Casatoria de proba/ GENERATIA RASFATATA, NARCISISTA SI IMBECILIZATA/ Cum sunt copiii si tinerii distrusi si dezumanizati de calculator si televizor. Cum se lasa barbatii si femeile reeducati intru curvie si rautate/ RUSIA CASTREAZA PEDOFILII (Stiri familie)

• Doxologia:

(Dana Alecu) Consecinţele ascunse ale coabitării

Creşterea gradului de coabitare este recunoscut ca fiind unul dintre cele mai semnificative schimbări demografice ale secolului, în ceea ce priveşte familia (Smock, 2000). Totuşi, în ţări mult mai avansate decât România, s-a constatat deja, în cercetări de la începutul acestui secol, că trăirea în concubinaj înaintea căsătoriei este asociată cu o mai proastă comunicare în căsătorie, cu satisfacţie maritală scăzută, cu grade crescute de violenţă domestică şi mai mare probabilitate de divorţ.

Când le spui unor tineri ce merg mai puţin la biserică despre faptul că a trăi împreună înainte de căsătorie nu e o alegere sănătoasă, tind să te catalogheze din start ca fiind habotnic, lipsit de deschidere faţă de realităţile zilei de azi.

Ideea de a avea o relaţie de coabitare, o căsătorie de probă înainte de căsătorie, pare una dintre cele mai sigure modalităţi în care doi tineri se pot cunoaşte. Şi ce poate fi mai important într-o căsătorie decât buna cunoaştere a viitorilor soţi?! Într-o lume în care lucrurile se mişcă uneori cu o viteză ameţitoare, în care totul este în schimbare, avem parcă nevoie de o garanţie, o probă, prin care să ne confirmăm că facem pasul potrivit, cu persoana potrivită. Chiar şi înţelepciunea populară pare să confirme această viziune, mai modernă, asupra relaţiilor, prin proverbe precum „mănânci un sac de sare cu un om şi tot nu îl cunoşti“.

Coabitarea duce la reducerea stabilităţii în cuplu

Multă vreme chiar şi specialiştii, psihologi şi sociologi, au susţinut faptul că este important pentru viitorul căsătoriei să cunoaştem dinainte obiceiurile, preferinţele şi micile defecte ale persoanei iubite, pentru a vedea dacă putem trăi cu ele. A opta pentru o relaţie de coabitare anterioară căsătoriei poate aluneca însă treptat spre una dintre următoarele ipostaze: putem considera că în relaţia de coabitare avem deja tot ceea ce ne oferă căsătoria, plus libertatea de a alege. Pe măsură ce relaţia durează de mai mult timp şi este mulţumitoare din perspectiva celor doi sau cel puţin a unuia dintre parteneri, este din ce în ce mai greu să se facă pasul spre căsătorie. În spatele acestei amânări se poate afla şi sentimentul de nesiguranţă, aşteptarea ca anumite aspecte care ne nemulţumesc, anumite probleme să se rezolve, pentru ca apoi să facem următorul pas. O altă posibilă ipostază ar fi aceea de a încerca să găseşti partenerul/partenera potrivită intrând într-un sistem de căutări de tipul încercare-eroare, care în final să ducă la o stare de oboseală, la consumarea bucuriei, energiei şi spontaneităţii. Astfel se poate ajunge la concluzia „nici el/ea nu este potrivit/ă… doar am încercat“.

Dincolo de diferitele opinii fundamentate psihologic, moral sau religios, vom prezenta în continuare concluziile unor studii sociologice. Aceste cercetări demonstrează cu certitudine că, în pofida credinţelor generalizate cu privire la necesitatea unei perioade de coabitare de probă, efectele sunt contrarii. Sociologii demonstrează că în prezent relaţiile de coabitare sunt răspândite pe scară largă: 60% dintre căsătorii sunt precedate de o relaţie de probă, în timp ce în 75% dintre relaţiile de coabitare există planuri mai mult sau mai puţin concrete de căsătorie. Dacă punem faţă în faţă concepţia generală răspândită şi realitatea concretă, vom constata că între cele două se află o mare prăpastie. Concluziile cercetărilor realizate de universităţi din Canda, Suedia, Noua Zeelandă şi Statele Unite demontează aşteptările conform cărora relaţiile premaritale conduc ulterior la stabilitatea relaţiei în căsătorie. Datele obţinute demonstrează că între 50% şi 80% dintre cuplurile care au convieţuit anterior căsătoriei ajung la divorţ, comparativ cu cele care nu au coabitat anterior căsătoriei. De fapt, unii cercetători vorbesc de „efectul de coabitare“, care în timp este asociat cu reducerea stabilităţii în cuplu, creşterea conflictelor, tensiunilor şi, în final, creşterea numărului de divorţuri. Unul dintre motivele acestui fenomen este acela că în relaţiile de coabitare premaritale partenerii învaţă să comunice, să negocieze şi să rezolve diferenţele de opinie într-o manieră mai puţin sănătoasă, bazată pe control şi manipulare.

Sociologii demonstrează inutilitatea coabitării premaritale

Profesorul Jay Teachman de la Universitatea Western Washington afirmă că „una dintre cele mai bine demonstrate corelaţii este aceea între convieţuirea premaritală şi destrămarea ulterioară a căsătoriei“. De asemenea, în căsătoriile care nu au fost precedate de relaţii de probă, modul de comunicare între soţi este pozitiv, iar viziunea acestora asupra viitorului este mai optimistă.

Iată deci că relaţia de coabitare transmite mesajul: „nu sunt foarte sigur/sigură. Putem încerca, să vedem până la urmă ce iese“, în timp ce căsătoria înseamnă „te vreau în întregime, cu bune şi cu rele, şi mă dăruiesc în întregime ţie“. Iată deci că este vorba de aspecte total diferite, care nu au cum să decurgă una din alta, iar studiile sociologice au ajuns la concluzia că a convieţui înainte de căsătorie este o idee deficitară, nesănătoasă.

• Adevarul:

Generaţia răsfăţată

Tinerii de 25-35 de ani, care s-au maturizat în vremea boomului economic, îşi refuză foarte greu plăcerile vieţii, chiar dacă acest lucru înseamnă să se îngroape în datorii. Specialiştii în finanţe personale, dar şi autoriţăţile care aplică măsuri de austeritate cer cumpătare din partea celor care au luat credite şi care îşi doresc în continuare să cumpere oricât de mult, indiferent de consecinţe. Mai mult, experţii cred că singurul mod în care poţi să-ţi ţii în frâu pornirile de a cheltui tot mai mult este să-ţi administrezi responsabil finanţele. Ceea ce nu iau în calcul aceştia este stilul de viaţă al unei generaţii întregi care s-a obişnuit să obţină orice îşi doreşte, oricând îşi doreşte, indiferent de urmări.

Cele care susţin acest trend sunt femeile. De fapt, noua generaţie de femei de carieră care muncesc din greu, care fac multe lucruri în acelaşi timp şi pentru care un răsfăţ extravagant, cu o rochie de firmă sau cu o bijuterie scumpă, condimentează viaţa agitată din fiecare zi. Ele rezervă vacanţe pentru lunile următoare, cheltuiesc jumătate de salariu într-un weekend de distracţii sau îşi cumpără pantofii pe care i-au văzut în vitrină deşi acest lucru înseamnă să rămână fără bani până la următoarea leafă ce vine abia peste trei săptămâni.

Cizmele care „zâmbesc” în vitrină

Toate studiile arată că femeile tinere din ziua de azi sunt mai răsfăţate ca oricând, scrie presa britanică. Nu numai că au parte de mai mult decât au avut părinţii lor, dar au aşteptări mai mari şi se simt îndreptăţite să obţină orice, indiferent că îşi permit sau nu.

Adriana Marinescu, 29 de ani, din Capitală, lucrează ca manager de HR la o companie mare din Bucureşti. Câştigă aproximativ 5.200 de lei lunar, din care chetuielile cu chiria şi facturile ajung la 2.000 de lei. Stă singură, nu are obligaţii faţă de familie şi cu toate acestea are trei carduri de credit şi un credit de consum, contractat anul trecut. „În 2007 câştigam de două ori mai mult şi îmi permiteam orice. Acum lucrurile nu mai stau la fel. Încerc să mă descurc, dar nu reuşesc să fac economii”, povesteşte ea. Munceşte mult, uneori chiar şi 12-14 ore pe zi, iar în unele seri, când pleacă târziu de la serviciu, singurele mici bucurii sunt câteva achiziţii pentru ea. „Acum trei zile, când am plecat de la serviciu m-am hotărât să nu mă duc direct acasă. Era ora 21.00 şi am zis să mă opresc întâi la un mall din zonă. Mă simţeam foarte deprimată şi obosită”, povesteşte Adriana. A uitat însă de tot în momentul în care o pereche de cizme lăcuite şi cu toc înalt i-a zâmbit dintr-o vitrină. „Am intrat şi le-am probat fără să mă uit la preţ. Abia când am ajuns la casă am aflat că preţul lor era de 970 de lei. Mi s-a părut mult, dar până la urmă mi-am zis că măcar atât merit şi eu”, spune ea. În drum spre parcare s-a mai oprit la un magazin de cosmetice unde a mai cheltuit cam 500 de lei. „Astfel de escapade am uneori şi de mai multe ori pe săptămână. Dar nu cred că trebuie să renunţ la micile răsfăţuri care mă mai înveselesc uneori, chiar dacă acest lucru înseamnă să mă împrumut de la alţii”, crede Adriana.

Acumulăm mult şi ne bucurăm puţin

Studiile arată că femeile sunt mai impulsive la cumpărături decât bărbaţii, iar acest lucru depinde foarte mult şi de starea lor de spirit. Astfel, psihologii spun că în timpul perioadei menstruale impulsul femeilor de a face cumpărături necugetate creşte. Cu toate acestea, spun psihologii, chiar dacă îşi permit să se răsfeţe zi de zi, femeile tinere din ziua de azi nu sunt mai fericite decât mamele lor. Un studiu recent realizat în Marea Britanie arată că numărul de femei predispuse la depresii s-a dublat în prezent, comparativ cu 40 de ani în urmă. Totuşi, specialiştii nu dau un verdict clar, cum că stările de nefericire, din ce în ce mai accentuate, sunt cauzate de cererea noastră insistentă pentru recompense imediate. „În loc să ne acordăm timp să ne gândim la ce ne face fericiţi, alegem calea simplă şi reacţionăm imediat la tot ce ne iese în cale“, spun psihologii britanici, citaţi de „The Daily Mail”. Aceştia cred că zi de zi ne uităm la achiziţiile făcute şi ne întrebăm dacă aceste lucruri sunt ceea ce ne dorim. „Şi pentru că nu ştim răspunsul, le dăm la o parte şi căutăm altceva. De fapt, acumulăm din ce în ce mai mult şi ne bucurăm din ce în ce mai puţin de ceea ce avem.”

Potrivit unui studiu recent realizat de GFK, românii care merg de plăcere în centrele comerciale caută activ produse care să le ofere satisfacţii imediate. Astfel, doar 38% din consumatorii cărora nu le place să meargă la cumpărături achiziţionează ceva doar pentru a se răsfăţa, în comparaţie cu 68%, în cazul pasionaţilor de shopping.

Cum ne putem schimba comportamentul

Specialiştii recunosc că sunt lucruri pe care le cumpărăm şi care chiar ne pot face mai fericiţi, dar trebuie să fim atenţi pentru că, în ziua de azi, putem cumpăra lucruri cu bani pe care nu îi deţinem la propriu. „Dacă această generaţie nu-şi schimbă comportamentul până ajunge la pensie, vom avea nevoie de un semnal de alarmă, care să trezească generaţiile următoare”, spune Simonne Gnesses, fondator al Wise Monkey Financial Coaching. Aceasta crede că oamenii vor fi nevoiţi să muncească mai mult şi astfel se va ajunge la o transformare completă a societăţii. „Vom avea de-a face cu un regres şi vom ajunge la o societate în care mai multe generaţii se chinuiesc să trăiască împreună şi în care oamenii vor munci până la epuizare fizică”, mai spune ea.

În plus,  Si­­monne Gnesses susţine că şi-ar fi dorit să nu fi luat vreodată un card de credit. „Acum mă simt prinsă într-o spirală a datoriilor. Dar nu e niciodată prea târziu să ne schimbăm. Creditele pot fi plătite, iar răsfăţurile pot fi câştigate. Fericirea şi satisfacţia ulterioare vor merita fiecare ban plătit”, mai spune specialista. Datele oficiale arată că un sfert dintre români au datorii şi 10% deţin un card de credit, cei mai mulţi fiind din categoria tinerilor.

Specialiştii dau mai multe sfaturi pentru a scăpa din capcana cumpărăturilor de răsfăţ:

– Ajustarea atitudinii de consum. Cinci minute în care să te gândeşti la achiziţiile tale, la deciziile de impuls ar putea schimba situaţia.

– Autocontrolul. Dacă îţi doreşti o pereche nouă de pantofi convinge-te să aştepti până când strângi banii necesari. Caută oportunităţi în care să-ţi pui în practică autocontrolul cel puţin o dată pe săptămână.

– Răbdare. Dacă primeşti un răsfăţ dulce aşteaptă până seara, şi abia apoi consumă-l. Acest lucru te va învăţa să aştepţi şi în alte cazuri.

68% din pasionaţii de shopping din România cumpără des ceva doar pentru a se răsfăţa, arată un studiu GfK.

Internetul dezumanizează copiii

Creierul uman se adaptează permanent mediului înconjurător. În consecinţă, dacă un copil foloseşte calculatorul în exces, mai ales navigând pe reţelele de socializare, creierul lui se va adapta acestei lumi artificiale în care trăieşte, susţine baroneasa Susan Greenfield, neurolog la Universitatea din Oxford, Marea Britanie.

Dovezile care atestă o legătură directă între dependenţa de internet şi modificări fizice ale creierului se înmulţesc pe zi ce trece. Un studiu realizat la Universitatea Xidian din China a descoperit deformaţii ale creierului în cazul copiilor care petrec foarte mult timp în faţa calculatorului. „Nu ne putem permite să aşteptăm 10 sau chiar 20 de ani pentru a monitoriza schimbările survenite în identitatea copiilor dependenţi de internet, în capacitatea lor de concentrare sau în modul lor de gândire şi de relaţionare. Mulţi dintre noi am sesizat deja modificări esenţiale în felul în care copiii de astăzi empatizează cu ceilalţi. Cercetările demonstrează o scădere a empatiei direct proporţională cu timpul petrecut pe reţelele de socializare“, scrie Susan Greenfield în „The Daily Telegraph“.

Crimă anunţată pe mess

Un caz grăitor despre dezumanizarea copiilor internauţi, punctează cunoscutul neurolog, este uciderea elevei britanice Rebecca Aylward, de 15 ani, de către fostul ei prieten, Joshua Davies, de 16 ani. „Băiatul a făcut pariu cu un coleg pe un mic-dejun la cantina şcolii că o va ucide pe Rebecca. După ce a omorât-o în bătaie cu o piatră, Joshua s-a grăbit să-şi updateze pagina pe reţeaua de socializare. Mama Rebeccăi susţine că Joshua Davies, care a fost închis pe viaţă luna trecută, s-a lăudat zile întregi pe serviciul de mesagerie instantă MSN cu intenţiile sale de-a o ucide pe fată. Femeia vrea să-i acţioneze în judecată pe proprietarii MSN care, spune ea, au ştiut despre «pariul cu micul dejun» şi n-au acţionat în niciun fel pentru a preveni crima“, adaugă Susan Greenfield.

O generaţie de narcisişti

Acelaşi neurolog este de părere că Facebook şi Twitter au creat o generaţie de tineri obsedaţi de propria persoană, care au o nevoie permanentă şi copilărească de apreciere din partea celorlalţi. Susan Greenfield crede că prieteniile pe internet, la fel ca jocurile pe calculator, ar putea dăuna creierului. „Acest lucru poate duce la un nivel scăzut de concentrare, o nevoie de satisfacţie imediată şi poate afecta aptitudinile non-verbale, cum ar fi menţinerea contactului vizual în timpul unei conversaţii“, conchide specialistul.

• Pustnicul Digital: Dracii au ieșit din iad… LA VEDERE!

(…) Ce ne rămâne de făcut?

Nu știu. Să ne rugăm și să sperăm că nu vom avea de răbdat noua lume prea mult. Vin vremuri grele. Tinerii sunt imbecilizați (vorba lu’ Badea: Vai de noi când ne-or plăti ăștia pensiile). Am aproape 10 ani de când am dat BAC-ul. Atunci nu se punea problema dacă iei sau nu, ci cu CÂT iei! ATÂT. Nu exista o altă dilema. Dar, i-au terminat. Sunt drogați, distrați, club-ați, manelizați, cât mai puțin pregătiți (și prin nenorocirea profesorilor s-a realizat asta) și cât mai ușor de controlat. Dar mustind de ambiție și mândrie!

Nu mă tem de cei în vârstă care conduc lumea, mă sperie cei tineri. Nevoia lor de a ieși în evidență și faptul că sunt dispuși să facă orice pentru asta. Mă sperie că deși nepregătiți, sunt dispuși să facă orice… neavând nici cea mai vagă idee. Văd pe cei ce se auto-denumesc programatori în ziua de azi. Nu se apropie de o carte de parcă i-ar arde. Pun toată ziua întrebări banale, stupide pe forumuri și, neînțelegând nimic devin brusc cunoscători și iau la mișto pe veterani. Se sar etape, nu se mai învață cum se făcea, nu mai există calitatea de acum doar câțiva ani… proporțional cu numărul subiecților testați 🙂 (…)

• Doxologia: Copiii şi Veacul ecranului

Suntem acum oamenii ecranului. Suntem înconjuraţi de ecrane, monitoare şi alte maşinării care pâlpâie şi fiecare dintre ele cer atenţia noastră. Ceea ce a început cu televiziunea s-a răspândit spre celelalte tehnologii. Mintea noastră e din ce în ce mai mult formată, distrată, informată, stimulată şi chiar alterată de Veacul Ecranului, şi astfel se întâmplă şi cu mintea copiilor noştri.

Academia Americană de Pediatrie, care s-a întâlnit săptămâna trecută în Boston, a exprimat îngrijorarea sa faţă de efectele expunerii copiilor noştri la ecrane. Acum un deceniu, academia a propus ca medicii pediatrici să pună întrebări copiilor despre timpul expunerii lor la televizor sau calculator, în timpul examinărilor de rutină şi evaluărilor medicale. De data aceasta, academia a impus un set de restricţii şi limite severe expunerii tinerilor şi copiilor la televizor.

Părinţii trebuie să fie atenţi la declaraţia elaborată de această întâlnire şi intitulată “Folosirea media de către copiii mai mici de 2 ani”. Conform AAP, 90% dintre părinţi au raportat că copiilor lor care nu au încă 2 ani, vizionează media electronică. Aceşti copii privesc undeva între 1 şi 2 ore pe zi la televizor. Un mare număr de părinţi au declarat că televiziunea este foarte importantă pentru dezvoltarea copilului şi lasă televizorul deschis practic toată ziua.

Declaraţia grupului pediatric arată clar că nu există nicio valoare educaţională pentru copii la televizor, arătând că alternanţa de programe, filme, ştiri şi publicitate nu face decât să disturbe copiii. Doctorii au arătat că ultimele studii sistematice pe copii au arătat că privitul la televizor înainte de culcare este asociat frecvent cu somn superficial, neregulat, care afectează caracterul, temperamental şi capacitatea de învăţare. Statisticile arată şocant: la vârsta de trei ani, o treime dintre copii au deja televizor în dormitor.

Desigur, AAP nu se adresează copiilor, ci părinţilor care sunt vinovaţi de consecinţele nefaste ale ecranului în viaţa copiilor mici. Copiii nu îşi pun televizor în cameră, părinţii lor o fac. Un alt fenomen îngrijorător este aşa numita “televiziunea second-hand” adică vizionarea televiziunii de către copii care privesc împreună cu părinţii. Este exact ca fumatul pasiv, care afectează zeci de milioane de oameni.

AAP raportează că în America, copiii petrec mai mult timp la televizor decât fac orice altceva înafară de somn. Astfel, în 2010, Kaiser Family Foundation arată că un copil petrece în medie 7 ore pe zi angajat într-o formă sau alta de media: telefon, televizor, calculator etc. Când aceşti copii vor avea 70 de ani, ei vor fi petrecut 10 ani în faţa televizorului.

Numărul de case cu televizor a depăşit de mult numărul de case cu canalizare şi apă. O casă americană are în medie 4 televizoare, un DVR, 3 DVD playere, 2 radio, 2 computere şi două jocuri video. Dacă o treime dintre copiii de 3 ani au televizor în cameră, 70 % dintre adolescenţi posedă acelaşi lucru. Pediatrii avertizează că televizorul în cameră înseamnă sexualitate media, pornografie şi violenţă, consumate abuziv.

Patriarhul rus Kirill avertizează asupra pericolelor televiziunii şi internetului

Patriarhul Kirill al Moscovei şi a toată Rusia a afirmat că Biserica nu poate concura cu televiziunea şi cu internetul ca putere de influenţă. Ierarhul rus regretă că tinerii de azi sunt supuşi “celei mai puternice presiuni exterioare care impune un stil de viaţă ateu şi anticreştin”, prin televiziune şi internet.

“Oamenii noştri petrec în medie între 4 şi 7 ore în faţa televizorului sau computerului. Cât timp petrec în Biserică? În cel mai bun caz 2 ore pe săptămână. Ca influenţă asupra conştiinţei umane, este comparabil cu tot ceea ce facem, şcolile de duminică, websiturile creşitne, depratamentele eparhiale, parohii? Este o disproporţie incomensurabilă” a adăugat patriarhul rus într-o întâlnire în eparhia de Kaliningrad.

El a chemat preoţii şi oamenii Bisericii să fie mai atenţi cu credincioşii care vin la Biserică. Parohiile trebuie să devină comunităţi de credincioşi cu mulţi credincioşi şi tineri: “Dacă pierdem timp, vom pierde parohiile noastre, sau aceste parohii se vor transforma în parohii de femei în vârstă, ca în vremurile sovietice” a avertizat patriarhul.

• Gandul:
  

Copii crescuţi în faţa ecranelor. De la ce vârstă folosesc cei mici calculatorul şi iPad-ul

Un studiu arată că din ce în ce mai mulţi copii americani cu vârste mai mici de 8 ani petrec mai mult timp ca niciodată în faţa ecranelor calculatoarelor, ale tabletelor sau ale televizoarelor, arată New York Times. Studiul, publlicat de Common Sense Media, o organizaţie non-profit din San Francisco, arată că cei mici care provin din familii înstărite sunt au acces la jocuri educative pe telefoanele mobile sau pe tabletele lor, în timp ce copiii din familii cu venituri reduse se uită la televizoare în camerele lor.

iPhone pe post de jucărie

Studiul este primul de acest gen de când aplicaţiile pentru telefoanele mobile şi tablete au devenit populare. Acesta arată că jumătate dintre familiile cu venituri de peste 75.000 de dolari (54.000 de euro) au descărcat aplicaţii specifice copiilor, spre deosebire de una din opt familii cu venituri sub 30.000 de dolari (21.000 de euro). Reprezentanţii organizaţiei care a efectuat studiul susţin că se poate vorbi de o “prăpastie a aplicaţiilor”. În timp ce familiile înstărite le cumpără copiilor aplicaţii educative, părinţii mai săraci nici măcar nu ştiu, de multe ori, ce este aceea o aplicaţie.

“Este începutul unei schimbări importante. Părinţii le oferă din ce în ce mai des iPhone-urile lor copiilor de 1 an, 1 an şi jumătate, ca pe o jucărie care să îi facă să tacă”, spune James Steyer, directorul executiv al Common Sense Media. “E normal ca cei mici să îşi dorească să folosească telefoanele mobile pentru că îi văd mereu pe părinţii lor cum îşi verifică mailul de trei ori până ajung la autobuz”.

Copiii încep să folosească calculatorul la trei ani şi jumătate

Conform studiului, jumătate dintre copiii sub 8 ani au acces la un dispozitiv mobil, cum ar fi un smartphone, un IPod, un iPad sau o altă tabletă. Televiziunea rămâne importantă pentru distracţia celor mici, jumătate dintre copiii sub 2 ani stând zilnic în faţa televizorului. Media timpului pe care aceştia îl petrec uitându-se la TV sau la un DVD este de 53 de minute pe zi, mai mult decât cele 23 de minute zilnice în care li se citeşte celor mici.

Aproape o treime dintre copiii cu vârste sub 2 ani au un televizor în camerele lor. 64% dintre copiii care provin din familii cu venituri sub 30.000 de dolari au un televizor în camerele lor, spre deosebire de 20% dintre copiii familiilor cu venituri de peste 75.000 de dolari. În ceea ce priveşte utilizarea calculatorului, 12% dintre copiii cu vârste între 2 şi 4 ani îl folosesc zilnic, iar 24% cel puţin o dată pe săptămână. Media vârstei la care copiii încep să folosească un calculator este de 3 ani şi jumătate.

Utilizator de iPad la un an şi şapte luni

Asociaţia Americană de Pediatrie le recomandă părinţilor să nu îi lase pe micuţi să îşi petreacă timpul în faţa televizorului sau a calculatorului. “Trăiesc cu impresia că mulţi dintre părinţi nu ne iau recomandările în serios”, spune Vicky Rideout, autoarea recomandărilor. “Părinţilor le plac dispozitivele lor şi e greu să reziste tentaţiei să îi pună pe cei mici în faţa unui ecran, cu scopuri educative, care să îi ţină ocupaţi”.

Jeannie Cowley, care îi ajută pe membrii facultăţii Bank Street College of Education să integreze tehnologia în educaţie, a renunţat la televizor, însă deţine un iPad, pe care fiica ei, Maggie, în vârstă de un an şi şapte luni, îl foloseşte cu mare drag. Maggie se joacă pe aplicaţia care simulează un pian, dar îi place şi să se uite pe YouTube la clipuri care arată câini lătrând. “A învăţat să deblocheze tableta, observându-mă, acum vreo două luni”, a declarat Jeannie Cowley. “Acum vreo două săptămâni eram în tren şi am văzut-o folosindu-şi o parte din pulover pentru a şterge ecranul, pentru că ştie că şi mami face la fel”.

Ce efecte are asupra bărbaţilor consumul de pornografie pe internet

Consumul de materiale pornografice în mediul virtual are efecte dăunătoare asupra performanţelor sexuale din viaţa reală, se arată într-un studiu publicat în “Psychology Today”, o revistă americană de specialitate.

“Pornografia pe Internet creeză o generaţie de tineri care sunt lipsiţi de orice speranţă în dormitor, incapabili să performeze sexual“, scrie Daily Mail . Expunându-se la imagini şi filme destinate adulţilor, tinerii se desensibilizează într-atât încât ajung în imposibilitatea de a mai fi excitaţi în cadrul întâlnirilor intime. În acest context, impotenţa, asociată în general bărbaţilor de vârstă medie, îi afectează pe cei aflaţi în floarea vârstei.

Potrivit sursei citate, un număr tot mai mare de tineri se confruntă cu această problemă, iar aceasta a devenit atât de comună, încât “incapacitatea” a ajuns să fie considerată în rândul celor afectaţi drept una normală.

Cu un titlu sugestiv, cercetarea americanilor, “Porn-Induced Sexual Dysfunction is a Growing Problem“/ “Disfuncţiile sexuale datorate consumului pornografic – o problemă în creştere“, explică faptul că pierderea libidoului mai devreme de 30 de ani este cauzată de o suprastimulare sexuală frecventă. Prin vizualizarea în mod repetat de pornografie pe internet, organismul secretă în exces dopamină, neurotransmiţătorul care activează reacţia acestuia la placerea sexuală. În mod paradoxal, în situaţii reale, atunci când sunt pe punctul de a face sex, bărbaţii au parte de un blocaj, creierul nemaiavând capacitatea de a răspunde la semnalele de dopamină obişnuite. Aceştia mai reacţionează doar la suprastimulări de mare intensitate.

Marnia Robinson, autoarea studiului, susţine că bărbaţii devin dependenţi de pornografia pe internet pentru că aceasta le este foarte accesibilă. “Totul e gratuit, uşor de accesat, disponibil în câteva secunde, 24 de ore pe zi, şapte zile pe săptămână“, a explicat aceasta.

Ipoteza acesteia este confirmată şi de alţi specialişti. “Pornografia mai mult excită decât satisface, pentru că avem doi centri separaţi ai plăcerii în creierul nostru, unul care are de-a face cu plăcerea care excită şi unul cu plăcerea care satisface. Sistemul excitant se referă la plăcerea tip “apetit” cu care primim imaginile pe care le dorim, cum ar fi sexul sau o masă bună. Neurochimia este în mare măsură legată de dopamină şi ridică nivelul nostru de tensiune“, explică N. Doidge, în lucrarea “The Brain that changes itself”/ “Creierul şi schimbările sale“.

• Realitatea: Efectele perverse ale reality show-urilor asupra fetelor: răutatea şi minciuna, necesare în viaţă

Un studiu realizat în SUA de Organizaţia Cercetaşelor Americane pe 1.141 de fete, cu vârste cuprinse între 11 şi 17 ani, arată că circa 47% din ele urmăresc cu regularitate diverse reality show-uri. 68% din aceste admiratoare de reality show-uri (comparativ cu 50% din celălalt grup) consideră că “este în natura fetelor” să fie răutăcioase şi să se afle în permanentă competiţie unele cu altele. Aproape 78% din ele (comparativ cu 54% din cele care nu vizionează reality show-uri) consideră că bârfitul reprezintă o activitate normală în relaţiile sociale dintre fete, iar 63% (comparativ cu 50%) spun că le vine greu să aibă încredere în alte adolescente. Aproximativ 72% din ele spun că îşi acordă mult timp îngrijindu-se de aspectul lor exterior, comparativ cu 42% din grupul adolescentelor care nu urmăresc în mod frecvent reality show-uri.

În general, potrivit acestui studiu citat de Mediafax, pasionatele de reality show-uri au mai des tendinţa “de a pune accentul pe răutate şi pe minciună pentru a-şi atinge scopurile“, se afirmă într-un comunicat al autorilor studiului. Într-adevăr, 37% din ele (comparativ cu 24%) consideră că trebuie să minţi pentru a obţine ceea ce vrei, 37% (comparativ cu 25%) sunt de părere că dacă eşti răutăcios, atunci eşti mai respectat de cei din jur, iar 28% (comparativ cu 18%) spun că trebuie să fii răutăcios pentru a-ţi atinge scopul. Aceste fete, potrivit studiului, se consideră mature, inteligente, amuzante şi deschise.

• Jurnalul: Rusia a declarat război deschis pedofililor. Vezi cum îi vânează (VIDEO)

Tot mai multe acţiuni ale poliţiei ruse se îndreaptă către pedofili, autorităţile acordând o atenţie deosebită celor care abuzează sexual viitorul Rusiei. În cazul de faţă, “momeala” este o fetiţă de 12 ani, care îndură atingerile greţoase cu un stoicism admirabil.

Ruşii s-au hotarat luna aceasta să facă pasul decisiv în lupta contra pedofiliei, cazurile de abuzuri împotriva minorilor devenind o prioritate. Astfel, un nou proiect de lege rusesc prevede pedepsirea, celor care abuzează sexual minorii, cu castrarea chimică. Conform noii legi, persoanele vinovate de abuzuri sexuale împotriva copiilor sub vârsta de 14 ani vor suferi castrarea chimica, iar infractorii recidivisti – condamnare pe viaţă. Decizia privind castrarea chimică a unui condamnat se va face printr-un raport medico-legal executat de un  psihiatru, la solicitarea instanţei.

• Stirile ProTV: Adevaratul loc al desfranarii: orasul in care 7 din 10 copii consuma alcool. De ce le cumpara parintii

Este orasul in care sapte din zece copii sunt prinsi in stare de ebrietate de catre politie. Revoltator este faptul ca tinerii primesc alcoolul de la parinti, asa ca nu mai sunt nevoiti sa minta in magazine ca sunt adulti pentru a cumpara bautura.

Aproape in fiecare zi politia gaseste copii bauti pe strazile orasului. Daca unii dintre parinti se arata socati de comportamentul odraslelor, altii se cearta cu politia pentru ca a indraznit sa le strice copiilor distractia. “Tu nu te-ai distrat niciodata. Cum iti permiti sa-i strici copilului meu distractia. Este inadmisibil“, i-a spus o mama unui agent care i-a atras atentia ca baiatul ei risca sa devina un alcoolic.

Autoritatile din Cornwall, Marea Britanie, au anuntat ca multi dintre adolescentii prinsi bauti au intre 15 si 16 ani. “Nu doar ca parintii ii lasa in casa cu foarte mult alcool. Ci le lasa chiar lor bautura. E drept ca atunci ca pleaca la facultate pot sa faca tot ce le trece prin cap, insa faptul ca sunt obisnuiti inca de acasa cu bautura, nu e ok”, a declarat supraveghetoarea Julie Whitmarsh. Pe timpul verii, in statiunea Newquay, Cornwall, au fost gasiti in jur de 4.000 de adolescenti in stare de ebrietate.

• Cultura Vietii:

Corpul uman poate fi listat la bursa de valori?!

Într-o ţară în care ghicitul în palmă s-a transformat în ghicitul la telefon, o ţară în care nu se ştie sigur dacă nu cumva telefonia digitală a fost introdusă pentru că vechea reţea nu mai făcea faţă „liniei fierbinţi”, o ţară în care prostituţia electronică nici măcar nu mai are nevoie de publicitate sau să fie legalizată (din moment ce oricum autorităţile nu au cum să o controleze), dar şi o ţară în care măcar internetul funcţionează mai bine ca în alte ţări civilizate, de ce nu şi-ar vinde cei săraci, disperaţi sau inconştienţi (ca să-şi cumpere o maşină sau să aibă bani de club) anumite organe regenerabile (cum este ficatul) sau pe care le au oricum în „dublură” (rinichi, plămâni)?

Românii, şi nu doar ei, sunt foarte ingenioşi şi pragmatici. Pe site-urile de mică publicitate încearcă să vândă (unii să cumpere) de la cărămizi la preţ de telefon mobil (sau în loc de telefon) la rinichi, plămâni, „ficaţi” şi cine ştie ce alte părţi biologice (unii doar îşi închiriază anumite părţi anatomice). Cu siguranţă sunt multe întrebările la care trebuie să răspundem în acest moment. Prima întrebare de bun simţ este aceea a seriozităţii unor astfel de anunţuri pe care, de altfel, le găsim din abundenţă pe internet: „doresc să ofer o a doua şansă unui bolnav donând un rinichi contracost. Sunt nefumător şi nici nu consum alcool…”.

Sunt conştiente aceste persoane de riscul pe care şi-l asumă în momentul în care sunt dispuse să-şi „doneze” o bucată importantă din propriul organism? Sărăcia justifică un astfel de „sacrificiu”? Dar dorinţa de a câştiga o sumă importantă de bani fără prea mult efort? Ar exista o diferenţă substanţială dacă într-adevăr ar fi vorba de o donaţie? Ce ar trebui să facă statul? Să-i pedepsească drastic pe cei care încearcă să-şi vândă organele sau să le ofere un cadru legislativ propice pentru ca aceştia să primească suma justă pentru produsul vândut? În continuare vom răspunde succint la aceste întrebări. (…)

Acționari Pepsi: cerem încetarea folosirii de celule din copii avortați

Un grup de acționari ai companiei Pepsi Co. au solicitat în scris conducerii acesteia să își revizuiască politicile de cercetare, după ce au aflat că firma folosește pentru teste celule din copii avortați. Compania de biotehnologii Senomyx derulează, la cererea Pepsi Co., programe de cercetare cu scopul obținerii unor ingredienți care să reducă conținutul în zahăr, sare și grăsimi din alimente și băuturi. Pentru testări se utilizează celule care conțin o anumită proteină și care produc semnale electrice la contactul cu aromele. Răspunsul acestor receptori informează dacă aroma are comportament și proprietăți optime.

Însă atât Senomyx, cât și Pepsi în aceeași măsură, ascund publicului faptul că folosesc în aceste proceduri celule umane, recoltate din rinichii copiilor avortați, declară Debi Vinnedge, de la organizația provita americană „Copiii lui Dumnezeu pentru viață”, pentru portalul LifeNews.com. „Ar fi putut lesne alege celule de la animale, insecte sau chiar celule umane obținute etic pentru a obține acești receptori”, spune Debi Vinnedge. (…)

Buletinul informativ al Aliantei Familiilor din Romania/ Nr. 162, 25 oct 2011

Nu educati copiii cu televizorul sau calculatorul. Ritmul de viaţă alert face ca tentaţia părinţilor de a-şi lăsa copiii în faţa televizorului sau a calculatorului să fie mai atrăgătoare ca oricând. Academia Americană de Pediatrie (AAP) declară că există modalităţi mai bune de a-i ajuta pe copiii de vârstă fragedă să înveţe diverse lucruri, şi atrage atenţia că părinţii care cred că televiziunea este o formă de învăţământ “foarte importantă pentru o dezvoltare sănătoasă” au de două ori mai multe şanse să lase televiziunea să le educe copiii, informeaz C4ƒ sciencedaily.com (link).

(…) Spania la dreapta? In doar cateva saptamini vor avea loc alegeri parlamentare in Spania. Zapatero si socialistii se pare ca vor pierde. Intre timp, homosexualii spanioli se grabesc sa se “casatoreasca”. Conservatorii spanioli au afirmat ca daca vor ajunge majoritari vor abroga legea casatoriilor homosexuale. Pana in prezent 20.000 de perechi de homosexuali s-au “casatorit” in Spania. Zapatero a legiferat aceste parodii in 2004, cu toate ca peste 600.000 de spanioli au inaintat guvernului spaniol o petitie de opozitie (link).

Danemarca la stanga. Recent, socialistii danezi au castigat majoritatea in parlamentul danez. La inceputul anului viitor vor institui casatoriile homosexuale, afirma ei, si vor forta Biserica Luterana, biserica de stat, sa oficieze casatoriile homosexuale asa dupa cum oficiaza casatoriile naturale. In 1989, Danemarca socialista a devenit prima tara din lume care sa instituie “parteneriatele” homosexuale, iar in 2004 Spania socialista a devenit prima tara din Europa care sa instituie casatoriile homosexuale (link).

(…)

Lucruri pe care orice fata buna ar trebui sa le stie. Nu mai puţin de 40% dintre fetele de 14-18 ani au relaţii sexuale fiindcă se simt constrânse să nu rănească sentimentele prietenilor lor. Acesta este doar unul dintre pericolele la care sunt expuse “fetele bune”, potrivit autoarei americane Meg Meeker. Nu este suficent ca mamele să îşi educe fetele să fie blânde, politicoase, etice şi inteligente, ci trebuie să le înveţe şi să îşi poarte de grijă din punct de vedere emoţional, scrie dr. Meeker în cartea sa intitulată “Cele 10 obiceiuri ale mamelor fericite” (link).

Sase motive pentru care tinerii se indeparteaza de Biserica. Aproape 3 din 5 adolescenţi americani se îndepărtează de biserică după vârsta de 15 ani, iar Barna Group a identificat 6 motive pentru care are loc acest „divorţ” al tinerilor de biserică. Studiul celor de la Barna Group a fost condus de preşedintele acestei organizaţii, David Kinnaman, şi s-a desfăşurat pe durata a 5 ani (2007-2011). Cercetarea a urmărit să identifice moduri în care părinţii şi liderii bisericilor ar putea să îi ajute pe tineri să îşi dezvolte o credinţă stabilă şi durabilă. Rezultatele finale ale cercetării sunt incluse în cartea lui Kinnaman, You Lost Me: Why Youg Christians are Leaving Church and Rethinking Church (link).

Avortul selectiv. Scriem destul de des despre genocidul fetitelor nenascuta care sunt avortate in masa in China si India, pentru simplul motiv ca sunt concepute ca fete. Din fericire, miscarea impotriva avortului selectiv in India ia amploare. Saptamana trecuta, 285 de fete indiene si-au schimbat, in forma de protest, numele. L-au schimbat din “Nakusha” care in hindi inseamna “fata nedorita”, in alte nume traditionale, cum ar fi “Vaishali” care inseamna “frumoasa” (link).

“Regret ca nu am asteptat”. Televiziunea britanica deruleaza un serial cu subiectul “The Joy of Teen Sex” (“Placerea sexului adolescent”). Speculam ca ar fi vorba si despre promovarea sexului intre adulti si adolescenti, nu doar exclusiv intre adolescenti. Ar fi deci vorba de pedofilie. In contrast, a fost publicat un studiu cu titlul “Regret ca nu am asteptat” in care tinerii isi varsa amarul pentru ca nu au trait in abstinenta in anii adolescentei. Pretul, spun ei, a fost prea mare (link).

Publicatia Journal of Adolescent Health a publicat acest studiu care in esenta arata ca jumatate dintre adolescentii care au intretinut relatii sexuale regreta alegerea pe care au facut-o. Un abstract al studiului il aflati aici (link).

Monogamia si viitorul familiei. “Celebrati moarte monogamiei” este stigatul de batalie al unei recente aparitii editoriale in America, “Marriage Confidential” a lui Palema Haag. Daca ar fi sa credem autoarea, “monogamia” nu ar fi fost niciodata o norma sociala universal acceptata, ci una “impusa” de crestinii conservatori americani in anii 80 (?). Tanara autoare face afirmatia asta radicala cu un zambet pe buze. Fericirea in “relatii” (nu casatorie) e asigurata de diversitatea partenerilor sexuali si a practicilor sexuale, afirma ea. Casatoria e o norma depasita, bazata pe un contract sexual, adauga ea. In materialul care vi-l sugeram aflati un interviu cu tanara si zambitoarea autoare (link).

Confuzie biologica. Este posibil pentru un copil sa aibe trei (3) parinti biologici? Da, din 1985 incoace. O femeie e inseminata de un barbat, iar embrionul ei e luat si pus in pantecele unei alte femei pentru a fi dus pana la capat. Tehnologia moderna a facut posibil acest fenomen bizar. Cele mai solicitate femei surogat pentru aceasta practica sunt femeile sarace din India. Cititi restul acestui fenomen bizar in recenzia unei carti lansate in America, cu titlul sugestiv “One Parent or Five: A Global Look at Today’s New International Families.” (“Un parinte sau cinci: o perspectiva globala a noilor familii internationale de astazi”) (link).

Cati atei sunt in Romania? Zilele astea se face recensamantul populatiei in Romania. Printre altele, vom afla si cate persoane din Romania se declara atei. La recensamantul trecut s-au declarat peste 8.000 de persoane. Un articol din Gandul discuta subiectul acesta (link).

California – Atei ofensati. In sfarsit, o veste buna din California – guvernatorul statului a refuzat sa semneze o proclamatie a “gandirii libere” in California. Anul trecut, fostul guvernator, Arnold Schwarzenegger, a semnat-o. Ateii sunt ofensati (link).

Uniunea Europeana – Musulmani influenti, crestini neinfluenti. Minoritatea musulmana devine tot mai influenta in politica unionala, iar influenta crestina scade. Contrastul acesta ingrijorator e subiectul comentariului alaturat al lui Bruce Bawer, autorul bestsellerului “While Europe Slept” (“Pe cand Europea dormea”) (link).

“Donorsexual”. Vocabularul generat de revolutia sexuala e nu numai impanat, dar si extrem de variat si vast. Ultimul exemplu e notiunea de “donorsexual”, adica barbatul care isi vinde sperma cuplurilor lesbiene (link).

Decizie buna – Curtea Europeana. Curtea Europeana de Justitie (a nu se confunda cu Curtea Europeana a Drepturilor Omului), cu sediul la Luxemburg, a emis o decizie de o importanta cruciala pentru demnitatea umana si viata si cu ramificatii importante privind drepturile copiilor nenascuti. Pe 18 octombrie, a emis o decizie care respinge categoric posibilitatea de brevetare a embrionului uman pentru scopuri stiintifice sau tehnice, si declara, in esenta, ca viata incepe in momentul conceptiei (link).

Decizia a fost aplaudata in toate cercurile europene si internationale care promoveaza valorile si viata copiilor nenascuti. O facem si noi. Decizia va avea impact si asupra deciziilor viitoare privind avortul care vor fi facute la CEDO (link).

Chicago – Mai putina distractie pentru homosexuali. Marsul homosexualilor din Chicago a atins proportii uriase – pana la 800.000 de persoane. Un numar urias, considerand ca Chicago are 5,1 milioane de locuitori. Curiozitatea si desfraul atrag tot mai multe persoane la acest eveniment anual care are loc la sfarsitul lui iunie. Municipalitatea Chicago insa a luat masuri sa reduca impactul marsului. Incepand de anul viitor, marsul se va derula pe strazi mai putin populate, va incepe la ora 10 in loc de amiaza (cu scopul de a reduce numarul persoanelor care se imbata), iar numarul grupurilor care se vor putea inscrie la aveniment a fost redus de la 250 la 200 (link).

Nr. 161, 18 oct 2011

Abstinenta. Eficacitatea abstinentei a fost dovedita din nou. Conform unui studiu publicat recent de guvernul american, numarul adolescentilor care practica abstinenta sexula a crescut in ultimii 20 de ani in America. Numarul baietilor care practica abstinenta a crescut cu 18% in acesti ani. Conform studiului, cauza principala a imbunatatirii situatiei sunt parintii care isi incurajaza copiii sa-si pastreze puritatea pana la casatorie (link).

Americanii resping casatoriile homosexuale. Ultimul sondaj de opinie efectuat in SUA indica ca 64% dintre americani resping casatoriile intre persoane de acelasi sex. Sondajul a implicat 1000 de persoane si a cuprins intreaga tara (link).

Crestinii rusi se opun Consiliului Europei. Saptamana trecuta a fost dezbatut in Consiliul Europei un nou tratat european al drepturilor copilului. Tratatul propus contine notiuni daunatoare la adresa copiilor si a societatii in general. Unul din aspectele lui bizare e nediscriminarea impotriva copiilor pe baza de “orientare sexuala”. Peste 80 de organizatii provalori din Rusia au emis “Documentul St. Petersburg” in care condamna noul tratat propus si cer reprezentantilor Rusiei sa voteze impotriva lui (link).

(…)

Pornografia infantila. Guvernul Marii Britanii ia masuri impotriva pornografiei online. Recent a determinat cateva agentii publicitare online sa emita standarde noi pentru consumari care sa asigure ca minorii nu pot accesa materiale pornografice online (link).

Suedia incalca drepturile parintilor. Articolul alaturat descrie felul in care autoritatile suedeze incalca drepturile parintilor la educatia copiilor lor, in special dreptul de a-si educa copiii acasa (homeschooling). Suedia e un stat socialist de tip asistential – statul controleaza totul si nu le permite cetatenilor alternative (link).

Avort – Pledoarie pentru viata. Pledoaria pentru cei nenascuti beneficiaza si de personalitati proeminente, printre ele chiar varul Reginei Angliei, Lordul Nicholas Windsor. Intr-un articol de-al lui recent publicat in the Daily Telegraph, el afirma un adevar stanjenitor – societatea britanica a ajuns prea departe cu avortul, la un pas de autodistrugere, iar pretul e foarte mare, fiind platit in vieti nevinovate (link).

San Jose – Costa Rica. Cu saptamani in urma, un grup de parlamentari si experti in dreptul international au lansat asa numitele Articole de la San Jose (numite dupa capitala micului stat Costa Rica din America Centrala) in care se afirma ca nu exista un drept international la avort. Consensul expertilor, din punct de vedere medical, legal si teologic, este ca viata umana incepe in momentul conceptiei. Articolele de la San Jose au fost redactate ca raspuns la presiunea facuta de ONU asupra tarilor mai mici sa legalizeze avortul, sub pretentia ca ar exista un drept international la avort (link).

Europa – Intoleranta fata de crestini. Intoleranta fata de crestini e in crestere in Europa. Acest subiect a facut obiectul unor dezbateri recente prilejuite de conferinta periodica a Organizatiei pentru Cooperare si Securitate in Europa. Va recomandam un rezumat al dezbaterilor (link).

Divortul costisitor. Divortul e o afacere scumpa. Sfatul chiar al avocatilor catre clienti este sa nu divorteze. Asta e concluzia unui studiu recent emis in Statele Unite. Multi divorteaza crezand ca vor iesi cu avantaje financiare. Dar se inseala. Foarte rar iese o femeie, de exemplu, cu un avantaj financiar dintr-un divort. Singurii care cert castiga financiar din impartirea bunurilor prin divort sunt avocatii. Femeile pierd deoarece la varsta divortului multe dintre ele sunt needucate, nu au o profesie si nu sunt pregatite sa obtina locuri de munca care se platesc bine (link).

Comisia Ibero-Americana a Drepturilor Omului. Ca toate comisiile sau tribunalele profilate pe drepturile omului, si Comisia Ibero-Americana a Drepturilor Omului promoveaza drepturile homosexualilor. Recent a emis o decizie care condamna Chile pentru ca tribunalul suprem a refuzat sa ingaduie unei perechi de homosexuali sa adopte un copil. Deciziile Comisiei Ibero-Americane nu au efecte juridice (link).

Australia – Marginalizarea crestinilor. Organizatia australiana Centre for Public Christianity a publicat recent o carte despre marginalizarea crescanda a crestinilor in Australia. O recenzie a cartii poate fi citita aici (link).