“Este suficientă o scânteie pentru ca agresivitatea înmagazinată să explodeze”

O condiţie sine qua non a capitalizării mîniei ar fi sîngele rece cu care, pe de-o parte, ura şi revolta sunt continuu alimentate, pe de alta, sever controlate pentru a exploda la momentul „potrivit”.

“Londra este peste tot” au scris tinerii din Hamburg pe pereţi. Oraşul a fost zguduit de violenţe şi incendii sâmbătă noapte, după un festival. De altfel, după revoltele din Londra, o serie de analişti au prevestit că astfel de mişcări colective ar putea cuprinde Europa. “Este suficientă o scânteie pentru ca agresivitatea înmagazinată să explodeze”, spunea politologul german Alexandre Rahr.

Hamburg a fost zguduit de violenţe şi incendii sâmbătă noapte, după un festival, poliţia fiind nevoită să folosească tunuri cu apă pentru a dispersa adolescenţii turbulenţi, potrivit presei germane, citată de NewsIn. Tineri cu feţele acoperite au avariat magazine şi au încercat să intre într-o bancă, au povestit martori oculari. Ei au lăsat mesaje scrise pe ziduri, care fac referire la revoltele din Londra: “Londra este peste tot”. Mii de oameni au ieşit pe străzi, scrie Deutsche Welle, deşi nu e clar câte dintre acestea au fost implicate în violenţe.

Poliţia a arestat mai multe persoane. Violenţele au fost descrise ca “moderate” comparativ cu problemele din trecut. Pentru a calma mulţima, au fost desfăşuraţi 2.000 de poliţişti. Anul trecut, 14 persoane au fost rănite în violenţe în urma festivalului şi mai mult de 40 de persoane au fost arestate. În ultimele nopţi şi Berlinul a fost scena unor acte violente, numeroase maşini fiind incendiate.

Revoltele şi jafurile au lovit mai multe oraşe britanice în perioada 6-10 august, peste 100 de poliţişti fiind răniţi. Totul a pornit de la moartea unui londonez suspectat de trafic de droguri, Mark Duggan. Violenţele de câteva zile din Londra, soldate cu 5 morţi, zeci de răniţi, vandalizări şi 1.500 de arestări, au dat naştere la o serie de analize privind viitorul european.

Ţările europene sunt foarte aproape de o amplificare a nemulţumirii populare, declara politologul german Alexandre Rahr, în legătură cu violenţele din oraşele britanice. “Potenţialul de contestare va creşte în Europa. Acum, este suficientă o scânteie pentru ca agresivitatea înmagazinată să explodeze”, a declarat politologul german Alexandre Rahr. “Este clar că pentru mulţi europeni viaţa nu mai este atât de roz ca în trecut”, a adăugat el.

Prevestire confirmată oarecum de protestele violente de la Madrid, unde mii de spanioli au protestat, trei nopţi la rând, ca să-şi arate nemulţumirea faţă de vizita Papei Benedict al 16-lea. Protestatarii au reproşat costurile exorbitante alocate vizitei de patru zile a Suveranului Pontif.

Confruntari violente, in noaptea de sambata spre duminica, intre politie si grupuri de tineri protestatari, pe strazile din Hamburg, la incheierea  “Schanzenfest”, sarbatoare anuala gazduita de acest oras, anunta AFP. 30 de protestatari au fost arestati, iar doi politisti au fost raniti usor. Protestatarii au dat foc pubelelor de gunoi si au atacat o sucursala bancara. Protestatarii i-au atacat pe politisti cu sticle, pietre si artificii. Patru masini de politie au fost avariate, iar una a fost incendiata. Fortele de ordine au folosit tunuri cu apa pentru a-i dispersa pe manifestanti.

“Schanzenfest” aduna anual in jur de 10 mii de persoane, iar incidentele in timpul sarbatorii sunt frecvente. Manifestarea este gazduita de un cartier din Hamburg recunoscut pentru faptul ca este un bastion al extremei-stanga. 2.100 de politisti au fost mobilizati pe strazi, pentru a asigura securitatea in timpul evenimentului. Si la Berlin au fost incidente noaptea trecuta. Politia din oras a anuntat ca un scuter si un vehicul de pe un santier au fost incendiate. Alte cateva zeci de masini au fost incendiate in capitala germana, in noptile precedente.


Nota noastra:

Asa cum se explica si in articol, violentele din Hamburg se inscriu intr-o “traditie” a festivalurilor anarhice de stanga si anul acesta nici macar nu au fost mai grave decat in anii trecuti. Asadar, nu pentru aceste violente stradale am selectat stirea, ci pentru rapiditatea cu care evenimentele din Londra au devenit un model de perpetuat de astfel de grupari, adica un model de contagiune. De altfel, astfel de referinte mobilizatoare se inmultesc exponential in ultima vreme, de la revoltele arabe la cele din Londra, de la indignados la cine va mai urma pe rabojul haosului provocat.

Ne aducem aminte de aceasta analiza a unui filosof – german – despre “fructele” maniei preluata de pe Deutsche Welle, analiza cat se poate de actuala:

(…) Înăbuşita „revoluţie iraniană” a demonstrat însă că sfîrşitul tiraniei mullahilor a fost doar amînat, nu şi anulat. Mai devreme sau mai tîziu, el va veni. Motivele acestei iminenţe le-a explicat filozoful Peter Sloterdijk în cîteva din capitolele cărţii „Zorn und Zeit”– Mînie şi Timp, apărută în 2006, deloc depăşită de evenimente ci, mai degrabă, devansîndu-le. Aflat poate încă sub imperiul experienţei descinderilor teoretice făcute în „interstiţiile capitalului”, în paginile altei cărţi, Sloterdeijk analizează în termeni economici fenomenele afectului, potenţialul lor energetic, evoluţia lor în timp, caracterul lor pragmatic. Prima parte a consistentului eseu se ocupă de „afacerile mîniei în general”. Agresorul este întrevăzut ca un creditor de „afecte” negative, unul din proiectele mîniei este răzbunarea, băncile de mînie sunt revoluţiile. O condiţie sine qua non a capitalizării mîniei ar fi sîngele rece cu care, pe de-o parte, ura  şi revolta sunt continuu alimentate, pe de alta, sever controlate pentru a exploda la momentul „potrivit”. Comunismul, totalitarismul roşu, a fost în viziunea lui Sloterdijk o bancă mondială a urii, a mîniei. În perioada post-comunistă, aşa numita epocă de mijloc, s-ar fi produs o diseminare a mîniei (după cum indică ultimul capitol al cărţii ).

Catastrofele secolului XX sunt puse şi pe contul radicalismelor moderne, care sub pretexte materialiste sau idealiste au încercat să satisfacă furia colectivă, împingînd-o pe căi nebătătorite, ocolind instanţele mediatoare, parlamentele, tribunalele, dezbaterile publice, ducînd la uriaşe eliberări de energii vindicative, nefiltrate, la resentimente şi pulsiuni exterminatoare.(…)

Reproducem, in acest context, si un comentariu al unei surori (petra) facut pe aceeasi tema:

Mie asta mi se pare esential: “Vazand cateva documentare cu grevele din anii 30 din america am ramas uimit de cat de pasnici si linistiti erau oamenii de pe atunci.
si
“…am avut mult mai multi saraci in Marea Depresiune decat avem acum, asa ca va rog, nu-mi spuneti ca se intampla este pentru ca saracii sunt atat de lipsiti de privilegii. De asemenea, am avut mult mai putine crime in anii ’30.”

Eu cred ca nu este foarte usor de explicat pe cale strict rationala problema acestei “inlantuiri” de evenimente, mecanismul ei psihologic, chiar daca ne referim la influenta TV, facebook, etc. Adica am observat ca si in presa si printre analistii lu’ peste se vorbeste despre aceasta inlantuire de revolte ca ceva firesc, normal. Intreb, oare chiar asa, este normal sa incepi o revolta dupa principiul: “se revolta unii in Egipt, hai si noi, astia din Libia sau Tunisia, ca tot nu avem ce face”? Sau dupa principiul “ne revoltam, ca sa ne revoltam si intre timp, daca tot n-a intervenit politia, hai sa mai spargem si niste magazine sa mai furam niste telefoane si adidasi Nike, taticu’” (vezi UK), sau dupa principiul ” a tras Papa un vint la Ploiesti, hai sa organizam si noi o manifestatie la Madrid” sau ” vai de mine, de 20 de ani incoace nu mai avem dreptate sociala, si cit mai suferim noi, cu toate ca sintem cam printre cei mai bogati din lume” (vezi Israel). Cu exceptia Greciei unde ratiunea protestelor este destul de clara, adica nivelul de trai a scazut si scade in mod palpabil si o simt deja pe pielea lor, multe dintre protestele de ici si colo, mai ales cele din Orientul Mijlociu (dar si Europa) par cu adevarat de domeniul aiurelii, al ridicolului, apropo de motive. O sa-mi spuneti ca au existat, ca si in cazul “revolutiei” din 89 din Romania, indivizi antrenati atent care au pus scinteia. Da, asa este, dar ca scinteia sa se aprinda trebuie sa existe materialul inflamabil. Si ma gindeam la revolutia franceza. Atunci cind evenimentul asta s-a intimplat au existat si atunci voci care vorbeau de o raspindire a fenomenului, spontana. Ea NU s-a intimplat. Popoarele nu s-au miscat si nu s-au grabit sa scape de regimuri si sa protesteze desi nivelul de trai era muuult mai scazut atunci decit acum, si nu era mai bun decit cel din Franta (ma gindesc la Imperiul Habsburgic, la Rusia tzarista, etc).revolutiile de la 1848, au fost in lant, dar caracterul lor a fost mult mai programatic si mai organizat decit ceea ce se intimpla acum. Asa a fost si cu revolutia bolshevica,si cu alte manifestari de genul asta.

Intr-un cuvint: ni s-a urit cu binele! Este ca si cum nu mai suportam civilizatia asta cu muuultele ei facilitati. Stiu ca se vorbeste mult de vaccinuri si E-uri, etc, dar speranta de viata n-a fost nicioadata in istoria cunoscuta atit de mare cum este acum. Accesul al sistemul medical se face muuult mai usor si mai ieftin (inca) fata de ceea ce se intimpla acum 100 de ani sa zicem. Adolescentii aia, de exemplu, care au iesit pe strazile din UK erau bine hraniti, bine imbracati si odihniti, daca-i comparam cu copiii Marii Britanii din secolul XIX din clasele de jos care erau nevoiti sa munceasca de mici in conditii crunte (ca doar Dickens insusi a trait experienta pe pielea lui). Adica viata era mult, mult mai grea si mai lipsita de siguranta inainte decit este acum. Si totusi…..

Maica-mea imi spunea de ceva vreme revoltata: “Dupa razboi (al doilea) am avut foamete crunta (seceta din 47), suprapusa peste ravagiile razboiului si apoi peste ravagiile inca si mai mari ale comunistilor plus invadatorii rusi pe cap. Stateam la coada la gaz, de la 4-5 ani, mincam piinea pe cartela, si incaltamintea si imbracamintea tot asa, si cu toate lipsurile astea, lumea era mai vesela, mai linistita, mai sociabila, mai senina.”

Deci intreb ce-i face pe oamenii din Libia si Egipt sa iasa in strada, dar pe cei din Israel, dar pe cei din UK, dar pe cei din Madrid…cu adevarat?! Ca daca stau sa ma gindesc, mult mai multe motive am avea noi, romanii? Si sa dea Dumnezeu sa nu se inceapa ceva necugetat de genul asta si la noi, pentru ca pe fondul unei ordini de stat care se auto-distruge deliberat si programatic, si pe fondul existentei clanurilor de tigani si de interlopi, nici nu vreau sa ma gindesc ce s-ar intimpla.

12 Comentarii »