TRAIAN BASESCU SI ROSIA MONTANA: detalii despre jaful anti-national al secolului

29-08-2011 19 minute Sublinieri

 

Vezi si:

(…) Asadar, propaganda nerusinata facuta de un sef de stat in contul si favoarea unei companii private continua. Si inca in ce hal! In primul rand, seful statului evoca exploatarea resurselor proprii. De parca ar fi cineva cu mintea intreaga din aceasta tara care s-ar opune exploatarii resurselor naturale pe care le avem! Nu, esentialul aici este ca resursele sunt date in conditii total dezavantajoase firmelor/corporatiilor private, statul roman iesind mai mult decat pagubit din aceasta afacere. Cat priveste locurile de munca, ele sunt necesare, de fapt, tot exploatatorului strain: unde mai gaseste el forta de munca ieftina si furnizata cu sprijin de stat ca in Romania?

In al doilea rand, observam cu stupoare ca presedintele nu doar ca nu cere respectarea stricta a unor conditii optime de exploatare, ci considera chiar ca Gold Corporation a facut deja prea mult in aceasta privinta si chiar poate sa isi permita sa fie mult mai neglijenta si relaxata in privinta concentratiei de cianura! Contrazicandu-l, astfel, direct, pe ministrul mediului, pe care nu rateaza ocazia sa-l atace si in privinta emisiilor de carbon.

Daca ar fi fost doar atat si ne-am fi confruntat cu o situatie foarte grava. Insa este mai rau chiar si decat atat, asa cum o arata articolul excelent al lui Mihai Gotiu, care dezvaluie pana unde merge subjugarea statului roman intereselor corporatiilor private: impunerea unor legi prin care statul devine expropriatorul discretionar pus, de aceasta data, in slujba intereselor private.

Gandindu-ne si la privatizarea sistemului sanitar, avem deja un model de putere care se contureaza tot mai mult: un stat minimal fata de interesele cetatenilor, ale poporului, si maximal fata de interesele corporatiilor straine. Sau, cum spune chiar Mihai Gotiu, acum devenim efectiv si fara exagerari sau metafore, COLONIE, devenim de jure, STRAINI SI SCLAVI IN TARA (care nu mai este…) A NOASTRA. (…)

(…)

Rosia Montana Gold Corporation dezvolta proiectul minier de la Rosia Montana, din Muntii Apuseni, avand costuri proiectate de un miliard de dolari, prin care compania estimeaza ca va extrage 626.000 de uncii Troy de aur pe an timp de cinci ani de la inaugurarea minei. O uncie Troy este echivalentul a 31,1 grame de aur.

Compania este controlata de firma canadiana Gabriel Resources, care detine 80,46% din capitalul social, in timp ce statul roman controleaza 19,31% din actiuni, prin firma Minvest Deva, iar alti actionari cumuleaza 0,23% din titluri.

Circa 30 de organizatii non-guvernamentale de mediu i-au cerut saptamana trecuta presedintelui Traian Basescu sa isi retraga recentele declaratii referitoare la proiectul de la Rosia Montana, considerate “presiuni inadmisibile asupra autoritatilor abilitate” sa ia o decizie privind aprobarea sau respingerea acestuia.

  • VoxPublica (Mihai Gotiu):

Morminte de la Băsescu în Apuseni. Imagini cu proiectele aurului promovate de președinte. Și cine se află în spatele European Goldfields și Carpathian Gold

Că Traian Băsescu face lobby pentru proiectul RMGC de la Roșia Montană nu mai e o noutate. Astăzi, a fost în turneu publicitar la Roșia Montană. Cum am mai afirmat, iar Traian Băsescu a confirmat săptămâna trecută, Roșia Montană este, însă, doar proiectul-pilot pentru raderea zăcămintelor Apusenilor. Dacă despre Roșia Montană s-a scris și s-a vorbit suficient de mult în ultimii ani și, mai ales, în ultimele luni, despre celelalte două proiecte despre care Băsescu afirmă că vor urma Roșiei Montana, românii cunosc mai puține amănunte.

Conform lui Alexandru Pătruți, directorul Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), cele două noi proiecte ar viza două exploatări în județul Hunedoara, la Certej (licență deținută de Deva Gold) și la Băița-Crăciunești (licență în avizare la ARNM, tot la Deva Gold). După cum am arătat ieri (detalii aici) pe site-ul oficial al ARNM nu se menționează însă de nicio licență de exploatare sau de explorare (premergătoare celei de exploatare) pentru Băița Crăciunești. În schimb, tot în județul Hunedoara, există o licență de explorare a aurului pentru Samax SRL Baia Mare, SRL controlat de Carpathian Gold. Să le luăm pe rând.

Deva Gold – European Goldfields, revine Frank Timiș

Deva Gold SA (cu sediul în Deva) este controlată, în proporție de peste 80% de Deva Gold Ltd (Barbados), companie la care, de asemenea, 80% din acțiuni aparțin European Goldfilds. European Goldfilds este, de fapt, sora Gabriel Resources, care deține 80% din RMGC. Nu doar că modul de ”dezvoltare” a afacerii este același (de la împărțirea procentelor la înființarea unor societăți cu același nume în paradisuri fiscale), dar cele două companii au și același părinte, Frank Timiș. Condamnat pentru trafic de droguri în Australia, Frank Timiș este, conform clasamentului ”Forbes International”, al doilea cel mai bogat român, cu o avere estimată la 1,1 miliarde de euro (locul 1057 în lume).

Frank Timiș a înființat European Goldfields în anul 2000 și a listat-o la bursa din Toronto și apoi la cea din Londra (în 2004). European Goldfields a fost formată prin preluarea a unei părți importante din obiectivele Gabriel Resources din România (practic a splitat compania inițială în două), Gabriel rămânând cu Roșia Montană și Bucium (în județul Alba) și Băișoara (în județul Cluj), iar European Goldfields cu perimetrele din județele Hunedoara. Frank Timiș a deținut 30% din European Goldfields și a fost președinte al companiei până în 2007, când și-a redus participația și a renunțat la funcția de președinte pentru a se concentra pe o altă mare afacere din domeniu: African Minerals. Dacă el este, în continuare, deținătorul celor 20% din acțiunile Deva Gold Ltd, doar cocotierii din Barbados ar putea spune.

În România, European Goldfields deține licență de explorare pentru o suprafață de 534 km2 în județul Hunedoara (de 2,5 ori mai mare decât suprafața Bucureștiului). Astfel, conform informațiilor de pe propriul site, European Goldfields și-a extins vechea licență pe un perimetru de 338 km2 la vest de Certej (perimetru adiacent fostelor mine de lângă Brad), și pe o suprafață de 137 km2 lângă Deva, în zona depozitelor de aur și cupru de la Muncel-Vețel.

În cea mai avansată fază de avizare este proiectul de exploatare a aurului de la Certej. Localitatea este ”celebră” din cauza celui mai grav accident de muncă produs de o exploatare a aurului din România. Pe 30 octombrie 1971, o haldă de steril provenită de la exploatarea minieră s-a dizlocat și a ras localitatea. Autoritățile comuniste au păstrat tăcerea asupra proporțiilor dezastrului. Anchetele realizate, după anii 2000, de jurnaliștii de la ”Hunedoreanul” și ”Adevărul” au relevat un bilanț sinistru: 89 de morți într-un sfert de oră (povestea dezastrului de la Certej, aici). La acea dată a fost cea mai mare tragedie a României înregistrată pe timp de pace (eveniment ”bătut” apoi doar de cutremurul din 1977).

În imaginile de mai jos (sursa: www.egoldfields.com) puteți vedea craterele și haldele uriașe de steril care vor rezulta din exploatarea de la Certej (dacă va fi pornită).

Carpathian Gold – Barrick

Prin Samax SRL, Carpathian Gold, o firmă de asemenea listată la bursa din Toronto, a deținut mai multe licențe de explorare în România, în județele Caraș-Severin, Mureș, Hunedoara și Maramureș. Față de informațiile publice anul trecut pe site-ul Carpathian Gold, la ora actuală, se menționează doar licența de la Rovina (în județul Hunedoara), cu extensii la Cireșata și Colnic (ultimele două nu sunt localități, ci denumiri ale depozitelor aflate în apropiere de Rovina). De asemenea, nu mai există menționări referitoare la licențele din Ungaria și Bulgaria (țări în care s-au votat legi anti-cianură), ci doar de o licență în Brazilia.

În prima parte a acestui an cotația acțiunilor Carpathian Gold la bursă coborâseră dramatic, sub 0,5 dolari. Pe 18 iulie 2011, Barrick Gold, cea mai mare companie din lume de exploatare a aurului a cumpărat însă 38,5 milioane de acțiuni, pentru care a plătit 20 de milioane de dolari, revigorând compania. Pe lângă bani, Barrick Gold și-a asumat să pună la dispoziția Carpathian Gold și expertiza și tehnologia necesară (inclusiv detectarea resurselor minerale prin satelit).

Barrick nu este însă la prima tentativă de a ajunge la aurul din România. În asociere cu Valhalla Resources, Barrick Gold a înființat Trasylvania Minerals, companie care a executat foraje în județele Arad și Caraș-Severin. Rezultatele prospecțiunilor nu au fost încurajatoare (cel puțin din datele făcute publice până acum), dar Transylvania Minerals deține în continuare licență de explorare la Bratosin (jud. Arad).

După cum am scris și ieri, fondator și președinte al Barrick Gold este Peter Munk. Născut în 1927 la Budapesta, într-o familie de evrei, Peter Munk a scăpat de Holocaust în cadrul tranzacției ”Blood for Goods”, prin care 1684 au fost transportați cu trenul, în 1944, în Elveția, după ce au fost ”cumpărați” de la ofițerul SS Adolf Eichmann. Alături de Demian Sandor a fondat grupul imobiliar-financiar Trigranit, care a dezvoltat numeroase proiecte și în România (cele mai cunoscute fiin Esplanada, în București – suspendat de apariția crizei – și Polus Center la Cluj). Principalul partener/reprezentant al intereselor Trigranit în România este omul de afaceri clujean și patronul lui CFR Cluj, Arpad Paszkany. Demian Sandor s-a ocupat, înainte de 1989, cu comerțul exterior al Ungariei comuniste, perioadă în care s-a aflat în contact direct și de afaceri și cu ”omologii” săi din România: Columbeanu senior, Paszkany senior ori Dan Voiculescu.

Implicarea Barrick Gold în cadrul Carpathian Gold, în această vară, a fost pusă de analiștii din presa internațională pe seama ”schimbării poziției politicienilor români față de extracția aurului”. Astfel, momentul-cheie (semnalul) a fost considerat a fi eliberarea, pe 14 iulie, a certificatului de descărcare de sarcină arheologică a Masivului Cârnic (Roșia Montană), de către Ministerul Culturii (detalii aici).

Acestea sunt firmele și o parte a persoanelor care se vor alege cu cel puțin 80% din zăcămintele din munții României. Aceștia vor fi și beneficiarii legii exproprierii naționale (detalii aici) care va intra la vot în Camera Deputaților și care, dacă va trece îi va lăsa fără proprietăți pe toți cetățenii românii din zonele vizate.Interesul public” pe care îl invocă Traian Băsescu (și proiectul legii exproprierii) îi vizează, în proporție de 80% pe acești cetățeni, mai mult sau mai puțin români.

EXCLUSIV: Legătura lui Băsescu cu băieții deștepti ai aurului: cetățeanul Arpad Paszkany. Paszkany – principalul sponsor oficial al PDL. Și conexiunile lui cu firmele care vor aurul României

Cronologie:

Primele luni ale anului 2007 – urmărit penal în dosarul ”Gazeta II”, fiind acuzat de procurori de ”instigare la șantaj”, omul de afaceri clujean și patronului lui CFR Cluj Arpad Paszkany pleacă în străinătate, de unde trimite memorii către CSM, Parchetul Curții de Apel Cluj, Parchetul General și către… Traian Băsescu;

Martie 2007 – în cursul unei celebre apoi ședințe de bilanț a procurorilor, Traian Băsescu că a primit pe mail un memoriu de la ”un cetățean din Cluj”, în care se fac referire la fapte grave de corupție ale unor politicieni și afaceriști; memoriul a fost trimis procurorului general Laura Codruța Kovesi. După cum avea să se afle ulterior, ”cetățeanul din Cluj” era controversatul om de afaceri Arpad Paszkany.

Februarie 2009 – în Monitorul Oficial se publică listele sponsorilor partidelor politice din campania electorală din 2008; prin șase firme controlate de el și rudele sale, Arpad Paskany se află pe primul loc ca susținător al PDL, cu suma totală de 995.000 de lei (aproximativ 260.000 de euro, la cursul din octombrie 2008). Aceasta este suma oficială.

Astfel, conform Monitorului Oficial, firmele Ecomax și Euromentor, la care Paszkany este asociat direct, au donat 225.000 de lei, respectiv 60.000 de lei. Desboria (unde asociat este Arpad Paszkany și o firmă din SUA a lui Paszkany) și DNP Invest (controlată de Paszkany printr-o firmă cu același nume din SUA) au cotizat câte 225.000 de lei. Assix (Assix Creations, SUA, Paszkany) a donat 200.000 de lei, iar Baucom (unde cumnatul lui Paszkany este asociat cu firma Mentor, din SUA, a lui Paszkany) 60.000 de lei. Donațiile către filiala PDL Cluj au continut și după alegerile din 2008.

Decembrie 2009 Adriean Videanu anunță că proiectul RMGC de la Roșia Montană va intra în programul de guvernare (în momentul anunțului, negocierile dintre PDL și UDMR pentru un nou Guvern nici măcar nu erau finalizate!);

Februarie 2011 CFR Cluj, clubul de fotbal patronat de Arpad Paszkany, încheie un parteneriat de colaborare și promovare cu RMGC, compania care intenționează să exploateze aurul de la Roșia Montană; afirmam atunci că aceasta asociere este cel puțin ciudată: e ca și cum Pepsi ar sponsoriza în România o echipă de fotbal patronată de Coca-Cola. De ce? Arpad Paszkany reprezintă în România conglomeratul imobiliar-financiar Trigranit. Co-fondator al Trigranit, alături de Demian Sandor, este canadianul Peter Munk. Peter Munk este, în același timp, fondator și președinte al Barrick Gold, una dintre principalele firme miniere de exploatare a aurului din lume – o companie aflată (cel puțin teoretic) în concurență cu Newmont, acționar principal la Gabriel Resources (compania care deține peste 80% din RMGC). Anticipam atunci că asocierea dintre CFR Cluj și RMGC nu este doar una de imagine, ci avanpremiera pentru implicarea Barrick Gold în afacerea aurului românesc.

14 iulie 2011 – Ministerul Culturii, prin Direcția Județeană de Cultură Alba, anunță eliberarea certificatului de descărcare de sarcină arheologică pentru Masivul Cârnic din Roșia Montană. Anunțul se resimte la bursa din Toronto, acțiunile RMGC crescând brusc. Nu este, însă, singurul efect.

18 iulie 2011 – Barrick Gold cumpără (tot de la bursa din Toronto) 38,5 milioane de acțiuni, în valoare de 20 de milioane de dolari, la Carpathian Gold, companie care deține licențe de explorare și exploatare a aurului în România. Analiștii citați de ”Financial Post” și ”Mineweb.com” afirmă că această investiție a Barrick Gold este ”urmarea schimbării poziției României față de minerit” dovedită de eliberarea certificatului de descărcare de sarcină arheologică. Conform ”Mineweb.com”, tranzacția și implicarea Barrick Gold a resuscitat compania Carpathian Gold, ale cărei acțiuni coborâseră sub 0,5 dolari.

18 august 2011 Președintele României, Traian Băsescu, declară la Sulina, că Guvernul trebuie să-și asume proiectul de la Roșia Montană.

21 august 2011 Într-o emisiune la TVR, Traian Băsescu revine asupra subiectului, făcând referire la un interes strategic pe care l-ar avea România de pe urma proiectului RMGC – mărirea rezervei de aur a BNR. Chiar dacă afirmă că vor lua în discuție, în CA al BNR, opțiunea ”strategică” a președintelui României, reprezentanții BNR se declară mai degrabă sceptici în privința necesității și oportunității măririi rezervei de aur. În următoarele zile, cotația aurului la burse îi face însă în ciudă lui Băsescu, înregistrând cea mai mare cădere procentuală din ultimii doi ani. În aceeași emisiune, Traian Băsescu anunță deschiderea a încă două exploatări de aur în România, fără a le numi.

Presa afirmă, conform declarațiilor lui Alexandru Pătruți, directorul Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) că ar fi vorba de Certej (licență deținută de Deva Gold S.A.) și Băița-Crăciunești (licență în avizare la ARNM, tot pentru Deva Gold). Ambele în județul Hunedoara. European Goldfields, ”surioara” RMGC deține 80% din Deva Gold. Pe site-ul ARNM este menționată doar licența pentru Certej. La Băița Crăciunești există doar o licență de exploatare pentru calcar, deținută de Holcim. De asemenea, pentru Băița Crăciunești nu este menționată (conform site-ului ARNM) vreo licență de explorare (licență premergătoare, de obicei, licenței de exploatare). În plus, nici pe site-ul European Goldfields nu există vreo referire la vreo exploatare la Băița Crăciunești.

Singurele două licențe de exploatare a minereurilor auro-argentifere menționate de site-ul ARNM sunt pentru Roșia Montană (RMGC) și Certej (Deva Gold). Mai există însă o licență de exploatare pentru minereuri polimetalice și auro-argentifere la Băița, dar e vorba de localitatea Băița din județul Bihor, licență deținută de Mineral Mining. Despre cum a luat ființă Mineral Mining, ce ”afaceri” are cu Băița SA (firma condusă de Nicolae Blaga) mai multe detalii aici.

În Hunedoara însă, pe lângă Certej, mai există două licențe de explorare, pentru minereuri de cupru și minereuri auro-argentifere la Rovina, deținute de Samax SRL Baia Mare. Samax SRL este deținută, la rândul ei de… Carpathian Gold. Firmă în care Barrick Gold tocmai a investit, pe 18 iulie, 20 de milioane de euro. Barrick Gold, firma lui Peter Munk, milardarul ale cărui interese în România sunt reprezentate de Arpad Paszkany. Principalul sponsor (oficial) al PDL și ”cetățeanul de la Cluj”, după cum s-a exprimat Traian Băsescu.

Cu mai multe amănunte despre istoria și proiectele European Goldfields și Carpahtian Gold în România voi reveni zilele următoare.

Septembrie 2011 – în Camera Deputaților va intra la vot un proiect de modificare a Legii Minelor nr. 85/2003, care a trecut fără vreo dezbatere publică serioasă de Senat. Proiectul este, însă, de fapt, o lege care prevedere măsuri speciale de expropriere în favoarea titularilor de licențe miniere. Adoptarea acestei legi anulează toate certificatele și avizele legale (de urbanism, PUG, conservare a patrimoniului cultural și natural etc.) de care s-a împiedecat până acum RMGC și de care, în viitor, s-ar putea bloca European Goldfields și Carpathian Gold. Mai mult, legea ar aduce grave atingeri dreptului la proprietate și dreptului la acces la justiție a proprietarilor vizați. O analiză în detaliu a acestei legi puteți citi aici. Desigur, pentru expropriere va fi invocată ”utilitatea publică”. Cum, la o participație a statutului român de sub 20% în aceste proiecte invocarea ”utilității publice” e absurdă, capată sens declarațiile lui Traian Băsescu legate de creșterea rezervei de aur (aparentul ”interes strategic”).

Minciunile din cazul Roșia Montană deconspirate cu ajutorul Facebook! Dovada că RMGC inventează susținători ai proiectului

Despre comunicatele și mesajele transmise de agențiile de comunicare și PR al RMGC am mai avut ocazia să scriu pe VoxPublica, mai ales înainte și după FânFest 2011. Acum vă prezint un nou caz.

Ziarul de Apuseni este un săptămânal care se distribuie gratuit în Roșia Montană și în localitățile din apropiere. În privința scopului acestui ziar nu există niciun dubiu: promovarea proiectului RMGC. De altfel, cel puțin unul dintre redactorii care figurează în caseta ziarului este, în același timp, și angajat ca PR al RMGC.

Pe 19 august 2011, zda.ro (nu e nicio glumă 🙂 , aceasta e domeniul de internet al ”Ziarului de Apuseni”) a publicat articolul cu titlul ”Participanții la Fân-Fest au ajuns la concluzia că Roșia Montană are nevoie de minerit”. În cadrul articolului sunt citate mai multe persoane care ar fi fost la Roșia Montană în perioada FânFest (12-14 august 2011), care afirmă că ”ar fi fost convinse de proiectul RMGC””, că ”nu ar fi venit la Roșia Montană pentru FânFest”, că ”proiectul ar fi o soluție pentru zonă” etc.

Unul dintre membrii Campaniei ”Salvați Roșia Montană!” (felicitări, Ionuț, pentru idee și inițiativă! 😉 ) s-a apucat să-i caute pe Facebook pe cei menționați în articol. Dintre cei găsiți, i-au răspuns două fete, Alexandra Caras, din Iași, și Flavia Sabău, din Baia Mare. Ce spun acestea?

Alexandra Caras, Iași:

Mai întâi, ce apare în ”Ziarul de Apuseni”:

Am aflat că aici urmează a fi deschisă o exploatare minieră şi că va fi un mare lac cu cianuri. Am discutat astăzi şi cu opozanţii proiectului, dar şi cu cei care doresc implementarea acestuia. Am participat la o prezentare a proiectului la centrul de informare al companiei Roşia Montană Gold Corporation. Am ajuns la concluzia că acest proiect este viabil, că tot ceea ce s-a spus în presă despre acest proiect nu este adevărat. Am observat sărăcia şi dezamăgirea oamenilor de aici chiar pe faţa lor. Oamenii de aici au venit în piaţă cu produse lactate pentru a-şi cumpăra o pâine, un kilogram de făină ori un kilogram de zahăr. Este un loc unde se vede sărăcia şi lipsa investiţiilor. Cu toţii îşi doresc deschiderea mineritului. Înainte lucrau la mină, acum trăiesc din produsele lactate pe care le vând de la o vacă sau două”.

Poziția Alexandrei față de ce a apărut în ”Ziarul de Apuseni”:

Aș vrea să spun, în primul rând că nu am declarat niciodată faptul că aș fi de acord cu soluționarea anumitor probleme existente în Roșia Montană prin utilizarea cianurii. Informațiile pe care le-am dat au fost legate de situația precară în care se află această zonă plus alte declarații legate de cultura mea generală în ceea ce privește Roșia Montana. (…) Mi se pare de prost gust tot ce se întâmplă în presă, mai ales în situațiile în care oamenilor li se prezintă niște irealități. Sper să reușiți (reușim) să schimbăm ceva. Vă mulțumesc!”.

Flavia Sabău, Baia Mare:

Ce apare în ”Ziarul de Apuseni”:

Am auzit foarte multe lucruri doar din presă despre Rosia Montana, astăzi însă am reușit să văd realitatea. În ceea ce privește festivalul vă spun că nici nu mă interesează, este o mascaradă care nu are nici un suport real, programele festivalului nu se respectă, iar ceea ce totuși a existat nu a avut nici o relevanță

Poziția Flaviei față de ce a apărut în ”Ziarul de Apuseni”:

E adevărat că am fost abordată de un ziarist cât timp am fost la Roșia Montană, dar eu nu am declarat niciodata așa ceva…e absurd…pur și simplu absurd. Cuvintele pe care mi le atribuie sunt pur și simplu niște minciuni. E adevărat că am spus că informațiile despre Roșia Montană le dețin din presă și că am venit la FânFest pentru a-mi face o părere despre cum stau lucrurile la Roșia Montană și atât… În calitate de vice-președinte la o asociație de mediu – Centrul pt. Dezvoltare Durabilă Greentin – articolul nu numai că mi-a adus personal prejudicii de imagine, ci implicit și asociației pe care o reprezint. Mai mult, o astfel de declarație contravine principiilor mele. Nu cred că mineritul este o soluție pentru Roșia Montană, iar dacă au nevoie de adepți care să susțină proiectul de minerit ar trebui să-i caute. Iar dacă nu-i găsesc, înseamnă că Roșia Montană chiar nu are nevoie de proiectul de minerit promovat atât de susținut de compania canadiană. Mi se pare nedrept și lipsit de orice urmă de deontologie profesională să te folosești de numele cuiva pentru o campanie publicitară. Cred ca este evident pentru toți cei care citesc articolul că nu are nicio legatură cu jurnalismul și cu activitățile de la FânFest, fiind doar un alt articol publicitar plătit de compania canadiană. Vreau să subliniez că mi-a plăcut FânFest și voi merge și la ediția viitoare.

Pe lista celor ”citați” în articolul din ”Ziarul de Apuseni” se află și un anume Ionuț Caras, din Brăila, care, la rândul lui (conform articolului) laudă proiectul minier. Alexandra Caras are un frate, Ionuț Caras, care nu este însă din Brăila, ci actor la Teatrul Național din Cluj. Contactat, acesta a afirmat că a fost la FânFest și că a vizitat muzeul amenajat de RMGC, dar spune că nu a dat declarații pentru niciun ziar în acea perioadă. Ionuț a mai declarat (pentru VoxPublica.ro) că a stat foarte mult de vorbă cu localnicii (pro și contra proiectului) și că în cea mai mare parte a timpului petrecut la Roșia Montană a vizitat satul și împrejurimile.

***

Foarte multe nu ar mai fi de adăugat când ai în față un asemenea caz de manipulare grosolană (prin inventarea unor declarații). Totuși, subliniez:

– în Roșia Montană și în multe localități din împrejurimi nu există puncte de difuzare a presei; ”Ziarul de Apuseni”, distribuit gratuit, este singurul ziar care ajunge la localnici; bombardați, săptămână de săptămână, de ani buni, cu asemenea informații și articole asemănătoare, e de înțeles de ce unii dintre ei au ajuns să creadă în ”beneficiile” proiectului RMGC;

– care a fost opinia celor care au vizitat punctele de informare ale RMGC pe perioada desfășurării FânFest și cât de ”convingătoare” au fost argumentele lor se poate deduce și din faptul că n-au fost în stare să găsească 5-6 participanți la festival care să le susțină proiectul (în caz contrar nu ar fi trebuit să inventeze declarații 😉 );

RMGC a căzut în propria capcană: de câte ori au ocazia, reprezentanții RMGC pozează în postura de ”victime” ale presei, care nu le-ar prezenta sau le-ar prezinta eronat proiectul; situația e exact invers (cazuri concrete am prezentat pe VoxPublica de mai multe ori): majoritatea ziarelor și televiziunilor care primesc publicitate de la RMGC difuzează exclusiv mesajele RMGC și blochează apariția articolelor critice la adresa proiectului; de aceea, partea din declarațiile vizitatorilor care se referă la faptul că ”până la FânFest aveau informații despre proiect doar din presă, dar că realitatea de la Roșia Montană e cu totul alta” sunt adevărate – însă nu în sensul sugerat de RMGC, ci taman pe dos 🙂 .

Desigur, la final, mai rămâne o întrebare: dacă proiectul RMGC e ”atât de curat, atât de benefic pentru zonă și România, atât de profitabil”, de ce e nevoie să apeleze la asemenea manipulări jenante?

Roșia Montană rupe UDMR: Hunor i-a arătat ușa lui Eckstein. Ce palmă i-a dat bursa aurului lui Băsescu. Și de ce Roșia Montană poate fi comparată cu Pompei

”Domnul Eckstein ar trebui să decidă dacă este membru UDMR sau se delimitează de preşedinte. Dacă se delimitează, are cale liberă şi drum liber să meargă unde doreşte”, a declarat ministrul Culturii și președintele UDMR, Kelemen Hunor, supărat că Eckstein Peter Kovacs a semnat o petiție care solicită responsabilizarea miniștrilor UDMR în privința deciziilor legate de Roșia Montană.

”Domnul Eckstein este în cunoştinţă de cauză: nu eu am semnat avizul de descărcare de sarcină arheologică, este primul pas într-adevăr în ceea ce priveşte responsabilitatea Ministerului Culturii. Comisia Naţională de Arheologie a aprobat în unanimitate şi eu, în aceste condiţii, am asigurat cadrul juridic, legal, financiar, pentru a salva 80%, sau cât se poate de mult din patrimoniul cultural construit şi arheologic, pentru că asta este responsabilitatea mea. Dar următorul pas nu l-am făcut, nu am semnat, şi asta trebuie să semnez eu, nu directorul de la Alba, scoaterea Muntelui Cârnic de pe lista monumentelor istorice este pe lista A. Asta înseamnă o protecţie sporită, foarte puternică şi în acest moment Muntele Cârnic este pe lista A, nu a fost semnat ordinul privind declasarea acestui monument arheologic”, a mai spus Kelemen Hunor, legat de cazul Roșia Montană.

***

În privința acestor din urmă afirmații, i-am solicitat un interviu ahitectului Ștefan Bâlici, membru al Asociației ”Arhitectură. Restaurare. Arheologie” (ARA) care, din 2007, realizează lucrări de restaurare și renovare la imobile din Roșia Montană. Prezența lui Ștefan Bâlici și Virgil Apostol (colegul său de la ARA) la Roșia Montană datează însă din 2000, când au început, practic, lucrările de documentare a patrimoniului arhitectural al zonei. (notă: intertitlurile îmi aparțin).

Care e valoarea legală a avizului Comisiei Naționale de Arheologie

Mihai Goțiu: După anunţul legat de obţinerea de către RMGC a certificatului de descărcare de sarcină arheologică pe baza avizului eliberat de Comisia Națională de Arheologie (CNA) pentru Masivul Cârnic, ministrul Culturii, Kelemen Hunor, a afirmat că nu a semnat și că nu va semna declasarea de pe lista monumentelor istorice. În ce măsură este obligatorie pentru ministru avizul CNA?

Ștefan Bâlici: Comisia Naţională de Arheologie este o comisie cu rol consultativ, deci decizia sa nu este obligatorie pentru ministrul Culturii. Dar indiferent de această decizie a CNA, declasarea Masivului Cârnic nu se poate produce fără consultarea Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice (CNMI), din două motive: mai întâi pentru că Masivul Cârnic este un monument istoric ale cărui caracteristici şi valori intră în domeniile de studiu ale multor altor discipline în afară de arheologie: arhitectură şi istoria arhitecturii (tehnice, industriale sau subterane, de exemplu), inginerie, tehnică şi tehnologie minieră, dar şi ştiinţele naturii (în galerii s-a creat în timp o faună specifică – menţionez aici doar coloniile de lilieci, dintre care unii aparţin unor specii rare, protejate prin lege).

Aşadar, evaluarea Masivului Cârnic în vederea radierii de pe Lista Monumentelor Istorice, dorită de compania minieră, nu se poate face doar pe baza studiilor şi recomandărilor formulate de arheologi. În acest sens legea privind protejarea monumentelor istorice (L. 422/2001) este foarte clară: analiza arheologică, încheiată cu avizul CNA, trebuie urmată de analiza complexă, combinată, în CNMI.

Al doilea motiv pentru care declasarea nu se poate produce fără consultarea CNMI este procedura prevăzută de lege pentru declasarea unui obiectiv de patrimoniu. Această procedură implică realizarea unui dosar de declasare care trebuie, conform legii, să fie supus analizei unei subcomisii de specialitate a CNMI: Secţiunea de Evidenţă. Iar decizia acestei subcomisii, sau secţiuni, este validată de plenul CNMI. Doar după aceşti paşi poate ministrul să ia o decizie şi să decidă declasarea sau ne-declasarea.

Fără Cârnic, Roșia Montană ar fi un sit mutilat

Mihai Goțiu: Poziția CNMI a fost exprimată, însă, la începutul acestui an, recomandându-i ministrului începerea demersurilor pentru listarea Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO. În ce măsură ar fi afectată valoarea Roșiei Montane fără Cârnic?

Ștefan Bâlici: Dramatic! Fără Cârnic Roşia Montană ar fi un sit amputat grav, mutilat într-o măsură inadmisibilă. Atât din perspectiva valorilor proprii ale acestui masiv cât şi din perspectiva valorii sale contextuale enorme. Detaliez. Masviul Cârnic cuprinde cele mai extinse şi cele mai spectaculoase şi rare grupări de galerii şi exploatări subterane antice, din epoca romană dar foarte probabil şi anterioare, dacice. Tot aici se găsesc exploatări din perioada Renaşterii sau numeroase altele mai târzii, din perioadă habsburgică. În ansamblu, este vorba despre un complex subteran unic, nu doar în perspectivă locală sau naţională, ci şi într-o perspectivă largă, internaţională.

Iar în privinţa valorii contextuale, trebuie spus că Roşia Montană aşa cum este cunoscută astăzi există în acel loc şi în acel fel tocmai pentru că în jurul vetrei aşezării se află masivele muntoase care conţin zăcământul. Şi această relaţie între aşezare şi munţii din jur nu este una abstractă, ci ea se dezvăluie într-o varietate de aspecte din cele mai concrete: dispoziţia construcţiilor, traseele uliţelor, drumurilor şi potecilor, relaţia dintre zonele golaşe, stâncoase, pădure şi pâlcurile de clădiri. Adică tot ce poate fi grupat în înţelesul noţiunii de peisaj cultural.

Fără Cârnic centrul istoric al Roşiei Montane nu mai are nici un înţeles.

Arhitectura Roșiei nu ar supraviețui exploatării miniere

Mihai Goțiu: Da, ar fi interesant cum ar arăta acest peisaj cultural înconjurat cu halde de steril. Asta în cazul fericit că ar mai rămâne ceva din centrul vechi al Roșiei după exploatare.

Ștefan Bâlici: Puţin probabil. Cunosc construcţiile de aici, materialele din care sunt realizate şi tehnicile de construcţie. Ca în multe alte părţi, şi aici arhitectura tradiţională este – privită prin prisma caracteristicilor sale tehnice – foarte raţională, răspunzând în mod optim condiţiilor particulare ale locului – de la resurse, materiale disponibile, tehnici, la factorii climatici. Acest lucru face ca fondul construit de la Roşia să fie uşor de conservat atâta timp cât se respectă două mari cerinţe: întreţinerea permanentă şi menţinerea condiţiilor de mediu extern. Dacă aceste condiţii se schimbă şi în jur apar cariere, care implică explozii continue pe o perioadă lungă de timp sau drumuri pe care circulă permanent camioane uriaşe care provoacă vibraţii, este puţin probabil să reziste ceva din arhitectura tradiţională.

Desigur, considerentele de mai sus sunt valabile dacă ne gândim la măsuri de conservare normale şi acceptabile şi nu la lucrări de tipul celor exersate deja de compania minieră în cazul casei asupra căreia a intervenit (nu spun restaurat, pentru că nu este restaurare ce s-a întâmplat acolo) în Piaţa din Roşia Montană: adică cu măsuri dure, inacceptabile şi ireversibile, cum ar fi cămăşuirea cu beton a pereţilor, înlocuirea planşeelor din lemn cu altele din beton armat sau reconstruirea în întregime a unor părţi din clădire cu materiale moderne: beton armat, BCA. Cu asemenea măsuri dure, de tip “anti-restaurare”, poate ar mai rămâne ceva în picioare, dar în nici un caz Roşia Montană. Poate o replică nefericită a ceea ce a fost acest loc odată şi încă este.

Opiniile de carton

Mihai Goțiu: Pe parcursul controverselor legate de proiectul RMGC au fost exprimate și opinii conform cărora Roșia Montană nu ar avea valoare (eligibilitate) pentru Lista UNESCO ori că patrimoniul de la Roșia Montană ar putea fi conservat și dacă proiectul se va realiza.

Ștefan Bâlici: Sunt opinii de carton. Confecţionate în sprijinul proiectului minier. Cine analizează atent aşa-zisele argumente privitoare la o co-existenţă benefică a proiectului minier şi a patrimoniului va afla că prea des acestea sunt pur şi simplu construite pe omisiunea adevărului – nu veţi afla despre nici o distrugere în opiniile respective, nu, doar despre salvare. Iar alteori nu sunt argumente ci pur şi simplu afirmaţii lipsite de sens: mă refer la, între altele, repetitivitatea galeriilor miniere sau inaccesibilitatea sau costurile mari ale conservării. Niciodată deciziile privind protejarea sau sacrificarea patrimoniului nu se iau pe considerente de costuri. Acestea sunt accesorii şi intervin doar în etapa ulterioară deciziei. Iar repetitivitatea afirmată a galeriilor miniere este doar tipologică, nu şi morfologică: din punct de vedere a configuraţiei de detaliu, fiecare galerie este unică şi împreună alcătuiesc un ansamblu unic. Este ca şi cum s-ar spune despre o copacii unei păduri seculare că sunt repetitivi şi deci dispensabili, că pot fi păstraţi câţiva şi restul pot fi tăiaţi. Conservarea patrimoniului nu se face prin eşantioane.

În privinţa clasării UNESCO, toate organismele internaţionale relevante – ICOMOS, Europa Nostra, Uniunea Internaţională a Arhitecţilor sau chiar UNESCO – invită România să facă acest pas, să includă Roşia Montană pe lista sa tentativă în vederea înscrierii în Patrimoniul Mondial, iar câţiva specialişti angajaţi de compania minieră susţin contrariul…

Roșia Montană poate fi comparată cu Pompei

Mihai Goțiu: Revenind la prima întrebare. Masivul Cârnic figurează pe lista monumentelor istorice de clasă A, ca ”monument arheologic”. Ce înseamnă acest lucru? Asta și în contextul în care Kelemen Hunor a afirmat, într-un interviu pentru România Actualități, că cei care trebuie să se pronunțe sunt ”specialiștii”, subliniind însă faptul că ”specialiștii sunt, în cazul Cârnicului, arheologii”.

Ștefan Bâlici: În sistemul românesc de protejare a patrimoniului monumentele istorice sunt împărţite în patru grupe, după natura lor: I. monumente arheologice, II. monumente arhitecturale, III. monumente de for public, IV. monumente comemorative sau funerare. Această diviziune se referă la caracteristica dominantă a monumentului şi este o împărţire metodologică. Monumentele arheologice sunt definite, în legislaţie şi în normele şi convenţiile internaţionale adoptate şi de România, pur şi simplu prin prisma metodei de investigare: adică monumentul arheologic este acel monument care este investigat cu mijloacele arheologiei. Acel monument pentru a cărui cunoaştere este necesară săpătura arheologică. Dar de aici nu decurge evaluarea unilaterală, făcută doar de către arheologi. Să luăm ca exemplu oraşul antic Pompei: este un sit arheologic, fără îndoială. Şi a fost dezgropat, prin săpături arheologice, de sub metri de cenuşă vulcanică şi depuneri ulterioare erupţiei Vezuviului. Dar asta nu înseamnă în nici un caz că interesul ştiinţific pe care îl suscită este redus strict la arheologie. Este un sit la fel de important pentru istoria arhitecturii, a artei sau a tehnicilor de construcţie. La fel de important pentru ştiinţele sociale sau pentru cele naturale. La fel se întâmplă şi în cazul Roşiei Montane – şi, între paranteze fie spus, nu cred că această comparaţie cu Pompeiul este disproporţionată! – şi implicit în cazul Masivului Cârnic. Şi acesta suscită, cum spuneam mai devreme, interesul cercetătorilor din numeroase domenii.

Mihai Goțiu: În concluzie, cât de acoperită ar fi din punctul de vedere al opiniei specialiștilor o eventuală decizie politică de declasare a Cârnicului de pe lista Monumentelor Istorice?

Ștefan Bâlici: La fel de mult cât ar fi o decizie de distrugere a Pompeiului pentru a extrage o presupusă resursă comercială şi epuizabilă din adâncurile pământului de sub el sau pentru a da loc unor proiecte imobiliare din zona puternic urbanizată şi vie din jurul său. Decizia de declasare (urmată de distrugere ireversibilă) a Masivului Cârnic nu poate fi decât o decizie exclusiv politică (în sensul autohton, tragic desemantizat), lipsită de orice fundament ştiinţific şi luată în dispreţul total al oricărei opinii avizate.

***

Rămânând la subiectul Roșia Montană. Afirmațiile președintelui Traian Băsescu, legate de necesitatea măririi rezervei de aur a BNR (din motive de securizare a statului) au primit o palmă dureroasă din partea burselor. Ieri (miercuri) cotația aurului a picat brusc cu 5,5%, cea mai mare cădere din ultimii doi ani. În doar două zile, aurul a pierdut 6% din valoarea lui de bursă. Reprezentanții Băncii americane ”Wells Fargo & Co”, citați de ”Capital”, au afirmat că escaladarea cererii speculative din partea investitorilor au împins piața către un ”balon gata să pocnească” (detalii aici).

Valoarea acțiunilor Gabriel Resources, compania canadiană care deține peste 80% din RMGC, au ajuns și ele la minimul din ultimele două luni. Ieri, la închiderea bursei din Toronto o acțiune Gabriel a picat la 6,21, față de maximul de 8,65 atins pe 14 iulie, dată la care a fost făcut public anunțul legat de obținerea certificatului de descărcare de sarcină arheologică. Că așa-i cu aurul. Nu-i ca vara sau ca iarna.


Categorii

1. DIVERSE, Articolele saptamanii, Batalia pentru resurse, Razboiul impotriva Romaniei, ROSIA MONTANA, Video

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

30 Commentarii la “TRAIAN BASESCU SI ROSIA MONTANA: detalii despre jaful anti-national al secolului

  1. Pingback: AFACEREA ROSIA MONTANA: profitul cu aroma prezidentiala al unei companii dubioase care va jefui aurul tarii in schimbul unei catastrofe sociale si de mediu
  2. Pingback: Theodor Paleologu despre Rosia Montana: ROMANIA, TRATATA CA SIERRA LEONE. Toate partidele au cate o factiune pro-Gold Corporation!
  3. Pingback: ROSIA MONTANA SI NU NUMAI: Basescu ordona guvernului sa deschida rapid exploatarile de metale, vanturand iluzia ticaloasa a "locurilor de munca"
  4. Pingback: GRECIA da afara 30 000 bugetari, scade salariile a inca 100 000 si DA AVIZ European Goldfields sa le exploateze aurul
  5. Pingback: AVEM O TARA - Maicile de la Diaconesti (video si audio). Azi ce mai avem? :(
  6. Pingback: Academicianul Dinu C. Giurescu: Cum este DISTRUSA IN MOD SISTEMATIC ROMANIA si cum ne indreptam catre DICTATURA
  7. Ce fel de administratori ai tarii avem?! Se vede printr-o ecrocherie guvernamentala “pecetuita” cu o lege dementiala: si anume ” Asigurarea obligatoria pentru daune provocate de inundatii si alunecari de teren”. Adica baietii destepti au defrisat muntii Romaniei, al caror urmari incontestabile sint chear inundatiile si alunecarile de teren. Deci toata lumea sa plateasca dezastrul facut de baietii destepti sau “destepti”, ce cei prosti sintem … noi! Oere democratia asta, nui o chichita facuta de smecheri, pentru fraieri?

  8. Erata: nu-i; ca ce-iprosti; Oare,

  9. Pingback: Moise Guran despre PUBLICITATEA perfida pentru ROSIA MONTANA (video)/ EPOPEEA CIANURII: dosarul afacerii sau NEOCOLONIALISM DE SECOLUL XXI - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  10. Pingback: ACADEMIA ROMANA DESPRE ROSIA MONTANA: Un proiect periculos pentru Romania - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  11. Pingback: BASESCU RELOADED. Reluarea in FORTA a “reformei [distrugerii] statului”: legea sanatatii, reorganizarea teritoriala si exploatarea resurselor miniere de corporatiile straine - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  12. Pingback: DE CE E CRUCIAL REFERENDUMUL? Ce ne asteapta dupa 29 iulie? RAZBUNAREA vanzatorului, EXECUTIA tarii - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  13. Pingback: DE CE UN CRESTIN CARE ISI IUBESTE TARA TREBUIE SA VOTEZE ASTAZI LA REFERENDUM? - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  14. Pingback: BASESCU isi continua cu inversunare presiunile in favoarea exploatarilor de la ROSIA MONTANA SI CUPRUMIN si aude ecoul potrivit prin vocea poporului… (video) - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  15. Pingback: Mina de aur CERTEJ, proiect similar RMGC: ELDORADO GOLD CORPORATION a primit ”unda verde - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  16. Pingback: TRAIAN BASESCU, LOBBYSTUL ”ASASINULUI ECONOMIC” FRANK TIMIS/ Rosia Montana: NOI LOVITURI PROPAGANDISTICE/ Statul va plati pentru ECOLOGIZAREA exploatatiei aurifere RMGC - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  17. Pingback: Inca o ticalosie: GUVERNUL PONTA VREA SA DEMAREZE IN TROMBA EXPLOATAREA DE LA ROSIA MONTANA! Ministrul Daniel Barbu REFUZA includerea sitului de la ROSIA MONTANA pe lista UNESCO - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  18. Pingback: E oficial: ROSIA MONTANA INCLUSA DE PONTA IN PLANUL DE INVESTITII SI LOCURI DE MUNCA!/ Alta: redeventele la GAZELE DE SIST si la cele din Marea Neagra vor fi MAI MICI! - Recomandari
  19. Pingback: Guvernul a aprobat “pe sest” proiectul de lege care reglementeaza EXPLOATAREA DE LA ROSIA MONTANA. Moise Guran la Ora de Bussines despre PLASA NATIONALA a RMGC si reactia presedintelui ALBURNUS MAIOR [VIDEO] - Recomandari
  20. Pingback: Rosia Montana: act de INALTA TRADARE NATIONALA “parafat” de Traian Basescu si Victor Ponta. Spectacolul grotesc al “CONVERTIRII” CONSTIINTELOR DE AURUL RMGC. “Rosia Montana e doar regina pe tabla de sah. Daca va cadea regina,
  21. Pingback: ROSIA MONTANA, UN LOC LA MARGINEA PRAPASTIEI. Filmul documentar integral [VIDEO] - Recomandari
  22. Pingback: Film documentar CU MARTURII DESPRE ROSIA MONTANA al regizorului NICOLAE MARGINEANU - Recomandari
  23. Pingback: “Revolutia” Pietei Universitatii intre UTOPIILE DEMOCRATIEI TOTALE si ale SCHIMBARII DIN TEMELII a sistemului - Recomandari
  24. Pingback: Analiza Academiei Romane privind proiectul de EXPLOATARE DE LA ROSIA MONTANA: “EXTREM DE PERICULOS” SI IMPOTRIVA INTERESULUI NATIONAL [document integral]. Seful Academiei Romane, Ionel Haiduc, despre proiectul RMGC [VIDEO] - Recomandari
  25. Pingback: Academicianul DINU C. GIURESCU despre ROSIA MONTANA si VANZAREA ROMÂNIEI la “Punctul de intalnire” [VIDEO] - Recomandari
  26. Pingback: ROSIA MONTANA SE APROPIE DE FAZA FINALA: dezastrul programat al Transilvaniei. Filmul documentar PRETUL AURULUI [video] - Recomandari
  27. Pingback: Articolul saptamanii: CUM SA FURI SI SA DISTRUGI O TARA? - Recomandari
  28. Pingback: “CODRUL, FRATE CU STRAINUL” – reportaj “In Premiera” despre MAFIILE PERICULOASE CARE AU PUS STAPANIRE PE PADURILE ROMANESTI, DISTRUGAND MUNTI INTREGI. Tragediile din APUSENI si BORȘA: “Muntii vor fi goi, cum sa nu te d
  29. Pingback: BASESCU invoca “SISTEMUL MAFIOT” din sistemul sanitar pentru PROTESTELE impotriva “LEGII (ANTI-)SANATATII” si a CARDURILOR/ Presedintele se declara, mai nou, IMPOTRIVA exploatarii prin CIANURARE de la Rosia Montana - Recomandari
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare