Roubini dixit: CRIZA POATE GENERA UN RAZBOI!/ Uniunea Europeana sau… AL PATRULEA REICH?

27-09-2011 13 minute Sublinieri

Angela Merkel vrea SANCTIONAREA TARILOR CU DATORII. Care ar fi consecintele?

GRECIA, INCOTRO?

Cunoscutul economist Nouriel Roubini face previziuni sumbre referitoare la economia mondiala: actuala criza va genera un dezastru economic, ce ar putea fi urmat de un razboi. Economistul Nouriel Roubini spune ca austeritatea fiscala ar putea aduce un dezastru economic, urmat de razboi, conform Money News.

“Eu nu prezic inceperea celui de-al Treilea Razboi Mondial, dar privind in mod serios, daca a existat o criza financiara globala, dupa prima, atunci vom merge in regres: instabilitatea politica si sociala din Europa si din celelalte economii dezvoltate va deveni extrem de severa”, a declarat Roubini. In anii ’30, pentru ca am facut o greseala politica majora, am trecut printr-o instabilitate financiara, devalorizarea valutelor, tiparirea de bani in exces, razboaie comerciale, regimuri populiste, radicale si agresive au venit la putere din Germania pana in Italia, din Spania pana in Japonia si apoi am sfarsit prin cel de-al Doilea Razboi Mondial.

“Si pentru asa ceva trebuie sa va faceti griji. Vom face aceeasi greseala ca in timpul Marii Crize, cand am folosit stimulente financiare prea repede. Acesta este un risc foarte mare acum”, a spus economistul. Si nici China nu va fi scutita de probleme economice.China va avea peste doi ani o aterizare fortata. Exista o supraincarcare atat de mare, de la imobiliare pana la infrastructura si daca ea nu va schimba modelul de crestere economica, care sa se bazeze mai mult pe consum si mai putin pe investitii, in cele din urma China va avea o aterizare dura“, a prezis Roubini.

Programul de stimulare economica a Chinei a suportat o crestere cu doua cifre, dar a alimentat si inflatia, a crescut si datoria. Au aparut si lucruri nedorite, precum tulburarile sociale, scria The Wall Street Journal. In 2010, China a fost zguduita de 180.000 de proteste, revolte si alte incidente sociale, de patru ori mai multe decat in urma cu un deceniu. Pacific Investment Management Co., care ruleaza cel mai mare fond de obligatiuni, se asteapta ca economiile avansate sa stagneze in anul viitor, iar Europa se va afla in pragul recesiunii. Nu va fi nicio crestere economica in tarile industrializate in cursul urmatoarelor 12 luni, iar economia Europei va scadea cu 1 sau 2 procente, in timp ce in Statele Unite va stagna, a spus Mohamed El-Erian, CEO al Newport Beach, California.

(…) În ultimul editorial, Krugman își descoperă o altă temere. Adept al teoriei economice dezvoltată de John Maynard Keynes, Krugman consideră că politicile discutate de liderii politici ar trebui să meargă în direcția adoptării unor pachete de stimulare a economiei, care să încurajeze consumul, ceea ce ar duce la creșterea veniturilor din taxe și, implicit, a încasărilor bugetare.

“De unde să vină creșterea economică și a numărului de joburi?”, se întreabă profesorul Krugman, care arată că nici măcar exporturile Germaniei nu pot încuraja o creștere economică la nivelul zonei euro dacă prima economie de pe continent adoptă măsuri de austeritate. “Exporturile nu pot exploda în cazul în care statele creditoare implementează la rândul lor politici de austeritate, care vor arunca Europa într-o gaură neagră a recesiunii”, spune Krugman.

Și pentru a-și susține argumentele împotriva unor măsuri de austeritate implementate în Germania, Krugman amintește de faptul că ultima dată când Germania a adoptat măsuri de austeritate a fost în timpul cancelarului Heinrich Brüning, în anii ’30, iar aceste măsuri au înrăutățit și mai rău criza din Germania de la vremea aceea și au constituit puntea prin care a fost numit cancelar Adolf Hitler, în ianuarie 1933.

“Acum, nu vreau să spun că mă aștept să se întâmple ceva atât de rău în Europa secolului al XXI-lea. Dar există o mare prăpastie între ceea ce are nevoie moneda euro pentru a supraviețui și ceea ce liderii europeni intenționează să facă, sau cel puțin ceea ce discută. Dat fiind faptul că există această prăpastie, e greu de găsit motive pentru optimism”, încheie Krugman editorialul său din NY Times.

Stabilitatea uniunii monetare este în joc, aşa că pachetele de asistenţă pentru Grecia şi alte state din zona euro sunt foarte importante. Germania profită de pe urma monedei comunitare mai mult decât celelalte ţări: “Avem nevoie de euro, euro este bun pentru noi”, a explicat cancelarul federal Angela Merkel, într-un interviu acordat televiziunii publice germane ARD.

Săptămâna aceasta este programat, în plenul Parlamentului de la Berlin, votul privind extinderea paraşutei euro (aşa numitul EFSF). “Îmi doresc o majoritate a mea şi sunt convinsă că o voi primi”, s-a arătat stăpână pe sine şefa Execuitivului federal, în talk-show-ul difuzat duminică seara de primul canal al televiziunii publice, ARD. Pe de altă parte, Angela Merkel a exclus asocierea votului de joi din Bundestag cu un test legislativ de încredere în Guvern. Aceasta, în condiţiile în care opoziţia, care susţine proiectul european avansat de Cabinetul federal, vorbeşte despre un sfârşit al actualei coaliţii majoritare, dat fiind că cel puţin 19 parlamentari din partidul Angelei Merkel (CDU) şi din gruparea alături de care guvernează (liber-democraţii) vor vota împotriva demersului european al Executivului, scie Deutsche Welle.

În ce priveşte rezolvarea problemelor Europei, Merkel nu concepe măsuri radicale, de genul anulării parţiale a datoriilor Greciei sau revenirea la marca germană. Prima variantă, deşi pare simplă, ar zdruncina credibilitatea Europei în faţa investitorilor. “Cine ar mai aduce bani în Europa?”, a comentat Merkel, excluzând, în egală măsură, şi varianta a doua, pe motiv că revenirea la marca germană ar costa prea mult exporturile Republicii Federale. În schimb, a adăugat cancelara, mecanismele europene ar trebui să ofere soluţii pentru insolvenţa ordonată a statelor supraîndatorate. Acest lucru ar putea intra în dezbaterea parlamentară germană la începutul anului următor.

Şefa Executivului regretă absenţa unui instrument prin care să poată fi constrânse acele state care nu respectă angajamentele comunitare şi, în acest context, nu a exclus modificarea tratatelor europene în vigoare. Pentru viitor, Angela Merkel consideră necesar un drept de intervenţie şi sancţionare în cazul ţărilor ce nu respectă prevederile pactului de stabilitate. Aceasta nu exclude renunţarea parţială la suveranitate. “Ar trebui să putem aduce o ţară cel puţin în faţa Curţii Europene de Justiţie”, a punctat şefa Executivului de la Berlin. “E nevoie de o instituţie care să spună că cine nu vrea să respecte tratatele este obligat să o facă”, a conchis Angela Merkel, în interviul televizat difuzat duminică seară pe postul de televiziune ARD.

Într-un interviu acordat presei locale, Angela Merkel a declarat că este necesar un drept de intervenţie şi sancţionare în cazul ţărilor ce nu respectă prevederile pactului de stabilitate. Aceasta nu exclude renunţarea parţială la suveranitate, mai scrie Deutsche Welle, care face trimitere directă la Grecia, prima pe lista statelor care ar putea fi “sancționate” prin restrângerea suveranității. Dacă problema datoriilor a început să se pună în termenii aceștia și dacă negocierile pentru un nou împrumut se poartă în cheia unor condiții de acest gen, atunci este mai urâtă și mai gravă decât imaginea de până acum, în care un stat afundat în datorii are în continuare nevoie de bani, iar băncile din zona euro au expunere mare pe datoria respectivă. Vorbim despre un principiu fundamental pe care se construiește un stat.

Există mai multe semne de întrebare ce însoțesc acest aspect al lipsirii de suveranitate: Mai întâi, cine ar lua decizia ca unui stat european să-i fie restrânsă suveranitatea? Nemții? Francezii? Se va decide la Bruxelles? FMI? Până să se gândească la sancțiuni de genul acesta, Merkel ar trebui să-și dea seama că din punct de vedere “tehnic” şi chiar la nivel constituţional este imposibil să restrângi suveranitatea.

Un scenariu probabil: Sunt șanse ca restrângerea suveranității să reprezinte preluarea autorității de privatizare a activelor statului. Astfel, cel mai probabil, organismul care se va ocupa de procesele de privatizare nu va fi constrolat de greci ci de „nașul” care a dat banii și care a cerut restrângerea suveranității, în cazul nostru Germania. Ce garanție vor avea grecii că privatizările şi vânzarea unor active vor fi realizate corect și transparent și că nemții nu-și vor trage o serie de contracte favorabile care să le asigure posesia unor active atractive deținute inițial de greci? Niciuna… Mai pe scurt, dacă privatizările vor fi controlate de afară, vom putea vorbi de cumpărarea, la propriu, a Greciei.

Concluzia este că restrângerea suveranității este un preț mult prea mare pe care grecii ar trebui să-l plătească pentru un nou ajutor financiar.  Sunt de acord că grecii nu ar trebui să ia bani în mod gratuit  și să își facă un mod de viață din a trăi pe spatele creditorilor, însă restrângerea suveranității este totuși prea mult. Și ca să citez un forumist de pe site-ul capital.ro, am putea vorbi despre un al patrulea Reich, dacă nemții ar obține restrângerea suveranității? Poate constitui o temă de gândire.

Ideea creării Statelor Unite ale Europei, adusă în discuţie şi la 18 august anul acesta, dar şi săptămâna trecută de preşedintele Traian Băsescu, nu e una nouă. Ea “pluteşte” în aer încă de la primele forme de uniune europeană ce au urmat celui de-al Doilea Război Mondial. Economistul şi politologul român Radu Golban, stabilit în Elveţia, a găsit însă în arhive recent desecretizate şi publicate în Germania un document şocant: planul de creare a “Uniunii Statelor Europene”, elaborat încă din martie 1943 de Joachim von Ribbentrop, ministru de externe al Germaniei naziste în perioada 1939-1945.

În 18 august anul acesta, la Sulina, în cadrul unei întâlniri cu studenţii români din diaspora, preşedintele Traian Băsescu lansa ideea necesităţii constituirii Statelor Unite ale Europei, ca formă politico- economică ce poate menţine statutul de putere mondială a Europei. “Trebuie să decidem repede, în următorii 2-3 ani, dacă vom crea Statele Unite ale Europei sau nu”, a declarat Băsescu. El a mai adăugat că “numai prin cedarea masivă de suveranitate Europa mai poate rămâne o putere economică şi militară”. Chiar săptămâna trecută, joi, 22 septembrie, preşedintele ţării a reluat ideea, declarând cu ocazia unei reuniuni în Bucureşti, organizată de Partidul Popular European, că: “Şansa noastră sunt Statele Unite ale Europei. (…) Trebuie să avem curaj şi să o facem acum şi să începem să vorbim despre Statele Unite ale Europei, dar nu numai să vorbim, ci trebuie să avem forţa politică, fiecare la noi acasă, să ne convingem cetăţenii că aceasta este soluţia”.

Fundaţia «Dr. Rath» a publicat arhivele

În plan extern, tot în luna august, dar cu două zile înainte de afirmaţiile lui Traian Băsescu, în cadrul unei întâlniri, în Paris, preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, şi cancelarul Germaniei, Angela Merkel, şi-au exprimat intenţia de a crea “un guvern nou al zonei euro”, organism care să fie condus în următorii doi ani şi jumătate de actualul preşedinte al Uniunii Europene, Herman von Rompuy. De asemenea, la 28 august, ministrul muncii din guvernul german, Ursula von der Leyen, văzută ca unul dintre posibilii succesori ai actualului cancelar, a declarat: “Obiectivul meu sunt Statele Unite ale Europei, urmând exemplul altor state federale, precum Elveţia, Germania sau SUA”.

În acest context, când ideea creării Statelor Unite ale Europei pare, într-adevăr, un foarte probabil destin al continentului, un material descoperit de Radu Golban, economist şi politolog român stabilit în Elveţia, printre documentele publicate de curând de Fundaţia “Dr. Rath” din Germania, aduce în prim-plan o informaţie şocantă: în 1943, în plin război mondial, ministrul de externe al Germaniei naziste, Joachim von Ribbentrop, elaborase un plan concret de creare a ceea ce el denumea Uniunea Statelor Europene.

Ţinta documentului, hegemonia nemţească

“Documentul a fost publicat prima oară în 24 iulie anul acesta, de fundaţia respectivă, în baza actelor originale ale procesului de la Nürnberg (n.r. – desfăşurat între 1945-1949, prin procesul de la Nürnberg au fost judecaţi şi condamnaţi pentru crime de război liderii rămaşi în viaţă ai Germaniei naziste), luate de pe microfilmele arhivei americane. Este vorba de documente care au fost clasificate drept secrete vreme de 60 de ani, scopul arhivei fiind de a aduce în atenţia opiniei publice aceste informaţii”, ne-a declarat Radu Golban.

Documentul invocat este semnat de însuşi Ribbentrop şi conţine trei secţiuni: ideile principale prin care Germania trebuie să acţioneze, în beneficiul propriu, pentru crearea Uniunii Statelor Europene, o anexă ce conţine un “formular” ce ar fi trebuit să fie însuşi actul de constituire al acelui megastat european, ambele din 21 martie 1943 şi dispoziţia emisă de Ribbentrop, în 5 aprilie 1943, prin care hotăra crearea în cadrul Ministerului de Externe german a unei “Comisii pentru Europa” ce urma să analizeze şi să elaboreze documentele necesare înfăptuirii acelui plan.

Printre ţările enumerate ca participante “în prima linie” a constituirii acelei uniuni este menţionată şi România, ca aliat, în acel moment, al Reichului condus de Adolf Hitler. Intenţia lui Ribbentrop – o dominaţie germană a continentului, sub “masca” unei Uniuni de ţări suverane doar pe hârtie – era afirmată în finalul documentului: “Este deja clar acum că Europa viitoare poate să existe dacă hegemonia Germaniei Mari poate fi afirmată cu succes. Garantarea acestei hegemonii este de aceea condiţia de bază pentru noua ordine”.

Ribbentrop a fost judecat la Nürnberg

Joachim von Ribbentrop (1893-1946) a fost unul dintre membrii proeminenţi ai partidului nazist, consilier al lui Adolf Hitler pe probleme de politică externă, ambasador la Londra şi general SS. În perioada 1938-1945, a îndeplinit funcţia de ministru de externe al Germaniei naziste. În cadrul procesului de la Nürnberg ce a urmat celui de-al Doilea Război Mondial, a fost judecat pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii, fiind condamnat la moarte şi executat la 16 octombrie 1946. Radu Golban a analizat, pentru Libertatea, actul ce conţine planul Uniunii Statelor Europene: «Crearea Noii Europe Unite ar fi însemnat chiar renunţarea la suveranitatea naţională»

“Istoriografia şi vestitele institute de studii europene au ignorat planurile Europei unite ale Germaniei naţional-socialiste conduse de Hitler, stabilind dogmatic un moment fondator postbelic al uniunii in 1951. În politica europeană a Germaniei se încadrează si proiectul naţional-socialist privind Uniunea Statelor Europene”, ne-a declarat Golban.

“Chiar în timpul ocupaţiei naziste a continentului, Germania căuta un model prin care statele reunite în acea Uniune să dea dovadă de credibilitate pentru restul lumii, atunci când ar fi renunţat la suveranitate. O simplă victorie militară temporară nu ar fi fost suficientă pentru a uni Europa în timp de criză. Era nevoie de un set întreg de strategii unificatoare, precum utilizarea elementelor de sugerare a unităţii virtuale, prin care să se asigure un grad ridicat de acceptare a uniunii, atât în SUA şi Marea Britanie, cât şi în rândul populaţiei ţărilor ocupate. Ribbentrop proiecta, pe moment, suveranităţi statale, dar la care să se renunţe prin semnarea, în mod festiv, a actului constitutiv al acelei Uniuni. Crearea Noii Europe Unite ar fi însemnat, de fapt, pentru toate acele ţări, cu excepţia Germaniei, chiar renunţarea la suveranitatea naţională”, a încheiat Radu Golban.

Grecia aproape da in clocot, in timp ce lumea intreaga se uita cu ingrijorare spre Atena. Nu doar sindicalistii si bugetarii se revolta impotriva masurilor de austeritate, ci si oamenii de rand. Mii si mii de greci refuza sa-si mai plateasca impozitele, pe motiv ca statul nu face decat sa le fure banii. Ei afirma ca taxele s-au dublat intr-un an si si-au facut chiar si o asociatie, numita “Nu vom plati!“.

Saptamana aceasta, FMI, Banca Mondiala si Uniunea Europeana vor decide in schimb daca platesc ELE o noua transa de 8 miliarde de euro, pentru a evita falimentul Greciei.

Ideea unui default al Grecei capătă din ce în ce mai multă susţinere în Europa. FMI propune pierdri de 50% pentru bănci, în paralel cu capitalizarea acestora de către state. În timp ce se pregăteşte retezarea Greciei, cel mai mare fond din lume care se ocupă cu managementul de bonduri vine cu un scenariu urât pentru Europa: recesiune din 2012. Defaultul Greciei nu mai poate fi exclus, spunea săptămâna trecută Klaas Knot, membru al consiliului guvernator al Băncii Centrale Europene din partea Olandei. Până la acel moment, BCE a exclus pe toate căile de comunicare un eveniment de credit în statele din Zona euro.

Semnale că Grecia ar trebui să intre în faliment au mai existat din partea oficialilor europeni, însă, la cel mai înalt nivel, subiectul a fost unul tabu. Într-un interviu acordat televiziunii germane ARD, cancelarul Angela Merkel spunea că ştergerea parţială a datoriilor greceşti nu poate fi concepută. Cel puţin nu acum, ci din 2013, când va fi pus pe picioare noul mecanism de stabilitate. De asemenea, Merkel neagă că ar exista un Plan B pentru criza datoriilor suverane, ci doar cel de acum: un fond de bailout (EFSF) de 440 miliarde euro – care ar putea căpăta în curând puteri sporite – şi programe de austeritate.

În ultimii doi an am văzut multe declaraţii contradictorii ale liderilor europeni, aşa că nu se poate stabilii dacă declaraţiile publice vor fi respectate. Însă discuţii există cu siguranţă, din moment ce în ultima vreme presa internaţională a relatat pe surse mai multe variante pentru care ar trebui să rezolve criza, printre care se numără şi intrarea în incapacitate de plată a elenilor.

BBC scrie că cel mai nou plan al Zonei euro pentru Grecia, venit pe filiera FMI, propune ca instituţiile financiare să marcheze pierderi de 50% pe datoria suverană. În acelaşi timp, băncile ar urma să fie protejate de acest şoc printr-un aport adiţional de capital. Nu se specifică cum se va strânge capitalul, însă din moment ce finanţarea de pe pieţe este aproape exclusă din cauza costurilor prohibitive, cel mai probabili finanţator vor fi contribuabilii, posibil prin EFSF, care ar urma să ajungă la 2.000 de miliarde de euro (prin îndatorarea fondului, cu un efect de levier de 5 la 1). Banca Centrală Europeană, care în acest moment face posibilă finanţarea Italiei şi Spaniei la dobânzi suportabile, ar urma să împrumute în continuare statele, ba chiar va juca un rol mai activ. Ţinta pentru ca acest program să fie pus în mişcare este de 5-6 săptămâni.

Dincolo de faptul că soluţia pare una disperată, care ar urma să încalce mai multe principii ale legislaţiei europene, după cum susţine un economist german, cea mai ambiţioasă parte a planului constă în evitarea contagiunii. Apoi, în cazul unui faliment al Greciei, menţinerea ţării în Zona euro şi în Uniunea Europeană devine problematică, ba chiar foarte puţin probabilă, după cum estimează analiştii de la RBS.

Şi dacă nu erau suficiente probleme cu finanţele europene, spectrul unei recesiuni face lucrurile şi mai complicate. Mohamed El-Erian, şeful PIMCO, cel mai mare fond de obligaţiuni din lume, vede o recesiune în Europa în 2012, potrivit Bloomberg, şi o încetinire a economie globale la 2,5% expansiunea PIB global, de la 4% cât prognozează FMI. Ultimele date privind economia mondială, în special cea a Europei, vin să susţină argumentul lui El-Erian. Serviciile şi sectorul manufacturier sunt în zona de contracţie în luna septembrie, potrivit indicatorului PMI. Markit, firma care calculează PMI, vede o trecere în sectorul negativ a PIB încă din ultimul trimestru al acestui an. La asta se adaugă o economie a Chinei care încetineşte şi una a SUA care creşte cu sub 1%.

Cele mai puternice 20 de ţări din lume au elaborat o nouă strategie pentru a preveni extinderea crizei datoriilor de stat din Europa. Reuniţi la Washington pentru întâlnirea anuală dintre Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială, reprezentanţii celor mai puternice 20 de state din lume (ţările G20), în parteneriat cu mai multe instituţii internaţionale (printre care FMI şi Banca Centrală Europeană), au reuşit să găsească o strategie comună pentru evitarea escaladării crizei datoriilor de stat din zona euro. Noul plan va presupune înfiinţarea unui fond cu o valoare de 2.000-3.000 de miliarde de euro pentru ridicarea unui „zid” de protecţie în jurul statelor supraîndatorate, considerate cele mai periculoase din UE, potrivit unor surse care au participat la discuţii, citate de EU Observer.

O parte însemnată din fonduri va fi folosită pentru consolidarea sistemului bancar, spun sursele. Una dintre variantele vehiculate de presa internaţională este suplimentarea fondului de urgenţă al UE (Facilitatea Europeană pentru Stabilitate Financiară – EFSF), de la 440 de miliarde de euro – actuala sa capacitate – la 2.000 de miliarde de euro. Suma de 2.000 de miliarde de euro nu a fost aleasă întâmplător. Potrivit specialiştilor, de atât ar fi nevoie în cazul în care Spania şi Italia (considerate următoarele state care vor avea nevoie de împrumuturi de urgenţă) vor solicita asistenţă financiară internaţională. Ulterior, EFSF ar urma să fie înlocuit de un mecanism permanent (fondul de urgenţă a fost creat doar pentru a combate efectele crizei), numit Mecanismul European pentru Stabilitate (ESM).

Germania este de acord

Potrivit unor surse citate de „The Sunday Times”, Germania este acum de acord cu un astfel de plan. Chiar dacă până acum s-a opus categoric unei astfel de strategii, turbulenţele de pe pieţele financiare au determinat o schimbare de atitudine la Berlin. „Am convenit astăzi (duminică – n.r.) să acţionăm ferm pentru a combate pericolul care pândeşte economia mondială”, se arată într-un comunicat emis de FMI după o serie de întâlniri. „Circumstanţele noastre sunt diferite, însă economiile şi sistemele noastre financiare sunt strâns legate. Vom acţiona astfel în mod colectiv pentru restaurarea încrederii şi a stabilităţii financiare şi pentru a reaprinde creşterea economică mondială”, se arată în acelaşi document. Până la încheierea ediţiei, nu a fost confirmată valoarea noului fond sau suplimentarea EFSF.

Doar cu Acordul creditorilor privaţi

Decizia oficialilor europeni vine în contextul unor critici din ce în ce mai dure (din partea SUA, China, Banca Mondială şi FMI) faţă de modul în care aceştia au acţionat până acum pentru evitarea răspândirii crizei datoriilor de stat din zona euro. Potrivit BBC, o componentă importantă a noului plan este şi renegocierea pachetului de asistenţă financiară al Greciei, iar Atenei ar putea să-i fie şterse până la 50% din datorii. O astfel de decizie ar putea fi luată însă numai cu acordul creditorilor privaţi ai Greciei, iar economiştii spun că, de fapt, aceasta ar fi o formă de faliment ordonat. În iulie, o înţelegere asemănătoare (care prevedea anularea a 20% din datoriile Atenei către bănci) a fost aprobată de liderii europeni, însă nu a fost ratificată nici până acum.

Bancherii se pregătesc de falimentul Greciei

Şefii marilor bănci au început deja să-şi ia măsuri de protecţie împotriva intrării în incapacitate de plată a Greciei, iar singura lor speranţă este acum că Uniunea Europeană va reuşi să ridice „ziduri” de protecţie în jurul sistemului bancar, suficient de puternice şi suficient de repede pentru a preveni extinderea crizei către alte ţări din zona euro, transmite Reuters. Reuniţi la întâlnirea anuală dintre FMI şi Banca Mondială, reprezentanţii unora dintre cele mai mari instituţii de credit au comparat riscul extinderii crizei cu intrarea în faliment a gigantului bancar american Lehman Brothers, care a destabilizat întregul sistem financiar mondial. „Expunerea financiară directă în sistemul bancar european este foarte uşor de administrat. Ce se întâmplă însă cu impactul indirect? Ne vom confrunta cu un şoc masiv“, a declarat  Vikram Pandit, CEO al  Citigroup.

Cea mai mare îngrijorarea a bancherilor este că Grecia nu-şi va putea rambursa datoria publică (în valoare de 340 de miliarde de euro, aproximativ 150% din PIB).  Vineri, Klaas Knot, guvernatorul băncii centrale a Olandei şi membru al consiliului executiv al Băncii Centrale Europene (BCE), a declarat că intrarea în incapacitate de plată a Greciei este unul dintre scenariile luate în calcul, fiind primul oficial BCE care face declaraţii în acest sens. (…)

In acest moment sunt trei scenarii legat de soarta Greciei si nu numai:

1. Iesirea Greciei din zona euro, de capul ei, revenirea la propria moneda, declararea falimentului. Este varianta in care Grecia si-ar pastra suveranitatea si ar duce politici orientate catre propriul interes. Este varianta cea mai putin probabila. Ar putea avea un efect de contagiune, in sensul in care exemplul acestei actiuni in interes propriu ar inspira, eventual, alte tari sa faca la el, vazandu-si mai degraba de propriul interes decat de interesul – pagubos pentru ele – “zonei euro”. De exemplu, daca se intampla acest faliment necontrolat (de eurocrati), Italia si Spania ar fi imediat urmatoare pe lista. Din acel moment, si pentru ele ar deveni mai putin costisitor sa iasa din UE decat sa ramana acolo. In acest scenariu s-ar putea asista, intr-adevar, la destramarea Uniunii Europene si repetarea unor politici economice si externe asemenea celor dinaintea celui de-al doilea razboi mondial.

2. Declararea falimentului Greciei in mod controlat, de FMI, BCE si BM. In aceasta varianta, declararea falimentului s-ar face in asa fel incat bancile nu ar suferi pierderi, Grecia ar ramane in zona euro, complet lipsita de suveranitate, ar primi sanctiuni peste sanctiuni, austeritate peste austeritate. O alta consecinta ar fi intarirea autoritatii pan-europene, necesara pentru a putea face astfel de operatiuni financiare de amploare, pe de o parte, si, pe de alta, in sensul celor afirmate de Angela Merkel – instituirea unor autoritati care sa monitorizeze tarile membre pentru a se conforma conditiilor bugetare europene. Probabil ca in aceasta varianta ar fi afectate si Italia si Spania, insa tot in marjele controlabile de eurocrati, astfel incat sa le pastreze in zona euro, cu suveranitatea stirbita.

3. Mentinerea statu-quo-ului. Ceea ce ar insemna continuarea iuresului de declaratii “soc”, “apocaliptice”, intr-o amanare continua a momentului decisiv, a presiunilor catre Grecia a institutiilor financiare, precum si construirea treptata a mecanismelor europene centrale. Este o varianta care nu se mai poate mentine mult timp…

Legaturi:



Categorii

Al treilea razboi mondial, Criza datoriilor suverane, Criza mondiala, Germania, Grecia, Istorie, Opinii, analize, Radu Golban, Uniunea Europeana, globalizare, guvernarea europeana (UE)

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

31 Commentarii la “Roubini dixit: CRIZA POATE GENERA UN RAZBOI!/ Uniunea Europeana sau… AL PATRULEA REICH?

  1. @admin ,

    toata lumea fierbe , toata lumea se agita cu scenarii care mai de care mai spectaculoase . Si totusi , cineva s-a gandit la un scenariu care se va derula un pic altfel , la o alta viteza si cu mai putina austeritate ( cel putin deocamdata ) dar … cam cu acelasi final :

    http://trenduri.blogspot.com/2011/09/update.html

  2. Pingback: CRIZA DATORIILOR PUBLICE DA TARCOALE FRANTEI, iar Sarkozy promite ca "salveaza" Grecia si zona euro
  3. Pingback: AL TREILEA RAZBOI MONDIAL: previziuni (VIDEO)
  4. Pingback: ERA DICTATURII COMISARILOR EUROPENI?
  5. Pingback: STAT EUROPEAN TOTALITAR: obiectivul crizei artificiale a datoriilor suverane, considera un economist leton
  6. Pingback: REEDUCAREA DE BUNAVOIE A OAMENILOR “SUBTIRI” sau cum ajung “intelectualii de dreapta” APLAUDACII DE DUZINA AI TIRANILOR - Razboi întru Cuvânt
  7. Pingback: “Previziuni” eurasiatice pentru 2012: TURCIA VA INCEPE RAZBOIUL IN VARA, UNIUNEA EUROPEANA VA FI AL PATRULEA REICH, APARITIA BLOCULUI TARILOR ORTODOXE - Razboi întru Cuvânt
  8. Pingback: Tratatul de stabilitate european, “OPTIUNEA SEVERA” a presedintelui Traian Basescu, o “bataie de joc”. Uniunea Europeana: SPATIUL VITAL pentru Germania si SFARSITUL STATULUI NATIONAL - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  9. Pingback: IPS Hierotheos Vlachos: o radiografie ortodoxa a UTOPIEI UNIUNII EUROPENE. Ortodocsii care vor sa para europeni tradeaza - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  10. Pingback: RADACINILE NAZISTE ALE UNIUNII EUROPENE. Despre tehnocrati nazisti, Big Pharma si Codex Alimentarius - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  11. Pingback: Inca o dovada ca Uniunea Europeana e al IV-lea REICH: GERMANIA CASTIGA DIN EXPORTURI MAI MULT DECAT CONTRIBUIE LA COMBATEREA CRIZEI EURO - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  12. Pingback: Angela Merkel face presiuni pentru NOU TRATAT EUROPEAN. Inca un motiv pentru care ROMANIA NU TREBUIE SA MISTE-N FRONT… - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  13. Pingback: Nigel Farage: CEI CARE VORBESC DESPRE STATELE UNITE ALE EUROPEI SUNT PLATITI PENTRU ASTA/ S-a terminat cu democratia in UE? - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  14. Pingback: Mircea Platon despre cazul EPURARII lui RADU GOLBAN din Universitatea de Vest pentru "articolele critice la adresa GERMANIEI" - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  15. Pingback: Radu Portocala: REGIONALIZAREA SI FEDERALIZAREA ROMANIEI erau si pe agenda GERMANIEI NAZISTE. De la al treilea Reich si URSS la UE sau DINAMICA DEZMEMBRARII - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  16. Pingback: Care este, de fapt, rolul GERMANIEI in noua ordine mondiala? - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  17. Pingback: ANALIZA STRATFOR. George Friedman despre urmatoarea statie a crizei: COSMARUL SOMAJULUI MASIV, perspectiva DESTRAMARII UNIUNII EUROPENE si resurgenta MISCARILOR POLITICE ANTISISTEM - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  18. Pingback: Demostene Andronescu despre UNIUNEA EUROPEANA CA PRELUNGIRE TOTALITARA “SOFT” A COMUNISMULUI BOLSEVIC. Si despre colonizarea euro-americana, prin instrumente ca FMI si Banca Mondiala -
  19. Pingback: CARE E SENSUL EXPERIMENTULUI CIPRIOT? Despre nationalizari, polarizare sociala si razboi ca "SOLUTII LA CRIZA" cu Ilie Serbanescu si Bogdan Chireac [VIDEO] - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  20. Pingback: Radu Golban despre "OMERTA" presei romanesti pe tema DATORIEI GERMANIEI FATA DE ROMANIA/ Manolis Glezos versus "ANALFABETUL" SCHAUBLE/ Cazul Cipru sau transformarea CRIZEI in CATASTROFA/ Revolta sarbeasca fata de "AL IV-LEA REICH&
  21. Pingback: Cristian Parvulescu, presedintele Forumului Constitutional, despre MODIFICAREA ARTICOLULUI 1: Romania va fi nevoita sa-si MODIFICE CONSTITUTIA pentru o cedare mai clara de SUVERANITATE catre Bruxelles! - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  22. Pingback: GERMANIZAREA EUROPEI SAU ERA MERKELIANA: Angela Merkel castiga zdrobitor alegerile din Germania. MODELUL AUSTERITATII PERIFERIEI IN AVANTAJUL BUNASTARII NEMTILOR A TRIUMFAT - Recomandari
  23. Pingback: O CRITICA DEVASTATOARE A IPOCRIZIEI GERMANE SI A MINCIUNII AUSTERITATII. Mircea Platon despre alegerile din Germania si noua aplicare a principiului ARBEIT MACHT FREI - Recomandari
  24. Pingback: Germania vrea ca Grecia SA CEDEZE SUVERANITATEA fiscala unui COMISAR EUROPEAN - Recomandari
  25. Pingback: RADU GOLBAN despre AMPRENTAREA SI UMILIREA romanilor, Elmar Brok si Germania in Europa, PSEUDO-ELITA ROMANEASCA dusmanoasa fata de propriul popor (VIDEO) - Recomandari
  26. Pingback: “ADEVARATA FATA A UNIUNII EUROPENE”- [VIDEO - subtitrare in limba romana]. Un film documentar britanic despre istoricul si agenda MEGA-GUVERNULUI de la Bruxelles - Recomandari
  27. Da , ne putem trezi cu un razboi _ asta e clar !

  28. Pingback: Banca Mondiala: urmeaza o noua CRIZA, e necesara INASPRIREA REFORMELOR STRUCTURALE/ Roubini pomeneste iar de RAZBOIUL MONDIAL - Recomandari
  29. Pingback: Economistul-”profet” ROUBINI: IN 2016 E POSIBILA O CRIZA ECONOMICA MAI PUTERNICA DECAT CEA DIN 2008 [video] - Recomandari
  30. Pingback: ACESTI NEBUNI OCULTISTI CARE CONDUC LUMEA SI “ACTELE” LOR “RATATE”: Presedintele Comisiei Europene vorbeste cu (si despre)…. conducatori ai ALTOR PLANETE! Ce poate fi in spatele referintei lui Jean-Claude Juncker la EXTRATERE
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare