DISTRUGEREA RAURILOR, PARAURILOR SI PADURILOR VIRGINE – LA RAND PE AGENDA DISTRUGERII NATIONALE. Inca un jaf in Muntii Fagaras! (si video)

Romania ramane fara ape de munte si fara paduri, in numele “luptei cu… incalzirea globala”!

Catastrofa de pe Raurile Capra si Buda se poate repeta in absolut toata tara!

• Jurnalul: Am ras pădurile. Acum secăm râurile şi pâraiele! 3.300 de râuri şi pâraie, din cele 4.011 existente, riscă să fie distruse de “băieţii deştepţi”

Potrivit unor estimări bazate pe programele de investiţii private din domeniul energetic, sprijinite de actualul Guvern, nu mai puţin de 3.300 de râuri şi pâraie, din cele 4.011 existente, riscă să fie distruse de “băieţii deştepţi”, culmea cinismului, sub paravanul producerii de “energie verde”, adică “ecologică”. După ce au fost cheliţi de păduri, Carpaţii sunt atacaţi acum de “febra amenajărilor de microhidrocentrale” pe toate râurile şi pâraiele. Miza o constituie aşa-numitele “certificate verzi”, în baza cărora patronii acestor microhidrocentrale vor primi anual milioane de euro, chipurile, pentru că vor produce energie din surse regenerabile, “în condiţii ecologice”, deci, de protecţie a mediului înconjurător. Spre deosebire de termocentrale, de exemplu, care funcţionând pe bază de cărbune, păcură şi gaz metan, poluează totul în jurul lor. Dar, construind aceste microhidrocentrale, aceşti “investitori-ecologişti” distrug de zor râurile şi pâraiele montane, răscolindu-le şi mutilându-le albiile, distrugând în acelaşi timp, definitiv şi iremediabil, fauna şi flora din aceste arealuri montane, în cele mai multe cazuri, declarate zone protejate. Nici constructorii energeticieni din vremea lui Ceauşescu nu au îndrăznit să se atingă de aceste zone. Până în acest moment, deja un număr de 34 de râuri şi pâraie din asfel de zone protejate, multe făcând parte din Sit Natura 2000 şi situate fie în zona montană din judeţul Suceava, fie în Munţii Făgăraş, sunt asaltate de buldozerele rechinilor care, sub ochii autorităţilor locale şi ai celor naţionale, menite să protejeze mediul, distrug totul în jur.

Aşa cum relatam recent, în judeţul Argeş, pe pâraiele Capra, Buda şi Otic, se lucrează la amenajarea a 10 microhidrocentrale, încălcându-se cele mai elementare norme de mediu, deşi aria este una protejată, încadrată în reţeaua Natura 2000, ca sit de importanţă comunitară. Beneficiarul investiţiei este firma Imob Expert Consulting SRL Piteşti, iar construcţia este realizată de Conarg Construct SRL şi Someco SA, cu antreprenor general Conarg SA. În spatele afacerii sunt doi dintre cei mai influenţi oameni din Argeş: Gheorghe Badea şi Valentin Vişoiu, asociaţii firmei care construieşte şi beneficiarii microhidrocentralelor.

Ca o coincidenţă, Gheorghe Davidescu, prefectul de Argeş, era şeful Direcţiei Silvice Judeţene, în 2009, exact atunci când, pentru proiectul microhidrocentralelor, DSJ făcea un schimb de terenuri cu investitorii: Statul a cedat 24.000 de mp, pe malurile acestor pâraie, care să poată fi defrişate, şi a primit pământ într-o comună, de la proprietarii proiectului, care să fie împădurit ulterior. Fără acest schimb, investitorii nu ar fi putut să demareze construirea centralelor. Protestele a peste 20 de organizaţii neguvernamentale şi asociaţii de pescari sportivi au rămas fară nici un rezultat. Deşi s-a lăudat că va opri lucrările, pentru că ştie “cine se află în spatele acestora”, şeful Gărzii Naţionale de Mediu, Silvian Ionescu, o dă acum l-a întors: “Au documentaţia şi autorizaţiile în regulă, aşa că nu am ce să le fac”. Numai că, în realitate, tocmai documentaţia şi autorizaţiile nu sunt în regulă. Mai mult, autorităţile administrative şi cele de mediu încearcă în aceste zile să întocmească retroactiv documentaţia, împreună cu firmele constructoare, pentru a da o aparenţă de legalitate lucrărilor deja efectuate. Acesta se numeşte fals în acte publice, faptă pedepsită de Codul Penal cu ani buni de închisoare.

Un dezastrul ecologic asemănător celui din Munţii Făgăraş, şi anume, cel de pe râul Neagra Broştenilor, din judeţul Suceava, a fost deocamdată stopat. Astfel, în urma repetatelor semnale trase de Jurnalul Naţional, prefectul Judeţului Suceava, Sorin Arcadie Popescu, a dispus suspendarea lucrărilor de amenajare a microhidrocentralelor ce urmau să afecteze în mod iremediabil ecosistemul în această zonă, prin executarea de către firmele TabitaTour şi Energy BV a şapte microhidrocentrale private, fiecare instalaţie având, conform proiectului, o conductă lungă de 4-5 kilometri ce urma să capteze 70% din debit. Ca şi în cazul pâraielor Capra, Buda şi Otic, practic, şi acest superb râu, Neagra Broştenilor, urma să dispară pe întreg cursul său semnificativ.

Adevăraţii specialişti avertizează!

Într-un studiu intitulat “Evaluarea Micropotenţialului hidroenergetic românesc, sursă regenerabilă de energie, în vederea identificării de amplasamente pentru dezvoltarea investiţiilor în acest sector“, rea­lizat de Centrul de Cercetări Energetice şi de Protecţia Mediului din Cadrul Universităţii Politehnice din Bucureşti, în colaborare cu Institutul de Studii şi Proiectări Hidroenergetice Bucureşti, studiu finanţat de Ministerul Economiei şi Comer­ţu­lui, sunt nominalizate zece bazine hidroenergetice care deţin un astfel de potenţial: Tisa – So­meş, Crişuri, Mureş, Timiş – Nera – Bârzava, Cerna – Jiu, Olt, Argeş, Ialomiţa, Siret – Prut şi Dunăre. Dar, din motive tehnice şi mai ales ecologice, adevăraţii specialişti în domeniu de la cele două institute de cercetări propun spre exploatare potenţialul microenergetic în doar patru din aceste zece zone: Olt, Mureş, Tisa, Someş şi Ialomiţa. Aşadar, zonele din Munţii Făgăra­şului (pâraiele Capra, Buda şi Otic) şi cele din judeţul Suceava (pârâul Neagra Broştenilor) unde s-au demarat deja investiţii de către “băieţii deştepţi”, distrugând totul în jur, nu sunt recomandate de specialişti, dimpotrivă, aceştia avertizează că aceste zone trebuie protejate. Şi atunci, pe ce bază au dat autorităţile – administrative, tehnice, de mediu etc. – avize favorabile pentru demararea investiţiilor, chiar cu prioritate, tocmai în aceste zone care ar fi trebuit protejate?

• Money.ro: Peste 80% dintre pădurile virgine din România sunt în pericol de a fi distruse legal

Peste 80% dintre pădurile virgine din România nu au, la ora actuală, nicio formă de protecţie şi sunt în pericol de a fi distruse în mod legal, a avertizat, marţi, într-un comunicat de presă, organizaţia WWF România cu ocazia lansării campaniei ‘Salvaţi pădurile virgine’.

Scopul noii campanii lansate alături de ambasadorii şi susţinătorii organizaţiei WWF România este de a pune sub protecţie cele 250.000 de hectare de păduri virgine din ţara noastră, printre ultimele din Europa.

‘Deşi salvarea pădurilor şi conservarea biodiversităţii din ţara noastră reprezintă o misiune importantă, putem afirma că prioritatea zero a acestei misiuni o constituie pădurile virgine. Această parte a naturii nu va putea fi reconstruită niciodată şi, odată pierdută, rămâne pierdută pentru totdeauna. Având în vedere că suntem printre ultimii europeni care ne mândrim cu o asemenea comoară, este obligaţia noastră morală de a păstra aceste ţinuturi intacte şi de a lăsa o bucăţică de sălbăticie şi copiilor noştri’, a spus Magor Csibi, director WWF România. Pe de altă parte, organizaţia ecologistă consideră că 65% dintre pădurile virgine rămase în Europa (exceptând Rusia) sunt bunuri cu valoare de patrimoniu.

În plus, din cauza gospodăririi iraţionale din ultimele decenii, pădurile virgine au dispărut în ţările dezvoltate, iar în ecoregiunea Dunăre-Carpaţi acestea constituie mai puţin de 0,3% din suprafaţa totală. Eco-regiunea carpatică încă mai găzduieşte 322.000 hectare de astfel de păduri, dintre care marea majoritatea sunt în România. WWF a înaintat o petiţie către Ministerul Mediului şi Pădurilor, prin care solicită să ia măsurile necesare pentru protejarea acestor păduri în cel mai scurt timp. (…)

• Jurnalul national:

Prinţul Charles face apel pentru salvarea pădurilor Contelui Dracula

România are 250.000 de hectare de păduri virgine. Vezi aici care este cel mai mare duşman al acestora

WWF România vrea să protejeze cele 250.000 de hectare de păduri virgine din ţara noastră, printre ultimele din Europa. Peste 80% dintre pădurile virgine din România nu au, în prezent, nicio formă de protecţie şi sunt în pericolul de a fi distruse în mod legal.

(…)

Europa şi-a distrus pădurile virgine. Noi încă mai avem.
Motivele principale pentru care padurile virgine au supravieţuit în trecut sunt inaccesibilitatea lor şi valaorea economica scazuta a lemnului provenit din arborii batrani. Astăzi, însă, pădurile virgine sunt mai vulnerabile ca niciodată, în faţa presiunilor economico-sociale precum: cererea tot mai mare de lemn pe piaţă, diversificarea formei de proprietate legată de obiectivele economice ale noilor proprietari, dar şi construcţia de noi drumuri, care facilitează accesul spre pădurile până acum ferite de pericol.

Pădurile virgine sunt ultimele zone în care natura supravieţuieste în forma sa pură, fără niciun fel de intervenţie umană. Aceste păduri sunt ecosisteme stabile, în care trăiesc până la 13.000 de specii.

WWF consideră că aceste păduri româneşti, care reprezintă 65% din pădurile virgine rămase în Europa (exceptând Rusia), sunt bunuri cu valoare de patrimoniu pentru ţara noastră şi pentru Europa. Valoarea acestor păduri sub aspect ştiinţific, peisager, educativ, ecoprotectiv şi al biodiversităţii, este agreată de toţii practicienii, specialiştii şi cercetătorii din domeniu şi din domeniile înrudite.

Din cauza gospodăririi iraţionale din ultimele decenii, pădurile virgine au dispărut în ţările dezvoltate, iar în ecoregiunea Dunăre-Carpaţi ele constituie mai puţin de 0,3 % din suprafaţa totală. Şi totuşi, în România încă mai avem păduri virgine. Eco-regiunea carpatică încă mai găzduieşte 322 000 hectare de astfel de păduri, dintre care marea majoritatea sunt în România.

Cu toate că ne mândrim cu cea mai întinsă suprafaţă de păduri virgine din regiune, doar 18% au un oarecare statut de protecţie, prin faptul că sunt incluse în arii protejate, şi un procent şi mai mic se bucură de protecţie integrală.

Petiţie pentru salvarea pădurilor virgine
Salvarea pădurilor virgine stă în asigurarea statutului de protecţie integrală. Un statut pe care l-ar primi imediat ce autorităţile ar schimba încadrarea lor, din „păduri de protecţie” (în care se poate interveni şi pentru extragerea materialului lemnos) în „păduri strict protejate` şi ar accepta să le ofere compensaţii celor care deţin aceste păduri şi care nu le vor mai putea valorifica.

WWF a înaintat o scrisoare Ministerului Mediului şi Pădurilor, prin care solicită „luarea unor măsuri urgente pentru protejarea eficientă a ultimelor păduri virgine ale României, respectiv asigurarea cadrului legislativ pentru protecţia lor şi asigurarea de fonduri pentru plăţi compensatorii către proprietarii privaţi de pădure”.

Totodată, WWF a lansat o campanie prin care îşi propune să spună povestea pădurilor virgine, pe care cu toţii putem şi avem datoria de a le păstra. WWF a creat, în acest sens, o petiţie care solicită Ministerului Mediului şi Pădurilor, garantul şi reprezentantul mediului în Guvernul României, să ia măsurile necesare pentru protejarea acestor păduri, în cel mai scurt timp. Petiţia poate fi semnată pe site-ul campaniei, www.padurivirgine.ro, care pune la dispoziţie toate informaţiile referitoare la demersul WWF.

„Ne aşteptăm ca iniţiativa noastră să fie susţinută nu numai de oamenii care îşi doresc un viitor sustenabil, dar şi de autorităţi, de care depinde, practic, rezolvarea aceastei probleme. Putem să obţinem o protecţie de 100% pentru pădurile virgine, însă avem nevoie de interesul şi de implicarea tuturor oamenilor la care va ajunge mesajul nostru”, a adăugat Magor Csibi, Director WWF România.

Înfiinţată în anul 1961, WWF este una dintre cele mai importante organizaţii internaţionale care derulează proiecte pentru conservarea naturii, în peste 100 de ţări. Misiunea organizaţiei la nivel global este să oprească degradarea mediului înconjurător şi să construiască un viitor în care oamenii trăiesc în armonie cu natura.

• Foaie nationala: Dezastru ecologic pe raurile din muntii Fagaras

Catre: MINISTERUL MEDIULUI SI PADURILOR

Spre ştiinţă:

ADMINISTRATIA NATIONALA APELE ROMANE

AGENTIA NATIONALA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI

GARDA NATIONALA DE MEDIU- BUCURESTI

ADMINISTRATIA BAZINALA ARGES VEDEA – PITESTI

AGENTIA REGIONALĂ PENTRU PROTECTIA MEDIULUI – PITEŞTI

COMISARIATUL GĂRZII NAŢIONALE DE MEDIU – PITESTI

REGIA NATIONALA A PADURILOR ROMSILVA

STIMATE DOMNULE MINISTRU

Vă aducem la cunoştinţă că pe râurile montane din judeţul Argeş se desfăşoară un amplu proiect de captare a apei pe întregul curs al râurilor pentru amenajări de microhidrocentrale in regim privat. Râurile vizate de aceste lucrări sunt:

1. Raul CAPRA (paralel cu drumul naţional Transfăgăraşan din direcţia Barajul Vidraru spre Bâlea Lac).

2. Raul BUDA (situat est in aval de râul Capra la cca. 9 km pe o vale oarecum paralela)

3. Paraul OTIC (situat la est in imediata vecinătate a râului Buda dar având un debit mediu anual insignifiant)

4. Râul TOPOLOG (situat la vest de râul Capra pe raza comunei Salatrucu, jud.Arges).

Menţionăm ca toate aceste cursuri de apa sunt deja captate, unele prin lucrări de derivaţie pe sub munte, in Barajul Vidraru, astfel încât, un tronson de aproximativ 20 de km este deja lipsit de debite de apă.

Lucrările declanşate pe primele trei cursuri de apa, CAPRA, BUDA si pârâul OTIC sunt cuprinse într-un singur proiect pentru amenajarea unui număr 13 microhidrocentrale in regim privat de către firma beneficiară IMOB EXPERT CONSULTING SRL.

Precizam faptul ca lucrările sunt deja in execuţie pe râul CAPRA şi pârâul OTIC.

Conductele de aducţiune sunt plasate în albia minoră a râurilor, care constituie domeniul public al statului, cu modificarea substanţială a secţiunii de curgere a apelor şi profilului natural al albiei.

Modul în care se desfăşoară azi lucrările de construcţie conduce cu siguranţă la poluarea apelor prin activitatea utilajelor de excavare şi rambleiere direct în albia minoră, precum şi degradarea fizică a malurilor şi albiei râurilor.

În acelaşi timp, lucrările au cauzat deja, in mod inevitabil, distrugerea populaţiei salmonicole de păstrăv indigen in proporţie de peste 90% cu imposibilitatea refacerii naturale a speciei deoarece debitele de apă în zona de reproducere a acestuia vor fi insuficiente atât timp cât din aceasta zonă se captează peste 90% din debitul mediu multianual al râurilor. Estimăm de asemenea afectarea iremediabilă pentru întreaga biodiversitate a speciilor prezente in zonă.

Afirmăm cu toată responsabilitatea că aceste lucrări sfidează de departe toate prevederile legale privind protecţia apelor şi biodiversităţii şi în mod normal un astfel de proiect nu era permis să fie aprobat de autorităţile competente.

Vă adresăm rugămintea, ca în temeiul Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare, să ne transmiteţi o notă privind modul de reglementare a acestor investiţii precum şi toate acordurile, avizele şi aprobările eliberate de instituţiile din subordinea, coordonarea sau autoritatea Ministerului Mediului şi Pădurilor. Ne referim aici în principal la Administraţia Naţională „Apele Române”, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, Regia Naţională a Pădurilor „Romsilva” şi/sau instituţiile subordonate acestora.

Vă rugăm de asemenea să disponibilizaţi şi documentaţiile care au stat la baza emiterii actelor de reglementare în cauză.

Totodată, vă rugăm să dispuneţi efectuarea de urgenţă de către instituţiile abilitate a unui control pentru verificarea situaţiei existente pe amplasamentele menţionate. Precizăm că fiecare zi care trece amplifică impactul lucrărilor asupra biodiversităţii acvatice şi degradarea cadrului natural unic în această zonă montană.

Solicităm în mod expres realizarea acestei acţiuni de control în prezenţa noastră şi vă asigurăm că vom acorda tot concursul nostru în acest sens.

Ne adresăm dvs. cu încrederea că autorităţile statului au încă capacitatea, forţa şi dorinţa de a gestiona situaţii de această factură şi pot să apere interesele justificate ale cetăţenilor.

Vă rugăm să luaţi în considerare faptul că acest demers este susţinut de o serie de organizaţii neguvernamentale, asociaţii de pescari sportivi, turişti şi locuitori ai judeţului Argeş. Am declanşat deja o campanie de presă angrenând mass media naţională şi locală şi ne vom adresa în viitorul apropiat şi organismelor internaţionale interesate în conservarea biodiversităţii şi cadrului natural.

Anexez lista susţinătorilor acestui demers, listă care este în continuă extindere cu precizarea că am fost desemnat persoană de contact şi care va reprezenta în continuare interesele acestora.

Cu deosebită consideraţie,

Prof. Ovidiu Mihuţ

str.Basarabilor,bl.B1A,sc.B,ap. 24,

Curtea de Argeş, jud. Argeş

telefon 0751123494

ovmflyfishingtour@yahoo.com

Domnului László Borbély,

Ministrul Mediului şi Pădurilor

BUCUREŞTI

Lista semnatarilor solicitării

1. Asociaţia Carpatica Fly Fishing, Bucureşti

2. Asociaţia Clubul Muscăricilor, Timişoara

3. Asociația FLYFISHING CLUB MUSCA XIII, Sibiu

4. Asociația AQUA TRANSILVAE CLUB, CLUJ-NAPOCA

5. Asociația Fly Fishing Club Sibiu

6. Asociația Clubul Sportiv de Pescuit ABREVIS, Bucureşti

7. Asociația Clubul Sportiv “Flyfishing Extreme”, Târgu Mureș

8. Clubul Muscarilor Baia de Arieș, Baia de Arieș

9. Asociatia Club Sportiv de pescuit Brasov Spinning Team

10. Asociatia Clubul Sportiv Aquamania

11. Asociatia Sportiva Clubul Sportiv Spinning Squad Craiova

12. Asociatia Sportiva Wizard’s Fishing Team

13. Bucovina Spinning Club

14. Club Sportiv Lucioperca Spinning

15. Clubul de Pescuit Sportiv Drill

16. Clubul de Pescuit Sportiv East Spinning Team

17. Clubul de Pescuit Sportiv PeApa.ro

18. Clubul de Pescuit Sportiv West Spinning Brigade

19. Clubul Sportiv al Pescarilor de Rapitori

20. Clubul Sportiv de Pescuit Abrevis

21. Clubul Sportiv de Pescuit Aqua Fishing Club

22. Clubul Sportiv Paco Spinning Team

23. Cozma Fishing Club

24. Transilvania Pike Club

25. Valcea Spinning Crew

26. APS Vidraru, Curtea de Arges

27. Salvamont Nucsoara, Cureta de Arges

28. Sonerg Construct SRL, Bucuresti

29. Pescari si iubitori de natura, neafiliati la vre-un Club sau Asociatie (ONG), cu sustinerea si semnarea online pe site-ul PetitieOnline.ro;

–

Cati dintre noi nu au trecut macar o data prin Muntii Fagaras si au admirat frumusetea si salbaticia lor?

Daca tu nu iei atitudine si astepti doar de la altii sa rezolve astfel de crime impotriva bunului simt, pe viitor o sa-ti odihnesti ochii privind la o conducta, iar partea nefericita este ca aceste dezastre o sa se intample nu numai in Fagaras, ci in mai multe zone montane din tara.