AFACEREA ROSIA MONTANA: profitul cu aroma prezidentiala al unei companii dubioase care va jefui aurul tarii in schimbul unei catastrofe sociale si de mediu

• Antena3:

Vezi cum a evoluat pe bursă valoarea Gabriel Resources după declaraţiile celor mai înalţi oficiali ai statului român

Declaratiile presedintelui Traian Basescu de sustinere a proiectului Rosia Montana au condus la cea mai mare crestere din acest an pentru actiunile firmei canadiene Gabriel Resources,  compania castigand in valoare si peste 300 milioane de dolari americani in intervalul 17 – 30 august pe bursa din Toronto (Canada). Sumele obtinute din vanzarea actiunilor Gabriel Resources sunt insa de ordinul milioanelor de dolari americani pe zi, ajungand sa depaseasca si nivelul de 12 mil. De dolari americani.

Pe 18 august, presedintele Traian Basescu a declarat la Sulina ca proiectul Rosia Montana, puternic contestat de ecologisti, trebuie facut cu conditia renegocierii beneficiilor intre cele doua parti, firma canadiana si statul roman.  Actiunile nu au reactionat imediat pe Bursa, dar pe 22 august inregistreaza un salt de 9%, pentru ca pe 30 august sa consemneze o crestere de circa 11%, cea mai mare de la inceputul lui 2011, in conditiile in care in ziua anterioara presedintele a fost in vizita la Rosia Montana sa discute cu localnicii si sa sustina proiectul, iar seara a iesit in fata Palatului Cotroceni pentru a discuta cu contestatarii proiectului. Pe 29 august, presedintele Romaniei spunea la Rosia Montana declara ca acest proiect sta “ingropat” din 1997 din cauza “lasitatii” oamenilor politici. Pe 30 august, valoarea companiei Gabriel Resources a atins 2,85 mld. dolari americani fata de 2,55 mld. dolari americani pe 17 august, ziua dinainte de declaratia de sustinere a proiectului venita din partea presedintelui Basescu.

O valoare si mai mare a actiunilor companiei canadiene a fost atinsa pe 18 iulie, ca efect al avizului arheologic dat de Ministerul Culturii si a pozitiei de sprijin pentru proiect exprimate de Kelemen Hunor, ministrul Culturii. Valoarea bursiera a Gabriel Resources a fost atunci de 3,1 mld. dolari americani.

Un alt salt de 9% a avut loc in decembrie 2009, cand ministrul economiei de la acea vreme Adriean Videanu afirma ca proiectul Rosia Montana trebuie inclus in programul de guvernare si trebuie demarat cat mai repede in contextul evolutiei favorabile de pe piata aurului. Legatura dintre actiunile si declaratiile inaltilor oficiali ai statului roman, de ok-ul caruia depinde proiectul Rosia Montana dezvoltat de compania canadiana Gabriel Resources, care nu are in acest moment operatiuni de productie, este confirmat si de expertii jocului bursier.
“Intotdeauna proiectele acestea sunt influentate de declaratiile unor persoane semnificative ca rezonanta. Sunt proiecte de anvergura, cu implicatii profunde in toate mediile, inclusiv politice. Declaratiile oficialilor, mai ales daca este vorba de presedintele unei tari, conteaza foarte mult, deoarece pana sa se vada rezultatele acestor investitii, trece de regula mult timp”, a declarat Mihai Chisu, broker in cadrul societatii IFB Finwest.

Intrebat daca este posibil ca declaratiile facute in Romania pe 18 august (joi – n.r.) de presedintele Traian Basescu sa isi produca efectul abia pe 22 august pe bursa din Toronto, Chisu a raspuns: “Daca ar fi fost listata in Romania, probabil reactia pe bursa s-ar fi produs mai rapid. Dar asa este normal sa fie un delay  (o intarziere – n.r.) pana informatiile ajung in note, rapoarte de analiza catre investitori“. Cresterea inregistrata de actiunile Gabriel Resources din ultimele zile a fost remarcata si de publicatiile specializate de afara, site-ul mining.com scriind pe 31 august ca suportul lui Basescu au adus un plus de 16% pentru aceste titluri pe parcursul unei saptamani de tranzactionare.

Actiunile Gabriel Resources au scazut in sedinta de vineri cu 1,5% pana la 7,04 dolari canadieni, scaderile care vin dupa o crestere puternica sunt normale pe burse, in conditiile in care speculatorii isi marcheaza o parte din castigurile inregistrate din vanzarile de actiuni.  Actiunile companiei au fluctuat destul de puternic in ultimii ani, atingand chiar un prag minim de 1 dolar Canadian pe actiune in 2008, adica de peste sapte ori mai putin decat in aceste zile. La finele primului semestru, Gabriel Resources avea o pierdere de 3,5 milioane de dolari canadieni (3,57 milioane de dolari americani). Fara o activitate propriu – zisa de productie, dar cu un potential urias in proiectul Rosia Montana, compania Gabriel Resources a atras pe fondul scumpirii accelerate a aurului si argintului atat speculatori, cat si investitori de calibru.

Pretul aurului de exemplu a crescut din 2002 pana acum de peste sase ori, astazi ajungand la cotatii de 1.900 dolari americani pe uncie. Argintul s-a dovedit a fi o investitie si mai profitabila pentru ca pretul pe uncie a crescut de peste zece ori din 2002 pana acum. Firma canadiana detine 80% din compania in care s-a asociat cu statul roman pentru proiectul minier de la Rosia Montana.

In actionariatul Gabriel Resources se regasesc nume precum Paulson&Co, fondul speculativ al  cunoscului investitor american John Paulson, care a castigat miliarde pariind pe izbucnirea crizei sub-prime in Statele Unite, Electrum Strategic (in spatele careia se afla investitorul american Thomas Kaplan) si BSG Capital Group, companie a israelianului Beny Steinmetz care controleaza a doua avere din Israel.  Un alt investitor care se regasea in actionariatul firmei canadiene la finele anului trecut era si Newmont Mining, cel mai mare producator de aur din lume, cu un pachet de actiuni de 14,7% in Gabriel Resources, in timp ce fondul lui John Paulson, fost asociat al lui celebrului George Soros, avea 17,93%, iar compania lui Benny Steinmetz avea la indemana pentru acest an posibilitatea de a ajunge la 16% in companie, care ar diminua participatiile altor actionari.

George Soros a fost unul dintre actionarii Newmont Mining, ultimele date facute publice indicandu-l in aceasta postura in urma cu un an. Acum, nu exista informatii care sa indice ca Soros inca mai este actionar la Newmont Mining. In luna mai a acestui an, presa internationala il cita pe Soros care spunea ca si-a vandut expunerea pe aur, dupa ce la inceputul anului declarase ca aurul este “balonul speculativ suprem”.

Proiectul Rosia Montana implica costuri de un miliard de dolari si este estimat sa aduca venituri pe perioada exploatarii din vanzarea aurului si argintului de 7,5 miliarde de dolari, la un pret mediu de 900 de dolari/uncia de aur si 12,5 dolari/uncia de argint. Estimarile Gabriel Resources indica la Rosia Montana prezenta a 10 milioane uncii aur si a 47,4 milioane uncii argint, ceea ce la cotatia de astazi ar insemna venituri de peste 21 mld. Dolari din productie. Statul roman beneficiaza de acest proiect in masura participatiei sale, de 20% din actiunile companiei mixte, ceea ce se traduce ca va avea dreptul la o cincime din castigurile aduse de proiect. Pe de alta parte, statul mai poate beneficia de incasari din redeventele aferente.

Analistii citati de mining.com spun ca daca proiectul de la Rosia Montana va incepe, acesta va deveni o tinta de preluare pentru jucatorii cu “muschi financiari mai mari”. Potrivit sursei citate, Gabriel Resources a cheltuit déjà 500 milioane de dolari pentru acest proiect si mai are disponibili inca 175 milioane de dolari, dar mai are nevoie de aprobari, inclusiv de acordul de mediu, cel mai greu de obtinut aviz pentru firma canadiana.  Proiectul este unul care a provocat printre cele mai mari controverse de la Revolutia din 1989 incoace, deoarece exploatarea aurului ar urma sa se faca cu ajutorul cianurilor, care in cazul unui accident ar produce pagube imense mediului.

Proiectele din Romania (alaturi de Rosia Montana, canadienii mai au un proiect de exploatare si la Bucium) sunt singurele din portofoliul Gabriel Resources, companie a carui activitate se concentreaza exclusiv pentru obtinerea permiselor necesare inceperii proiectului. Eforturile si banii firmei canadiene se concentreaza pe actiunile de lobby pentru demararea exploatarii la Rosia Montana, in conditiile in care mai multe ONG-uri incearca sa blocheze inceperea acestui proiect. De asemenea, Ungaria se opune proiectului invocand pericolul unui dezastru de mediu, in conditiile in care cianurile vor fi folosite pentru extractia aurului si argintului.

Publicatia canadiana The Globe and Mail scria anul trecut intr-un articol intitulat “Cat de departe sa mergi pentru aur?” ca nu febra aurului ii face pe cei trei miliardari investitori sa fie incantati de actiunile Gabriel, ci perspectiva “exploziei” pretului acestora in cazul in care proiectul va fi demarat. Investitorii speculativi, prin definitie, cauta sa faca un ban usor. Un executiv de top care ii cunoaste pe cei trei investitori, citat de publicatia respectiva, spunea ca tot ce ii intereseaza pe acestia este ca Gabriel Resources “sa ia avizele”. Experti citati de publicatia canadiana estimeaza costurile totale ale proiectului ca se ridica la aproximativ 650 dolari pe uncie, ceea ce ar insemna raportat la pretul actual al aurului un castig de circa 1.200 – 1.300 dolari pe uncie.

Ultimele evolutii in proiectul Rosia Montana si impactul pe Bursa

Marti, 12 iulie 2011 Comisia Nationala de Arheologie da o hotarare prin care aproba raportul de cercetare arheologica preventiva ”Masivul Carnic, Rosia Montana, Romania – proiectul minier Rosia Montana”. Actiunile Gabriel Resources pe bursa din Toronto (Canada). Pe bursa de la Toronto, se vand 1,15 milioane actiuni Gabriel Resources, in valoare de 8,1 mil. Dolari americani (circa 8 mil. Dolari canadieni). Cresterea actiunilor este de 1,5% fata de sedinta anterioara.

Miercuri, 13 iulie 2011 Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, afirma, citat de Radio Romania Actualitati, ca nu cunoaste opinia specialistilor in arheologie  referitoare la patrimoniul afectat de dezvoltarea proiectului minier de la Rosia Montana. Actiunile Gabriel Resources au continuat sa creasca cu 5% fata de ziua anterioara, fiind vandute 377.000 de actiuni.

Joi, 14 iulie 2011 Directia Judeteana pentru Cultura Alba si Patrimoniul National, din subordinea Ministerului Culturii, emite certificatul de descarcare de sarcina arheologica pentru o parte din  masivul Carnic, dupa aprobarea raportului de cercetare arheologica pentru o parte din masivul Carnic, dupa aprobarea raportului de cercetare arheologica preventive “Masivul Carnic, Rosia Montana, Romania – proiectul minier Rosia Montana”. Ministrul Culturii, Kelemen Hunor a initiat un plan de actiune care sa asigure conservarea celor mai importante situri arheologice si monumente arhitectonice, plan care va fi realizat prin alocarea de catre Rosia Montana Gold Corporation SA a 70 mil. Dolari, care vor fi cheltuiti la Rosia Montana pentru lucrarile de conservare si punere în valoare a patrimoniului arheologic si arhitectonic. Gabriel Resources a castigat pe bursa peste 9%, tranzactionandu-se un pachet total de 1,52 milioane de actiuni, in valoare de circa 12 milioane de dolari canadieni (12,1 milioane de dolari americani).

Sambata, 16 iulie – Luni 18 iulie Apar nenumarate articole in presa romaneasca si internationala referitoare la sustinerea pe care ministrul culturii Kelemen Hunor o arata pentru dezvoltarea proiectului Rosia Montana

Luni, 18 iulie 2011 Pe bursa de la Toronto, se vand 617.500 de actiuni Gabriel Resources, valoarea tranzactiilor cu actiunile companiei canadiene fiind de 5,06 mil. Dolari americani (circa 5 mil. Dolari canadieni). Actiunile ajung la un maxim al ultimelor patru luni, 8,17 dolari canadieni pe actiune.

Joi, 18 august 2011 Presedintele Traian Basescu afirma la Sulina ca sustine proiectul Rosia Montana. Pe bursa de la Toronto, actiunile companiei scad cu 4% pe o lichiditate mica, de numai 110.000 de actiuni.

Vineri, 19 august 2011 Presa interna si internationala reia pe larg declaratiile presedintelui roman. Actiunile Gabriel Resources mai pierd inca 2% din valoare, insa incepe sa creasca volumul de actiuni vandute la 700.000 de actiuni.

Luni, 22 august 2011 Actiunile Gabriel Resources fac un salt de 9%, ajungand la 6,8 dolari canadieni pe titlu. Volumul de actiuni vandute este de circa 180.000 de actiuni.

Vineri, 26 august 2011 Premierul Emil Boc afirma ca nu este un fan al proiectului Rosia Montana. Pe bursa de la Toronto, actiunile cresteau cu 7%, volumul de actiuni vandute 270.000 de actiuni vandute.

Luni, 29 august 2011 Presedintele Traian Basescu se deplaseaza la Rosia Montana, unde discuta cu localnicii si face noi declaratii de sustinere a proiectului Gabriel Resources. Seara, iese in fata Palatului Cotroceni si discuta cu contestatarii proiectului . Actiunile Gabriel Resources au scazut cu 1,9%, se vand 270.000 de actiuni

Marti, 30 august 2011 Actiunile presedintelui de luni sunt reflectate pe larg in presa locala si internationala. Actiunile de pe bursa canadiana cresc cu 11%, cea mai mare crestere inregistrata de Gabriel Resources de la inceputul acestui an, ajungand la 7,44 dolari canadieni per titlu. Se vand 420.000 de actiuni, valoarea tranzactiilor este de 3,04 milioane dolari americani (3 milioane dolari canadieni)

Compania care ar putea exploata aurul de la Roşia Montană a câştigat 300 de milioane de dolari, graţie lui Băsescu

Compania canadiană Gabriel Resources a câştigat peste 300 de milioane de dolari, ca valoare, în ultimele zile. Informaţia a fost făcută public în cadrul emisiunii “Exces de Putere”, emisiune realizată de Oana Stancu şi Adrian Ursu.

Compania canadiană Gabriel Resources a câştigat peste 300 de milioane de dolari în ultimele zile. Valoarea acţiunilor companiei care ar putea exploata aurul de la Roşia Montană au crescut cu 20%, după ce preşedintele Traian Băsescu şi-a anunţat susţinerea pentru proiect.  Jurnalistul Adrian Mîrşanu a declarat, în cadrul emisiunii “Exces de Putere” că, de fapt, este vorba despre o creştere a valorii companiei Gabriel Resources cu 300 de milioane de dolari.

Mîrşanu a arătat că acţiunile firmei, după declaraţiile de susţinere ale preşedintelui Traian Băsescu, au crescut cu un maxim de 300 de milioane de dolari. În 2010, Gabriel Resources a avut pierderi de 22,7 milioane dolari canadieni (16,9 milioane euro) cauzate de un rezultat negativ de 15,9 milioane dolari canadieni (11,8 milioane euro) din evoluţia cursului de schimb şi a anunţat că proiectul Roşia Montană ar putea produce aur din 2014., conform fin.ro. Compania canadiană deţine 80,4% din capitalul social al Roşia Montană, Gold Corporation (RMGC), care dezvoltă proiectul minier de la Roşia Montană, în timp ce statul român deţine 19,3%, prin Min-vest Deva.

In urmă cu numai câteva zile, publicaţia The Globe and Mail anunţa faptul că Gabriel Resources a înregistrat progrese remarcabile în afacerea Roşia Montană. După ani de rezistenţă, Guvernul român şi preşedintele Traian Băsescu încep să susţină proiectul companiei Gabriel Resources, aminteşte publicaţia canadiană. Autorităţile de la Bucureşti au acordat undă verde proiectului şi din punct de vedere arheologic. Guvernul a declarat că este mulţumit de faptul că, în cadrul acestui proiect, structurile arheologice importante din zona Roşia Montană vor fi protejate.

• Voxpublica
  

(Mihai Gotiu): DOCUMENTE: Cum a pierdut România 14% din contractul de la Roșia Montană. De ce și-a închis Minvest exploatarea. De ce vrea Băsescu ca Banca Națională să cumpere aur de la RMGC

Ceea ce veți citi în continuare sunt extrase din contractul de societate prin care a fost înființată Euro Gold Resources SA (devenită ulterior Roșia Montană Gold Corporation – RMGC), din statutul societății și din actele adiționale la contract și statut. Ele dezvăluie doar o mică parte din ”amănuntele” acestei afaceri.

Pentru ce a fost făcută licitație – prima diversiune

Euro Gold Resources a luat naștere pe data de 3.06.1997. La capitolul de definire a termenilor contractului apare ”Licitație”. La ce se referă? ”Licitație organizată de REGIE și Ministerul Industriilor și Comerțului la data de 4.09.1995, având ca obiect evaluarea și procesarea iazurilor și a minereurilor aurifere”.

Această formulare ambiguă a deschis ușa larg celor de la Euro Gold (apoi RMGC) către aurul Apusenilor. Deși licitația din 1995 se referea la evaluarea și procesarea minereurilor aurifere din iazurile rezultate de la fosta companie de stat, Euro Gold dobândea astfel drepturi de explorare și exploatare a zăcămintelor fără altă licitație.

La noțiunea ”agrement” se face referire la contractul încheiat între GABRIEL (acționarul principal al Euro Gold) și REGIE (Regia Autonomă a Cuprului Deva, ulterior Minvest) la 4.09.1995 și la două acte adiționale la acest contract. Aceste documente nu au fost făcute publice, deși se referă la o licitație publică!

Primii acționari. REGIA și firmele românești – 35%

Primii acționari ai Euro Gold (RMGC) au fost, conform contractului inițial, Gabriel Resources Limited, cu sediul în Channell Islands (cu o cotă de 65%), Regia Autonomă a Cuprului Deva (33,8%), Minexfor SA, Deva (0,5%), Cepromin SA, Deva (0,5%) și UPSRUEEM SA, Petroșani (0,2%). După cum se poate observa, cei trei mici acționari minoritari aveau activități în domeniul mineritului.

Două luni mai târziu, conform autentificării notariale de pe data de 8.08.1997, cei trei mici acționari dispar, locul lor fiind luat de trei societăți care au cu totul alt obiect de activitate: Cartel Bau (din Cluj), Foricon (din Deva) și Comat-Trading (din Bistrița). Fiecare dintre aceste societăți ajunge să dețină câte 0,4% din Euro Gold. Modul în care cele trei societăți private au apărut ca acționari la Euro Gold a făcut obiectul unor interpelări parlamentare, care acuzau faptul că firmele s-au asociat ca ”paravan” pentru ”plata unor comisioane” ale afacerii. Interpelările au rămas fără răspuns.

De ce a renunțat Regia la 14%

Un an mai târziu, pe 27.10.1998, prin Actul Adițional nr. 3 la Contractul de Societate și Statut, statul român (prin Regia Autonomă a Cuprului) renunță la peste 14% din cota sa de participare. Conform actului adițional, renunțarea a fost motivată de o ”compensare obligatorie” pentru suportarea de către Gabriel a ”tuturor costurilor anticipate și prezente legate de  realizarea proiectului în timp optim”. Această ”compensare” urma să se realizeze ”fără niciun cost suplimentar pentru Gabriel”. ”Gabriel va deține 80% (optezeci la sută) din capitalul social al Euro Gold Resources și ceilalți acționari vor deține nu mai mult de 20% (douăzeci la sută) din capitalul social al Euro Gold Resorces”, se arată în document. Cei 20% au fost împărțiți astfel: 19,31% – Regia, câte 0,23% – ceilalți trei acționari minoritari.

Practic, statul român a renunțat la o treime din participația sa anticipat, înainte ca Gabriel să facă cheltuielile în discuție. Mai mult, nu a fost făcut public niciun deviz justificativ prin care să fie evaluate acele ”costuri anticipate”. În ultimii ani, în urma unor majorări de capital la care acționarii minoritari nu au mai participat și preluări, Gabriel a răscumpărat de la aceștia cota lor, ajungând să dețină 80,69% din acțiuni.

Interesant e faptul că ultimul pachet de 979.298 de acțiuni deținut de Foricon SA a fost cumpărat de Gabriel la data de 22 iulie 2011, la foarte scurt timp după emiterea controversatului certificat de sarcină arheologică pentru Masivul Cârnic, considerat de mulți analiști și economiști internaționali drept ”unda verde” dată de statul român exploatărilor miniere din Apuseni. Valoarea nominativă a unei acțiuni RMGC este de 1,43 lei, dar cotația la bursa din Toronto a acțiunilor Gabriel în acea zi a fost de 7,69 dolari canadieni. În actul adițional care amintește de această dobândire a acțiunilor Foricon de către Gabriel nu se menționează suma tranzacției. Renunțarea de către Foricon la acțiunile ei rămâne, însă, extrem de ciudată: după ce a păstrat acțiunile timp de 13 ani în care proiectul a bătut pasul pe loc, le-a vândut într-un termen extrem de scurt de la momentul în care RMGC a primit un aviz considerat de analiști drept ”un semn de bunăvoință a Guvernului pentru proiectele miniere”. Să fi fost, așa cum s-a arătat în interpelările parlamentare, această preluare tocmai plata unui comision prin ”paravanul” Foricon? Răspundeți d-voastră.

La ultima majorare de capital (16.12.2009), Minvest Deva (fosta Regie a Cuprului) a participat cu o sumă împrumutată și vărsată în numerar de către Gabriel. Conform interpretărilor unor juriști și economiști, aceast mod de participare la majorarea capitalului social nu este însă legal, ceea ce ar putea face ca după primirea tuturor avizelor și aprobărilor, statul român (Minvest) să rămână cu o cotă de doar 0,6%.

De ce a închis Minvest exploatările de la Roșia Montană

Când vorbesc despre crearea de noi locuri de muncă, cei de la RMGC și susținătorii lor, în frunte cu Traian Băsescu, uită să menționeze un aspect: faptul că Minvest Deva și-a închis exploatarea de la Roșia Montană în 2006 la solicitarea Gabriel Resources. În momentul închiderii acestei exploatări, s-a invocat motivul conform căruia UE ar interzice subvenționarea mineritului. Justificarea propagandistică este, însă, falsă: închiderea exploatării miniere la cererea Gabriel era prevăzută în contract încă din 1998!

”REGIA se obligă (ea însăși ori o filială a sa) ca la primirea unei notificări în scris din partea GABRIEL care să confirme că studiul de fezabilitate este pozitiv și eficient, să înceteze toate activitățile din perimetrele de exploatare de la Roșia Montană și să mute toate echipamentele de pe acest perimetru pe cheltuiala sa”.

Finanțare prin BNR

Când vorbește despre necesitatea măririi rezervei de aur a BNR, Traian Băsescu urmărește două scopuri. Primul este de a justifica o așa-zisă ”utilitate publică” în cazul exproprierilor pe care intenționează să le facă împotriva localnicilor care se opun proiectului (detalii aici). Al doilea motiv este de a asigura finanțarea proiectului. Dovada în acest sens se regăsește chiar în actul constitutiv al RMGC, unde, la articolul 5.5 se arată că ”Societatea va putea să vândă anticipat produsele mai sus menționate, în vederea finanțării oprațiunilor sale”.O eventuală promisiune de cumpărare sau cumpărare anticipată de către BNR a aurului de la Roșia Montană ar asigura, practic, finanțarea proiectului.

Așadar (fără a vorbi despre costuri, riscuri, distrugerea patrimoniului natural și cultural excepțional), statul român oferă zăcământul, închide minele (pentru ca apoi să promită locuri de muncă!) și asigură finanțarea în schimbul unei participații de 19,31% (cu riscul de a ajunge la 0,6%!). D-voastră puteți numi așa ceva drept ”investiție”

(Mihai Gotiu): Dezastrul de la Furtei (Italia, 2008). Cât de ”responsabile” sunt firmele de aur în Uniunea Europeană. Și de ce nu poate fi comparată Roșia Montană cu Furtei

(…) Am căutat mai multe informații pe net, dar trebuie spus că cel care semnează Gian Piero Cherchi a rezumat foarte bine situația de la fosta mină de aur din Sardinia.

Goana după aur a început aici la sfârșitul anilor 80, când specialiștii de la Facultatea de Inginerie a Universității din Cagliari au descoperit existența în zonă a unor zăcăminte de aur și argint. Marile companii au strigat ”prezent” la apel. În 1988 s-a fondat un joint-venture între Progemisa (o societate de prospectare geologică sardă), o societate producătoare de utilaje, Societatea Italiană a Minelor și Agip. Cum Agip a abandonat dezvoltarea sectorului minier, locul ei a fost luat de două companii australiene (una de explorare și una de exploatare minieră). Din cartelul format de Progemisa și cele două societăți australiene s-a născut, în 1993, Sardinia Gold Mining. Metoda ”minieră” folosită: mină de suprafață și extracție a aurului prin cianurare. În prezența oficialităților locale și a investitorilor, în 1997, au fost turnat primul lingou de aur de la Furtei.

Afacerea a fost preluată apoi de firme canadiene, ultima fiind Buffalo Gold, care, în decembrie 2008, a intrat în faliment. Acum, se trage linie și se pun în balanță câștigurile. Și pierderile. Cele 4,3 tone de aur și 6 tone de argint extrase au fost vândute cu 80 de milioane de euro (prețul aurului și argintului din acea perioadă). Cea mai mare parte a veniturilor a rămas în conturile acționarilor. Contrar așteptărilor însă, proiectul nu a produs însă nici bogăție pentru zonă și nici nu a garantat siguranța locurilor de muncă după închiderea exploatării. Câteva zeci de oameni au rămas să lucreze voluntar pentru menținerea nivelului de alertă în bazinul cu cianuri după ce instalarea a două pompe a eșuat. Cu toate acestea, infiltrarea cianurilor și a deșeurilor toxice în pânza freatică nu a putut fi împiedicată, acestea revărsându-se pe pășunile din apropiere. Tone de deșeuri toxice, acumulate în cei 11 ani de exploatare sunt, pur și simplu, abandonate.

În mai 2009, Comitetul provinciei Campidano (în care se află mina de la Furtei) s-a reunit pentru a-i trage la răspundere pe responsabili. Și pentru a avea supriza să constate că legea care ar fi obligat titularul de licență de exploatare să vireze anual o sumă într-un cont special destinat refacerii mediului a fost pur și simplu ignorată (atenție, această ”ignorare” s-a întâmplat într-o țară a Uniunii Europene, în ultimul deceniu). Astfel încât, responsabilitatea refacerii mediului a rămas în sarcina comunității locale. În 2009, primarul din Furtei, Luciano Cau, a realizat un proiect și a solicitat o finanțare de aproximativ 37 de milioane de euro pentru regiunea Sardinia. Această sumă (care reprezintă aproape jumătate din suma încasată din vânzarea aurului, din care însă doar o mică parte a ajuns la comunitatea locală ori bugetul național) reprezintă doar necesarul pentru drenarea lacului cu cianuri și plantarea a câtorva zeci de copaci (fără alte costuri sociale, de refacere a mediului, de reconversie profesională, de realizare și promovare a unor trasee turistice). Întâmplător sau nu, în fruntea Consiliului Regional al Sardiniei, instituție care ar fi trebuit să aprobe o asemenea finanțare, se afla Hugh Cappellacci, fost președinte al Sardinia Gold Mining între 2001 și 2003…

Desigur, dezastrul de la Furtei nu poate fi comparat cu Roșia Montană. Și asta nu pentru că în România s-ar respecta legile mai mult decât în Italia, nu pentru că am avea o corupție mai mică decât în Italia și nici pentru că muncitorii români nu ar fi mai responsabili decât cei italieni. Ci pur și simplu pentru că din punctele de vedere ale suprafeței exploatării, patrimoniului cultural care va fi distrus, cantității de cianură care va fi folosită, dimensiunii iazului de decantare, cantităților de steril și deșeuri care vor rămâne în urmă, proiectul de la Roșia Montană este de câteva zeci de ori (la unii indicatori de câteva sute de ori) mai mare decât cel de la Furtei.

Aici puteți citi (în format .pdf) o analiză a dezastrului de la Furtei realizată de Departamentul de Științe ale Pământului de la Universitatea Cagliari.

(Monica Macovei): Scrisoare deschisa – Proiect de modificare a Legii minelor nr. 85/2003

In atentia:

Domnului Iulian Iancu, Presedinte, Comisia pentru Industrii si Servicii – Camera Deputatilor

Membrilor Comisiei pentru Industrii si Servicii

 

Membrilor Camerei Deputatilor

Domnule Presedinte,

Va trimit alaturat “Raportul de analiza privind expunerea viciilor de constitutionalitate si de tehnica legislativa a propunerii de modificare a Legii minelor nr. 85/2003”, datat 31 august 2011, si va rog sa organizati o dezbatere in cadrul Comisiei pentru Industrii si Servicii cu reprezentanti ai societatii civile si ai mass-media, avand in vedere aspectele controversate ale acestei initiative legislative, impactul major si interesul public.