Bistrita. Ieudenii aveau tot atatea nasteri cat sighetenii, al doilea municipiu din judet ca importanta si numar de locuitori. Nu era gospodarie in care sa nu vezi in batatura cel putin 4-5 coconi. Femeile nu foloseau niciun mijloc de contraceptie, iar avorturile erau considerate subiect tabu. De fapt, oamenii se sfiesc si acum sa vorbeasca de prezervative cand merg la magazinul amenajat intr-o casa de lemn, in care vinde o tanara cu naframa, infofolita in cojoace.

Explicatia e simpla si profund religioasa: ieudenii sunt oameni credinciosi dar si mandri. Si se mandresc cu doua lucruri: bisericile si coconii care umple ulitele comunei. In Ieud erau sase scoli si sase biserici, iar in prezent se mai ridica un lacas de cult. Ieudenii cred ca pruncii au nevoie de credinta la fel de mult ca si de carte. De aceea, bisericile erau doldora de coconi. De altfel, tot ei, coconii, au contribuit la ridicarea lacasurilor de cult. Dupa colinda, fiecare copil oprea la casa popii si dona la biserica o parte din banii adunati. Acum, in locul copiilor, au devenit ctitori de biserici ieudenii care lucreaza in strainatate. Cand se intorc acasa, vara, fiecare lasa in cutia milei o suma consistenta din banii castigati in strainatate.

In ciuda numarului mare de copii, ieudenii n-au fost niciodata saraci. Au case mari si frumoase, terenuri, animale, pensiuni. Si niciunul dintre ei nu pornea „de la zero”. Daca Dumnezeu le-a dat prunci, ei considerau ca au obligatia sa-i aseze la casa lor. Asa ca parintii erau „obligati” de o porunca nescrisa sa ridice cate o casa pentru fiecare fecior si sa dea o zestre bunicica fiecarei fete.

Dupa Revolutie, prinsi de mirajul Occidentului, ieudenii au mai renuntat la facutul de copii, dar si asa, un sfert din populatia comunei o reprezinta coconii. Din 4000 de suflete, peste 1000 sunt copii. Un fenomen ciudat, avand in vedere ca in celelalte sate de pe Valea Izei rar vezi picior de copil intr-o batatura ori pe strada, iar media pe tara e jumatate din natalitatea de la Ieud.

Aici insa, nu se simte „picior” de scadere demografica. Mai ales la orele pranzului, cand coconii ies de la scoala, ai impresia ca te afli intr-o „insula a pruncilor”. Secretara primariei Ieud, Dana Micle spune ca acum media de copii pe familie a scazut la 2-3 copii, dar s-a pastrat respectul pentru familie si, mai ales, pentru credinta, desi, incet, Ioanele si Mariile au fost inlocuite cu Andree: „Sunt in jur de 1000 de copii. La 4000 de locuitori. Cam trei e media pe familie. Prin anii ’90 erau minim 5. Natalitatea se leaga la noi de ceva religios. Familia era sfanta si daca Dumnezeu iti dadea coconii, i-ai nascut, nu se punea problema de contraceptie. Numele erau nume de sfinti, Ioan, Grigore, Vasile, Dumitru. Acum e plin de Andree si Alexandre. Dar la noi se vede ca e sat locuit. Sa nu va spun cum era duminica, acum mai avem televizorul, mai avem netul, dar totusi e animat. Si se duc tinerii la biserici”.

Pe vremuri, aici scorul nasteri-decese era de 5 la 1. Din 2002 situatia s-a schimbat incet, dar Ieudul tot a ramas o „reduta” a copiilor intr-un Maramures imbatranit. In timp ce in alte sate batranii plang in pumn, pe bancutele vechi din lemn, asteptand sa-si vada copiii si nepotii plecati in Spania sau Italia la munca, in Ieud nu se aud pe ulite decat chicote si ironii de prunci: „Andi-Bandi”, „Ionica-burtica”, „Vasilica-patratica”.

• Glasul satelor (2010): MIJLOACELE CONTRACEPTIVE ŞI AVORTUL SCAD NATALITATEA ÎN MEDIUL RURAL. “Nu aveam bani, dar nici copiii nu aveau pretenţii”

Dacă în trecut localitatea Ieud era cunoscută în Maramureş pentru familiile numeroase, în care femeile făceau şi peste zece copii şi primeau titlul de “mame eroine”, în prezent natalitatea este şi acolo în scădere, ca în restul judeţului. Bătrânele din sat îşi amintesc de vremurile în care fraţii se creşteau între ei într-o casă cu două încăperi trăiau şi până la 14 persoane.

“Noi am fost opt copii. Eram şi câte 12-14 în casă. Erau bătrânii, mama şi tata şi noi, copiii. Greu ne descurcam, că nu erau bani. Meream şi munceam pe la pădure, pe unde puteam, ca să aducem acasă bani ca să plătim impozit şi cote. Am lucrat cu pământul că n-am avut ce face. Nu aveai atunci bani, dar copiii nu aveau nici atâtea pretenţii. Nu erau atâtea, nu se vedeau atâtea. N-aveai televizor şi n-aveai filme. Eu numai când m-am măritat am văzut un film”, mărturiseşte bătrâna Pălagă A. din Ieud.

Micuţii casei erau adesea lăsaţi în grija fraţilor mai mari, în timp ce părinţii erau plecaţi la lucru. “Era musai să ne ajutăm unii pe alţii. Nu eram ca şi amu’ copii răi. Eram buni, iar dacă mama şi tata spuneau, trebuia să ascultăm de cel mai mare. Rămânea acasă unul cu cei mici şi nu ne sfădeam între noi, că ştiam c-o să fim pedepsiţi când se întorc mama şi tata acasă. Amu copiii îs răi, nu ascultă nici de părinţi. Ţi-i ruşine să ieşi cu ei în drum. Pe atunci n-o fost lumea aşa rea şi n-ai auzit să se duşmănească atâta“, îşi aminteşte bătrâna.

• Femeile mergeau cu copiii pe câmp

După cum mai spun bătrânii satului, motivul pentru care în Ieud nu mai sunt atât de mulţi copii nu constă în faptul că oamenii nu au cu ce să-i crească. Şi atunci vremurile erau foarte grele şi lumea abia avea ce mânca, dar mentalitatea s-a schimbat foarte mult şi oamenii nu mai sunt la fel de muncitori.

“Greu o fost de tătului atunci. Lucram la chiaburi, dar nu ne dădeau bani mulţi. Acuma spun că nu-şi permit, zic că-i greu. Dar numai stau, nu fac nimic. Atunci ai cusut, ai ţesut, ai făcut cele treburi. Ţi-ai făcut singur ce-o trebuit pentru copil, ai muncit. Amu aduce coconul pe lume şi-l lasă la bunici şi se duc. Atunci ai stat cu el, ai lucrat, te-ai dus cu ei în câmp, că n-aveai cui să-i laşi”, a explicat baba Pălagă.

Un alt motiv pentru scăderea natalităţii îl reprezintă mijloacele contraceptive, care acum sunt la îndemâna oricui, şi posibilitatea femeilor de a face avort.

“Demult s-o ştiut că-i păcat a face treburi slabe. S-o ştiut că câţi copii ţi-o dat Dumnezeau, atâţia ai. Nu s-o ştiut atâtea ca acum. Care-o făcut avort o făcut pe ascuns şi numai dac-o fost musai. Dar nu prea s-o făcut. Amu şi fetele n-au treabă. Atunci când ai fost fată, ţi-ai văzut de treabă şi n-ai umblat cu feciorii, ca şi amu, noaptea”, a concluzionat bătrâna ieudeancă.