STATUTUL MINORITATILOR – presa evacuata de la dezbaterile Comisiei, UDMR preseaza pentru autonomie. CARE E POZITIA ACADEMIEI ROMANE?

Conflict diplomatic intre Ungaria si Romania dupa declaratiile grave ale vicepremierului maghiar: “Ţinutul Secuiesc, o problemă de viaţă şi de moarte pentru etnicii maghiari”

UPDATE:

• Gandul: Dezbaterile la legea minorităţilor, amânate; UDMR, nemulţumită de modificări, vrea discuţie în coaliţie

• Gandul: Statutul minorităţilor, discutat cu uşile închise

Comisia pentru drepturile omului a Camerei Deputaţilor a decis, joi, ca dezbaterile la proiectul statutului minorităţilor naţionale să se desfăşoare în absenţa presei.

Această decizie a fost luată la propunerea preşedintelui comisiei, Nicolae Păun (minorităţi), care nu şi-a motivat această propunere. În replică, deputatul PC Sergiu Andon a propus ca presa să rămână la şedinţă, afirmând că membrii comisiei nu au nimic de ascuns, însă această propunere a fost respinsă cu cinci voturi “pentru” şi şase “împotrivă”. Pentru ca jurnaliştii să rămână la lucrări au votat deputaţii PSD, PNL şi PC, iar împotrivă cei ai PDL şi UDMR.

La şedinţă participă şi liderul grupului PDL, Mircea Toader, şi deputatul PDL Costică Canacheu care nu au drept de vot, reprezentanţi ai Forumului civic pentru românii din Covasna, Harghita şi Mureş, ai Academiei Române şi secretarul de stat de la Departamentul pentru minorităţi al Guvernului.

Alina Novăceanu, alinaz@mediafax.ro

• Jurnalul National: Academia Română: “Statutul minorităţilor introduce autonomia politică a unei minorităţi”

Proiectul de lege prin care UDMR va ajunge să stăpânească de drept judeţele  Mureş, Harghita şi Covasna a intrat în dezbaterea Comisiei pentru drepturile omului, din Camera Deputaţilor. Statutul minorităţilor naţionale, proiect care zace de şase ani în Parlament pentru că nici un guvern de până acum nu a vrut să şi-l asume, este puternic contestat nu numai de Opozţiţie, ci şi de Academia Română, şi de reprezentanţi ai românilor din cele trei judeţe. Articolul 55 al proiectului arată că “autonomia culturală înseamnă dreptul unei comunităţi naţionale de a avea competenţe decizionale cu valoare normativă şi administrativă în probleme privind identitatea sa naţională, culturală, lingvistică şi religioasă, prin organe alese de către membrii săi”. Proiectul prevede, pe lângă folosirea limbii materne a minorităţilor naţionale în învăţământ, administraţie şi în instituţiile de cultură, lucru instituit déjà prin alte legi, şi posibilitatea unei minorităţi de a-şi înfinţa un Consiliului Naţional al Autonomiei Culturale.  Acesta este un fel de parlament al minorităţii respective, membrii acestuia fiind aleşi prin scrutin supravegheat de Autoritatea Electorală Permanentă şi finaţat de bugetul de stat. Prin această lege, nicio instituţie naţională nu va putea lua decizii legate de minoritatea respectivă fără aprobarea CNAC. Mai mult, numirile la şefia instituţiilor de învăţământ şi culturale din zonele unde locuieşte minoritatea respectivă nu vor putea fi făcute fără acordul Consiliului.

În plus, proiectul prevede că este interzisă modificarea limitelor uniăţilor administrative-teritoriale şi a circumscipţiilor electorale în defavoarea ponderii minorităţilor naţionale care locuiesc în acestea. Articolul este exact cheia disputei dintre UDMR şi PDL în legătură cu reîmpărţirea teritorială a României, cele trei judeţe în care maghiarii sunt majoritari urmând să fie  înglobate într-un judeţ mai mare în care românii devin majoritari.

Prevederile sunt considerate de specialiştii Academiei Române drept o dovadă că autonomia culturală este de fapt o veritabilă autonomie politică. La începutul şedinţei, reprezentanţii Centrului European de Studii în Probleme Etnice, institut aparţinând Academiei Române, au înaintat deputaţilor  rezultatele unor studii întreprinse de cercetători în judeţele Mureş, Covasna şi Harghita. Raportul Centrului arată că proiectul de lege este neconstituţional chiar prin interdicţia privind modificarea judeţelor. “Cum suveranitatea statului român nu poate fi limitată,  această teză este ireconciliabilă cu dispoziţiile Constituţiei”, se arată în raportul Academiei. În plus, în document se mai arată că “proiectul introduce autonomia politică sub forma autonomiei culturale”. “Făptul ca organizaţii ale minorităţilor naţionale sunt învestite cu autoritate publică are drept consecinţă dobândirea caracteristicilor esenţiale ale autorităţii politice”, se arată în documentul Academiei.

La începutul dezbaterilor a fost prezent şi un reprezentant al Forumului Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, Eugen Popescu, pe care însă deputaţii nu s-au obosit să îl asculte. Acesta a declarat că românii reprezintă 42% din populaţia celor trei judeţe, 400.000 de români rămânând astfel nereprezentaţi. “Proiectul în această formă duce la discriminarea celor 400.000 de români şi statuează controlul absolut al UDMR asupra unui teritoriu din România”, a declarat Popescu. “UDMR conduce aceste judeţe din 1990, sunt feuda UDMR, românii de acolo neavând nici un mijloc prin care să-şi păstreze identitatea”, a mai adăugat acesta.

• Realitatea.net: Statutul minorităţilor, modificat în privinţa reorganizării teritoriale. UDMR e nemulţumită

Modificarea din Statutul minorităţilor făcută de membrii Comisiei pentru drepturile omului de la Camera Deputaţilor şi sprijinită şi de PDL a nemulţumit UDMR. “Textul ( iniţial,n.r.) a făcut referire la Convenţia-cadru privind protecţia minorităţilor naţionale care prevede că statele trebuie să se abţină de la a modifica ponderea minorităţilor naţionale dintr-o anumită unitate administrativ-teritorială. Noi ţinem de acest lucru şi s-a găsit o formulare care ni se pare nepotrivită (n.r.- ce permite statului să facă schimbări administrativ-teritoriale în zonele locuite de minorităţi)”, a spus udemeristul Attila Varga, la finalul şedinţei Comisiei.

El a mai precizat că reglementarea dorită de UDMR nu trebuie amestecată cu reforma administrativă iniţiată de Boc şi Băsescu. “Este o altă problemă. Nu se amestecă şi nici nu vrem să fie amestecate aceste două probleme“, a susţinut deputatul. Attila Varga a mai precizat că a discutat cu preşedintele UDMR Kelemen Hunor despre această problemă, el excluzând ca modificările din Statut aduse de Comisie şi care nu convin UDMR să fi fost discutate în interiorul Coaliţiei.

În replică, democrat-liberalul Marius Dugulescu, membru al Comisiei, a spus că modificarea articolului 14 din Statutul Minorităţilor era necesară pentru a aduce acest proiect în limitele constituţionale. “Articolul 14, alineatul 3, spunea aşa: . Prin acest articol era o încălcare constituţională, statul nu mai putea să se organizeze pentru că Legea Minorităţilor interzicea să traseze anumite limite şi astfel se încălca Constituţia. Noi prin amendamentul pe care l-am propus, am spus că statul poate să modifice limitele teritoriului administrativ, dar fără încălcarea drepturilor minorităţilor naţionale. Deci am făcut un articol şi constituţional, şi, totodată, respectând ceea ce ne spune Convenţia-cadru pentru minorităţi naţionale, şi anume ca drepturile minorităţilor să nu fie încălcate”, a explicat Dugulescu.

El a mai spus că nu ştie ca liderii PDL să nu fie de acord cu aceste schimbări. “Nu am auzit niciun fel de discuţie legată de acest articol, comisia şi-a făcut treaba, nu ştiu cine s-ar putea supăra, noi am încercat să facem un articol care să prevadă şi ceea ce doreau dânşii iniţial, dar să fie şi constituţional”, conchis el. Preşedintele Comisiei pentru drepturile omului din Camera Deputaţilor, Nicolae Păun, a spus că s-au dezbătut doar 18 articole din Statut, urmând ca restul să fie analizat vineri, începând cu ora 11.00 pentru a se da un raport cât de repede posibil.

Statutul Minorităţilor, înaintat de Guvern Parlamentului în anul 2005, se află în Camera Deputaţilor în calitate de for decizional, după ce a fost respins de Senat în octombrie 2005. Coaliţia a stabilit încă din primăvara acestui an să adopte legea până cel târziu în iunie, însă Statutul a fost lăsat pentru ultima sută de metri a actualei sesiuni.

Preşedintele Traian Băsescu declara pe 20 mai la TVR, că ar adopta şi “azi” Legea statutului minorităţilor, pentru că aceasta este doar o colecţie de drepturi din toate legile existente în România, şi s-a arătat nedumerit faţă de motivul pentru care acesta încă nu a fost adoptat.

De cealaltă parte, Opoziţia a criticat proiectul susţinând că unele prevederi duc la crearea unui stat paralel şi a ameninţat cu depunerea unei moţiuni de cenzură dacă Guvernul îşi asumă răspunderea pe această lege. Cele mai delicate şi contestate prevederi ale legii sunt conţinute de Capitolul V al proiectului Legii statutului minorităţilor, care priveşte “autonomia culturală”. Aceasta este definită drept “capacitatea comunităţii unei minorităţi naţionale de a avea competenţe decizionale în problemele privind identitatea sa culturală, lingvistică şi religioasă, prin consilii alese de către membrii săi”.

De asemenea, textul legii mai prevede că

“autonomia culturală a minorităţilor naţionale se referă la următoarele categorii de competenţe:

a) elaborarea strategiilor şi priorităţilor privind învăţământul în limba maternă a comunităţilor naţionale;

b)organizarea, administrarea şi controlul educaţiei în limba maternă în instituţiile de învăţământ particulare, sau participarea în parteneriat cu autorităţile publice competente la realizarea acestor atribuţii, în cazul instituţiilor din sistemul public de învăţământ;

c) organizarea, administrarea şi controlul, în condiţiile legii, a instituţiilor culturale de drept privat în limba maternă, sau de cercetare şi dezvoltare a culturii proprii, ori, după caz, participarea în parteneriat cu autorităţile publice competente la realizarea acestor atribuţii, în cazul instituţiilor culturale de drept public;

d) înfiinţarea şi administrarea unor mijloace de comunicare în masă proprii, ori participarea în parteneriat cu autorităţile publice competente la organizarea unor posturi, secţii, redacţii, ori emisiuni în cadrul societăţilor publice de radio şi televiziune;

e) participarea la elaborarea strategiilor şi priorităţilor de protejare şi punere în valoare a monumentelor istorice, respectiv a patrimoniului cultural mobil al minorităţii naţionale respective;

f) administrarea sau, după caz, participarea în parteneriat cu autorităţile publice competente, ori monitorizarea administrării fondurilor destinate finanţării activităţilor specifice din domeniul păstrării, dezvoltării şi exprimării identităţii culturale, lingvistice şi religioase a minorităţilor naţionale cu excepţia fondurilor prevăzute la art. 54;

g) numirea conducerii instituţiilor particulare de învăţământ cu predare în limba minorităţilor naţionale, precum şi a instituţiilor culturale de drept privat a minorităţii naţionale respective;

h) avizarea numirii conducerii instituţiilor de învăţământ de stat cu predare în limba minorităţilor naţionale, precum şi a instituţiilor publice de cultură a minorităţii naţionale respective, în condiţiile legii;

i) propunerea numirii conducerii instituţiilor de învăţământ de stat, în care funcţionează subunităţi cu predare în limba maternă;

j) propunerea numirii unor reprezentanţi ai minorităţii naţionale respective în cadrul Ministerul Culturii şi Cultelor şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în cadrul unor departamente cu atribuţii privind cultura minorităţilor naţionale şi învăţământul în limba maternă a minorităţilor naţionale;

k) înfiinţarea şi decernarea unor burse şi premii culturale şi ştiinţifice”.

Nu în ultimul rând, se mai prevede că în scopul exercitării competenţelor şi atribuţiilor de mai sus, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pot iniţia constituirea Consiliului National al Autonomiei Culturale.

• Adevarul: Harghita şi Covasna, liber la redesenare

Deputaţii PDL au respins, ieri, propunerea UDMR ca graniţele judeţelor să nu poată fi modificate dacă afectează proporţia minorităţilor naţionale, au afirmat surse din cadrul comisiei. Solicitarea Uniunii se regăsea printre articolele din legea privind Statutul minorităţilor, discutată ieri de Comisia pentru drepturile omului din Camera Deputaţilor. Varianta finală votată de deputaţi evită orice referire la păstrarea proporţiei minorităţilor naţionale, stabilind doar că „limitele unităţilor administrativ-teritoriale în care minorităţile deţin o pondere semnificativă pot fi modificate fără a aduce atingere drepturilor acestora”. Dezbaterile au fost extrem de tensionate, pentru că punctul de vedere al UDMR a fost contrazis atât de reprezentanţii PDL, cât şi de cei ai Opoziţiei.

Deputaţii PDL Marius Dugulescu şi Mihaela Şandru au fost printre cei mai vehemenţi critici ai propunerilor UDMR, iar o poziţie similară a avut liberalul Gigel Ştirbu. De cealaltă parte a baricadei, punctul de vedere al UDMR a fost susţinut de preşedintele comisiei, Nicolae Păun (Partida Romilor). Deputatul PDL Attila Varga a spus că formularea comisiei este “nepotrivită din punct de vedere juridic şi contravine convenţiei-cadru privind protecţia minorităţilor”. “Am făcut un articol constituţional şi legal şi care respectă convenţia-cadru privind minorităţile naţionale”, a replicat Dugulescu. Un alt articol respins ieri de deputaţii din comisie prevedea că pentru înfiinţarea sau desfiinţarea instituţiilor de învăţământ în limbile minorităţilor, avizul Consiliului Minorităţilor Naţionale este obligatoriu.

Dezbateri cu uşile închise

Dezbaterile din comisia pentru Drepturile Omului s-au desfăşurat cu uşile închise, în urma unei propuneri în acest sens a preşedintelui Nicolae Păun, votată de PDL şi de UDMR. Decizia este una discutabilă: comisiile parlamentare pot decide să lucreze cu uşile închise , dar, în general, astfel de hotărâri erau luate doar în cazurile când se discutau documente cu caracter secret. Deputaţii din comisia pentru drepturile omului au refuzat să accepte punctele de vedere exprimate de Academia Română şi Forumul Civic al Românilor (FCR) din Covasna, Harghita şi Mureş asupra proiectului legii privind Statutul minorităţilor naţionale.

Dezbaterile privind Statutul minorităţilor au avut loc ieri după ce subiectul a fost amânat de mai multe ori din cauza neînţelegerilor din Coaliţia de guvernare. Comisia pentru drepturile omului a Camerei Deputaţilor a dezbătut, ieri, 18 articole din Statutul minorităţilor şi urmează să continue discuţiile astăzi, luni şi marţi, deputatul Nicolae Păun apreciind că raportul Comisiei va fi finalizat marţi. După finalizarea dezbaterilor din comisiei, proiectul va fi trimis plenului Camerei Deputaţilor şi, ulterior, Senatului.

• Gandul:

Bucureştiul şi Budapesta, în pragul unui RĂZBOI DIPLOMATIC pe tema noii hărţi a României

Tensiuni diplomatice pe axa Bucureşti-Budapesta. Vicepremierul Ungariei, Zsolt Semjen, susţine că proiectul de reorganizare admininistrativă, promovat de preşedintele Traian Băsescu şi PDL, ar fi o schimbare intenţionată şi inacceptabilă a hărţii etnice. Ministrul român de externe Teodor Baconschi cere Budapestei să înceteze cu declaraţiile “deplasate” şi-l convoacă la MAE pe ambasadorul Ungariei.

Zsolt Semjen: Ţinutul Secuiesc, o problemă de viaţă şi de moarte pentru etnicii maghiari

Disputa diplomatică a fost deschisă de vicepermierul ungar Zsolt Semjen care a reclamat intenţiile Bucureştiului de a schimba harta etnică prin reorganizarea administrativă, proiect care, a spus el citat de MTI, reprezintă o ameninţare la adresa etnicilor maghiari din Ţinutul Secuiesc şi Transilvania.

“Este o problemă de viaţă şi de moarte pentru etnicii maghiari ca regiunea istorică a Ţinutului Secuiesc şi judeţele populate de etnici maghiari să rămână unite. România şi-a asumat angajamente internaţionale să nu schimbe forţat harta etnică”, a spus Zsolt Semjen.

Potrivit vicepremierului ungar, planul reaminteşte de măsurile antimaghiare din vremea regimului Ceauşescu, când regiunea autonomă Mureş a fost desfiinţată. Poziţia Ungariei este că, indiferent dacă vor fi operate aceste modificări, “realitatea” Ţinutului Secuiesc trebuie respectată, a adăugat vicepremierul ungar, adăugând că, dacă planul PDL de fuzionare a actualelor judeţe va fi implementat, proporţia etnicilor maghiari în noile unităţi administrative ar scădea dramatic.

Ambasadorul Ungariei, convocat la MAE

“Din păcate, în ultima perioadă, s-au înmulţit declaraţiile provocatoare care, venite de la Budapesta, au şi un supărător aer de imixtiune în treburile altui stat”, a venit replica ministrulul de externe român Teodor Baconschi. Potrivit RFI, el a cerut Budapestei să revină la un ton normal şi să înceteze cu declaraţiile “deplasate”. În plus, ambasadorul Ungariei la Bucureşti a fost convocat la MAE pentru i se transmite “nedumerirea” părţii române.

“Sunt un adept al păstrării şi continuării acestei reconcilieri bilaterale, care e foarte importantă pentru ambele ţări şi sunt sigur că noua convocare la MAE a ambasadorului ungar la Bucureşti va transmite nedumerirea părţii române, perplexitatea noastră în faţa înmulţirii acestor declaraţii deplasate şi totodată îi va ajuta pe partenerii noştri de la Budapesta să revină la un ton normal”, a spus şeful diplomaţiei române.

De altfel, după întrevederea cu ambasadorul Ungariei Oszkar Fuzes, MAE a precizat, printr-un comunicat că “partea română şi-a exprimat dezacordul faţă de declaraţiile publice din 15 iunie 2011 ale autorităţilor ungare referitoare la proiectul reorganizării administrative”.

“Partea română a apreciat ca neuzual şi nepotrivit demersul public al părţii ungare în condiţiile în care reorganizarea teritorială a României este o chestiune strict de politică internă, iar dezbaterea publică pe marginea acestui proces a fost lansată de puţin timp”, se arată în comunicatul MAE.

La rândul său, ambasadorul Ungariei la Bucureşti, Oszkar Fuzes, a declarat, pentru MEDIAFAX, că interesul exprimat de Ungaria în ceea ce priveşte proiectul de reorganizare teritorială este natural, fiind vorba despre un lucru important şi pentru comunitatea maghiară.

“Punem o întrebare: ce va fi, care sunt planurile din partea Guvernului şi Parlamentului român? Asta este….rugăm informaţie. Asta este ceea ce am făcut, o întrebare. Şi am primit răspunsul că este vorba despre un proces democratic în Parlamentul României şi între partidele politice din România. Dacă vreţi părerea mea personală, eu cred, eu am convingerea că interesul din partea Ungariei este natural, acest lucru este important şi pentru noi. Acest lucru este absolut natural: ce este, ce va fi, care este părerea comunităţii maghiare din România şi atât”, a spus Fuzes.

Mihai Draghici, mihai.draghici@mediafax.ro, Miruna Badea, miruna.badea@mediafax.ro