(Video) JAFUL PRIVATIZARILOR. Scurta incursiune comparativa in cazul DICTATULUI GLOBALIST asupra Greciei si Boliviei. TRAIM VREMURILE CAND SI APA DE PLOAIE SE PRIVATIZEAZA!

20-06-2011 2 minute ~~Sublinieri~~

Conditiile impuse tarilor aflate in dificultate economica sunt tot mai aberante, fiind legate de ideea de a privatiza tot. Daca se poate, pana si apa de ploaie, asa cum s-a intamplat in Bolivia!

Totul, pentru a salva creditorii – adica bancile. Oare ce vor face eurocratii (sau euromasonii), fata de situatia provocata in Grecia? Vor duce pana in panzele albe salvarea bancilor, ducand oamenii la exasperare, impilandu-i cu privatizari si regimuri draconice ale austeritatii, provocand revolte sociale, anarhie, violente stradale, sau vor da o lovitura revolutionar-financiara, instaurand o noua ordine financiara si globala? In ambele variante, se face o pregatire pentru marele salvator, caci ambele variante vor sfarsi in haos.

Pentru noi, deznodamantul va fi acelasi – forta de munca ieftina, sclavagism de sec. XXI, colonie periferica a imperiului european.

Hotnews (Cristian Dogaru): Mortii-vii din cimitirul datoriilor publice. De ce Grecia nu poate da faliment decat cu forta…populara

(…)
Falimentul Greciei pare imposibil de digerat din perspectiva stabilitatii sistemului financiar european, cu bancile sale zombi care au putut extinde indecent dimensiunile creditului beneficiind de RMO-uri de 2%. Bancile franceze si germane nu pot inghiti in aceste conditii (capitalul lor propriu e mai mult decat modest) noi pierderi iar institutiile supra-statale nu privesc cu ochi buni un accident in relatia creditor-debitor. Modelul grecesc poate deveni apoi exemplu pentru datornici la fel de impovarati precum Irlanda, Portugalia, poate ca si de prin alte colturi de lume.

“Nu putem permite inca un impact gen Lehman Brothers in pietele financiare” ni se tot spune pe un ton panicos, de parca decesul catorva banci care s-au aventurat cu nesimtire in zona riscurilor necontrolabile ar fi sfarsitul lumii. Ce-i impiedica pe oficialii europeni sa inchida bancile care vor avea probleme si sa salveze doar deponentii lor? Ce, nu s-a inventat tipar pentru deponenti, acesta poate fi pornit doar pentru acoperirea pierderilor bancilor, nota de plata fiind apoi trecuta in sarcina bugetelor publice? Daca tot e sa plateasca in final contribuabilii sa o faca cel putin pentru a salva economiile altor contribuabili, nu sa cotizeze pentru viitoarele bonusuri nesimtite care sa recompenseze hazardul moral din banci.

In definitiv marile banci, pline peste cap de mizerii subprime, au mai fost salvate cu bani publici in urma cu mai bine de 2 ani. Acum, se incearca o miscare similara pentru a acoperi gunoiul bondurilor grecesti, portugheze, irlandeze, etc si al asigurarilor impotriva riscului de faliment (CDS) pentru detinatorii de astfel de instrumente. Parca traim totusi in capitalism, un sistem care premia inovatia si penaliza esecul in alocarea gresita a capitalului. Bancile par instalate insa in cel mai pur socialism cand le convine (“sunt ale tuturor cand au pierderi”) revenind in capitalism la impartirea profiturile si bonusurilor ce intra pe mai departe in doar cateva buzunare. (…)

Ce va spune “Cochabamba”?

Grecii protesteaza azi violent desi intuiesc doar efectul restrictiilor bugetare pe care vor trebui sa le suporte de maine. Care va fi reactia in momentul in care efectul acestor masuri se va simti in buzunare? Un val de privatizari asteapta la randul sau la usa, probabil la preturi super-avantajoase pentru cumparatori (ce sa-i faci, asa-i in criza!). Cat de departe se va merge si in aceasta directie? Poate ca nu atat de departe cum s-a intamplat in..Bolivia. Cum Romania are o problema cu autostrada Bechtel si costurile sale super-umflate, poate n-ar fi rau sa ne reamintim ce s-a intamplat in urma cu mai bine 10 ani in Bolivia, in urma concesionarii apei potabile in al treilea oras al tarii catre un consortiu (Aguas del Tunari) care avea printe actionari compania Bechtel.

Era vorba de un proiect finantat de Banca Mondiala, cea care conditionase acordarea unui imprumut modest de 25 milioane dolari Boliviei de privatizarea servicilor de alimentare cu apa potabila in cateva din orasele tarii. Potrivit contractului, consortiul avea garantat un profit anual de 15%, ajustabil cu rata inflatiei din SUA. Prima masura a fost cresterea tarifelor pentru apa potabila, pana la o medie de 20 dolari per consumator. In conditiile in care venitul mediu era de 100 dolari, iar 20 de dolari era suma care se cheltuia pe mancare, cresterea de tarif nu a fost suportabila iar populatia din Cochabamba s-a rasculat, lucrurile degenerand in violente de strada. Protestatarii n-au putut fi inspaimantati nici de instituirea legii martiale, nici de reactia dura a Politiei si armatei si in final consortiul international care detinea apa din oras (inclusiv cea de ploaie!) a trebuit sa paraseasca tara (vezi aici).

FTAlphaville: Syntagma Square and the price of sovereign equity

Blogul de pe Financial Times face o scurta recapitulare a ultimatumurilor date de FMI tarilor pentru a isi privatiza avutia nationala. Din tabel reiese ca Grecia are foarte importante proprietati publice, comparabile cu cele detinute de foste tari comuniste (care, asadar, aveau proprietati de stat oricum, din cauza sistemului) vanate acum de europeni si FMI.

Ne aducem aminte si de situatia in care ne gasim noi, ca tara. Fara sa fim, nu-i asa, cum graieste propaganda, in situatia Greciei, fara sa ne fie date sume astronomice ca sa nu dam in default, noi am inceput deja sa punem la mezat tara in functiile cele mai sensibile ce tin de guvernarea unei societati, cum ar fi chiar serviciile publice de sanatate.

Legaturi: