VLADIMIR PUTIN ataca dur FEDERAL RESERVE pentru ca inunda lumea cu dolari, iar CHINA maraie amenintator fata de cheltuielile militare ale SUA

Semnele unui razboi rece din ce in ce mai… incins, ca preludiu pentru marele razboi?

• Gandul: Putin atacă tiparniţa de bani a Federal Reserve: SUA “se comportă ca nişte huligani” pentru că “inundă” întreaga lume cu dolari

Statele Unite se comportă “ca nişte huligani” pentru că “inundă” întreaga lume cu dolari, a declarat premierul rus Vladimir Putin, atacând programul de lichiditate QE2 derulat de Federal Reserve cu bani proaspăt tipăriţi. Fed a investit 600 de miliarde de dolari în titluri de trezorerie prin programul QE2, încheiat la finele lunii iunie. Programul QE1 derulat anterior a avut un volum de circa două ori mai mic. Adresându-se economiştilor prezenţi la Academia de Ştiinţă din Rusia, Putin a criticat luni programul QE2, considerând că a inuntat întreaga lume cu dolari ieftini, transmite Reuters.

Iniţialele QE vin de la “quantitative easing”, sau “relaxare cantitativă”. “Bine că nu tipărim monedă de rezervă. Dar ei ce stârnesc? Se comportă pur şi simplu ca nişte huligani. Pornesc tiparniţele de bani şi aruncă cu dolari în întreaga lume pentru a-şi rezolva răspunderile imediate. Spun că monopolurile sunt rele dar numai dacă sunt străine – ale lor sunt bune. Aşa că îşi folosesc monopolul ca să printeze bani până dă pe-afară”, a arătat Putin.

Pe lângă ostilitatea obişnuită la adresa Statelor Unite, comentariile lui Putin indică îngrijorarea Moscovei privind viitorul economiei mondiale, de care depinde direcţia economiei de 1.500 miliarde de dolari, de tip “boom-bust”, a Rusiei. Fed a pus capăt QE2 într-o periaodă în care economia americană pare să piardă din avânt, activitatea economică încetinind în multe sectoare cheie. Însă investitorii speră că preşedintele Fed, Ben Bernanke, va lua în calcul o nouă rundă de QE, pentru a promova creditarea şi creşterea.

QE2 a ajutat acţiunile listate în SUA şi a ridicat preţul nominal, în dolari, al petrolului, de care depinde în mare măsură economia Rusiei. Însă în acelaşi timp afluxul de dolari din pieţe a redus puternic valoarea monedei, ieftinind exporturile Statelor Unite şi propulsând inflaţia în numeroase ţări, din China până în Chile.

Deşi preţul ridicat al petrolului este de bun augur pentru Rusia, incertitudinea de pe piaţa americană a obligaţiunilor şi fluxurile de capital speculativ sunt mai puţin apreciate. Rusia ţine circa 40% din rezervele valutare în dolari, iar banca centrală este nevoită să cumpere masiv dolari de pe piaţă pentru a evita o apreciere accelerată a rublei. Putin a afirmat că Rusia, care estimează un deficit bugetar de 1,3% din PIB pentru 2011, nu îşi poate permite să-şi finanţeze viitorul dintr-un deficit la fel de mare precum cel al SUA, de circa 10% din PIB pe an.

• Hotnews: China critica cheltuielile armatei americane. “SUA ar trebui sa fie mai modeste si mai prudente in fapte si in vorbe”

Generalul chinez Chen Bingde, membru al Comisiei Militare Centrale a Chinei si seful Marelui Stat Major al armatei chineze, a declarat ca Statele Unite ale Americii ar trebui sa fie “mai modeste si mai prudente in fapte si in vorbe”, informeaza The Telegraph.

“In diferite ocazii, Statele Unite au anuntat ca nu au intentia de a interveni in disputele din Marea Chinei de Sud. Cu toate acestea, nu putem sa nu observam cele mai recente exercitii navale comune ale SUA cu Filipine si Vietnam”, a spus Chen Bingde, adaugand ca, in cel mai bun caz, calendarul acestor exercitii navale a fost complet “nepotrivit”.

Statele Unite tocmai au incheiat un exercitiu naval comun cu Japonia si Australia (principalii parteneri americani din Pacific), in Marea Chinei de Sud, asupra careia China detine suveranitate aproape in totalitate. Tensiunile sunt mari in Marea Chinei de Sud, unde China, Filipine, Vietnam, Brunei, Malaezia si Taiwan au pretentii teritoriale care se suprapun si se lupta peste “portiuni” de mare sub care s-ar putea gasi petrol si depozite de gaze. In luna iunie, Vietnam a acuzat China de distrugerea unei barci care realiza o cercetare seismica in Marea Chinei de Sud.

Comentariile au fost facute intr-o conferinta de presa neobisnuit de sincera, sustinuta cu ocazia vizitei amiralului Mike Mullen, presedintele Comitetului Mixt al Sefilor de Stat Major al SUA, la Beijing. Mullen a explicat ca exercitiile navale fusesera planificate cu mult timp inainte si ca el nu le-ar descrie ca fiind “pe scara larga”, insa Chen a replicat ca acestea ar fi putut fi reprogramate.

Chen l-a intrebat pe Mullen daca nu considera ca SUA cheltuiesc prea mult pentru aparare, amintindu-i ca bugetul de aparare al Chinei reprezinta mai putin o sesime din cel al Pentagonului. “Stiu ca SUA sunt inca in convalescenta dupa criza financiara. In astfel de circumstante, cheltuind in continuare o multime de bani pe armata si aparare nu puneti presiune prea mare pe contribuabili? Nu ar fi un scenariu mai bun sa reduceti putin cheltuielile militare si sa va concentrati pe imbunatatirea existentei poporului american?” a intrebat Chen.

In cadrul intalnirii de astazi, Chen Bingde si Mike Mullen au ajuns la un consens in ceea ce priveste dezvoltarea relatiilor dintre armatele celor doua tari, linia telefonica directa dintre liderii celor doua armate, vizitele reciproce intre ofiterii de rang inalt si exercitiile comune ale fortelor navale chineze si americane.

• Ziare.com: Rusia va revendica oficial o parte din zona arctica

Rusia va cere ONU

Oficialul rus a precizat ca o expeditie stiintifica rusa a plecat pentru a explora zona arctica, pentru a strange dovezi care sa ateste ca dorsalele Lomonosov si Mendeleev reprezinta extensii ale platoului continental al Rusiei. Ivanov a anuntat ca spargatorul de gheata Rossiya a parasit portul Murmansk marti, pentru a se alatura navei de cercetare Fyodorov, in a doua misiune de stabilire a noilor granite ale Rusiei, relateaza RIA Novosti.

In baza Conventiei ONU pentru deptul maritim, din 1982, Comisia pentru delimitarea platoului continental are dreptul de a decide in astfel de situatii.

“Razboiul” pentru Arctica: cine pune mana pe resursele din regiune?

Documentul permite tarilor semnatare, care au iesire la mare, sa isi extinda drepturile de explorare a resurselor naturale, minerale, energetice si biologice, de la 200 de mile la 350 de mile, in cazul in care pot dovedi, pe baza unor studii stiintifice, ca extinderea reprezinta “prelungirea naturala a platoului continental”.

Cele cinci state riverane la Oceanul Arctic (Statele Unite, Rusia, Canada, Norvegia si Danemarca/Groenlanda) sunt angajate intr-o adevarata cursa a revendicarilor teritoriale pentru o zona care ar putea contine 13 la suta din resursele de petrol inca neexplorate din lume si 30 la suta din cele de gaze naturale.