Sub pretextul crizei grecesti, dusmanii seculari ai lui Hristos arata cu degetul spre… AVERILE BISERICII ORTODOXE DIN GRECIA

21-09-2011 3 minute ~~Sublinieri~~

Razbunare pentru pastorala in care Biserica Greciei denunta “troica” FMI-CE-BCE?

Hotnews: Banii tabu ai Bisericii Ortodoxe a Greciei: detine 1,5% din actiunile Bancii Nationale si averea sa este evaluata la peste un miliard de euro

Biserica si manastirile grecesti nu vor plati noua taxa imobiliara impusa de urgenta, in data de 11 septembrie, de guvernul de la Atena, pentru a respecta angajamentele asumate in fata creditorilor internationali. “Biserica va fi impozitata asupra bunurilor pe care le exploateaza comercial”, a precizat totusi un purtator de cuvant al ministerului de Finante, in urma scandalului declansat de acest anunt. Vor fi exceptate locurile de cult si organismele de caritate. Dar frontierele sunt adeseori neclare, iar conturile bisericii ortodoxe raman opace, scrie Le Monde.

“Organismele bisericii au statut de drept public ce le ofera avantaje financiare importante. Sunt obligate sa publice rezultatele financiare, dar nu o fac”, explica Isabelle Depret, de la Universitatea libera din Bruxelles, autoarea unei carti dedicate bisericii ortodoxe (L’Harmattan, 2009).Banii bisericii raman un subiect tabu in Grecia. “Veniturile sale sunt impozabile, dar exista doua mari probleme”, spune profesorul de sociologie religioasa de la universitatea egeana din Rhodos, Polikarpos Karamuzis. “Nu exista un sistem economic pentru a detalia veniturile reale si nimeni nu stie intinderea acestor proprietati, pentru ca nu exista cadastru”. Aceasta situatie convine atat oamenilor politici cat si statului, deoarece “oamenii politici nu vor sa se puna rau cu autoritatile ortodoxe”, adauga Stefanos Manos, un deputat independent, unul dintre rarii oameni politici care cer separarea bisericii de stat.

Preotii sunt formatori de opinie pe care politicienii nu vor sa-i supere. In decembrie 2010, Sfantul Sinod a denuntat, intr-un text distribuit in toate parohiile, “troica” – reprezentantii Fondului Monetar International, Comisia Europeana si Banca Centrala Europeana – drept o forta de “ocupatie straina”.

Biserica Ortodoxa este unul dintre elementele constitutive ale natiunii grecesti. Constitutia este scrisa “in numele Trinitatii sfinte”. Preotii binecuvanteaza deschiderea anului scolar si noile guverne; catehismul este predat in scolile publice; oameni de toate varstele isi fac cruce atunci cand trec prin fata unei biserici. De-abia in martie 2010 guvernul socialist al lui George Papandreu a decis sa impoziteze cu 20% veniturile comerciale si cu 5 % – 10 % donatiile declarate. Cei 10.000 de preoti si episcopii lor sunt platiti de stat, ceea ce inseamna un buget anual de 220 de milioane de euro. Fostul ministru de Finante George Papaconstantinu a incercat sa reduca participarea statului, fara succes insa. Actualul ministru, Evangelos Venizelos, apropiat de mediile ortodoxe, nu a anuntat intentii similare.

Polemica iscata de scutirea de la aceasta noua taxa imobiliara a determinat Biserica sa renunte la tacere si sa publice vineri, 16 septembrie, suma totala a impozitelor pe care le plateste. Directia serviciilor economice spune ca a platit 2,5 milioane de euro in 2010 pentru impozite funciare si venituri. Ea precizeaza, intre altele, ca detine 30 de proprietati in Atena (dintre care sase neocupate) si 14 la Salonic.

Arhiepiscopul Atenei, Hieronymos, cea mai inalta autoritate a Bisericii, a sustinut ca bogatia nu este decat un mit. Biserica nu mai are decat 4 % din bunurile pe care le detinea inainte de revolutia greaca din 1821, in urma confiscarilor operate de stat, spune el. “Bogatia Bisericii grecesti nu are nimic de-a face cu cea a Italiei sau Spaniei. Anumite cladiri publice au fost construite pe bunurile ecleziastice, dar Biserica nu a primiti nimic in schimb”, explica Vassilis Meichanetsidis, de la serviciul de comunicare al bisericii.

Potrivit informatiilor publicate de cotidianul Kathimerini (centru dreapta), bunurile bisericii se ridica la 700 de milioane de euro in 2008. Stefanos Manos, fost ministru al Economiei, evalueaza averea acesteia la peste un miliard de euro. Aici nu este vorba decat de bunurile ecleziastice gestionate de serviciile centrale ale bisericii, nu si de cele gestionate de parohii sau de proprietatile directe ale celor 80 de episcopi, care beneficiaza de o larga autonomie. Nici de bunurile celor 450 de manastiri sau de patriarhatele ortodoxe Constantinopole, Ierusalim sau Alexandria.

“Grecia are un munte de bani sub ochi si se face ca nu-l vede”, acuza scriitorul Vassilis Alexakis, autorul unui roman caustic despre Muntele Athos. Biserica este al doilea proprietar funciar dupa stat, cu 130.000 de hectare de terenuri.

Biserica este si actionar in Banca Nationala a Greciei, unde are 1,5 % din actiuni si are un reprezentant in consiliul de administratie, episcopul de Ioannina, Theoklitos. El s-a opus ferm majorarii impozitelor ecleziastice: “Refuzam sa platim pentru greselile altora”. Doar doi episcopi au propus sa renunte la salariile lor de 2.200 de euro.

Chiar si terenurile goale par propice pentru afaceri. Calugarii bogatei manastiri Penteli, la nord de Atena, cauta investitori, in limita unui miliard de euro, pentru a exploata o parte a muntelui lor, unde vor sa construiasca un parc fotovoltaic. Este noua strategie oficiala a bisericii, de a-si rentabiliza bunurile pentru organismele sale filantropice. In 2010, Biserica a cheltuit peste 100 de milioane de euro in 2010 pentru activitati caritabile si ofera zilnic intre 10.000 si 12.000 de mese gratuite doar in Atena.

De fiecare data cand se ridica problema averilor Bisericii in timp de criza, revine in memorie, aproape reflex, momentul in care regimul bolsevic a dat semnalul atacarii frontale a Bisericii Ortodoxe din Rusia:

Evident, ca in orice crima, bolsevicii au inventat si cautat un pretext declansator. Acesta a fost oferit de izbucnirea marii foamete a anilor ’20, efect al rechizitiilor fortate ale acelorasi bolsevici. Lenin nu pierde ocazia – isi da seama ca acum este momentul declansarii atacului decisiv asupra Bisericii, speculand foametea si folosind temele grosiere anti-clericale comuniste: clerul bogat, burtos si luxos care nu se indura sa isi dea odoarele pentru a se combate saracia. Liderul bolsevic gasise pretextul ideal: sa ceara Bisericii odoarele – adica toata podoaba folosita la icoane, vasele sfinte, vesmintele, pentru a se folosi aceasta bogatie, chipurile, pentru a hrani pe cei saraci. Stia ca Biserica nu va putea da tot – sa dai vasele sfinte (potirul) atunci cand sunt folosite este blasfemie si ca se va opune rechizitiilor fortate.

Cand patriarhul Tihon a fost tarat in procesele inchizitoriale ale noii puteri, s-a speculat inclusiv ideea milosardiei pentru a acuza Biserica:

(…) Patriarhul explică: dacă biserica predă ea însăşi obiectele preţioase, asta nu constituie blasfemie, este blasfemie numai cînd sunt luate împotriva voinţei ei. În manifest nu se spune să nu se dea în general, ci doar se osîndeşte predarea forţată.

Preşedintele, tovarăşul Dek, este uluit: La urma urmelor, ce este mai important pentru dumneavoastră, canoanele bisericeşti sau punctul de vedere al guvernului sovietic?

(Răspunsul aşteptat: … al guvernului sovietic.)

— Bine, fie blasfemie conform canoanelor, exclamă acuzatorul, însă din punctul de vedere al milosîrdiei?!! (Pentru prima şi ultima oară în aceşti cincizeci de ani este pomenită această sărmană milosîrdie…) (…)

Descrierea integrala a prigoanei bolsevice este facuta de Alexandr Solejintin aici: Alexandr Soljenitan: OMUL-FLUVIU, CU O INIMA MARE CAT RUSIA. MECANISMUL GULAGULUI (I)

Si la noi s-a pus si se pune problema foarte asemanator si se cauta a se invinovati Biserica Ortodoxa si pe credinciosii ei pentru toate relele posibile din tara, sub pretextele cele mai ipocrite, chiar daca uneori partial provocate de probleme reale: