(Video) GREVA GENERALA DIN GRECIA. Protestele din fata Parlamentului (Atena) au devenit violente

SINGURA SOLUTIE PENTRU CA SUA SA EVITE COLAPSUL – MAI MULTE IMPRUMUTURI

UPDATE

• Antena3: Premierul Greciei nu demisionează. Guvernul a fost remaniat

Update 22:00 – Premierul grec Georges Papandreou, a anunţat la televiziunea publică faptul că a decis remanierea guvernului. Miniştrii noi vor fi anunţaţi mâine, urmând ca Parlamentul să voteze noua conducere guvernamentală, conform Athens News.

Update 18:20 – Premierul grec, Georges Papandreou, a făcut un anunţ la televiziunea publică, în care a anunţat că este dispus să demisioneze, pentru a lăsa loc liber formării unui guvern de uniune naţională, conform Reuters. “Dacă eu sunt problema, eu nu sunt legat de scaunul meu. Putem discuta orice, inclusiv un guvern de uniune naţională, a declarat Papandreou, conform Sky News.

Update 17:10 – Confruntările violente din Grecia s-au soldat, până la această oră, cu rănirea a şapte persoane, din care un poliţist, conform unor surse din cadrul poliţiei, citate de AFP. Scutierii au folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa protestatarii care, la rândul lor, au folost cocteiluri Molotov, pietre şi proiectile împotriva forţelor de ordine din faţa Parlamentului.

• Realitatea.net: Greva generală din Grecia paralizează traficul rutier şi feroviar. Violenţe la Parlament VIDEO

Manifestanţii care au protestat în faţa Parlamentului au devenit violenţi şi a fost nevoie de intervenţia poliţiei pentru a-i linişti, potrivit Mediafax. În capitala ţării sunt prevăzute trei manifestaţii distincte.
Greva generală va da peste cap aproape toate domeniile de activitate din ţară, însă cele mai puternice efecte se vor resimţi în transportul public rutier şi feroviar. Sindicatul controlorilor de trafic aerian a anulat greva în utlimul moment. Astfel că avioanele vor circula normal.  În marile oraşe, zeci de mii de oameni au anunţat că vor ieşi miercuri în stradă pentru a-şi exprima nemulţumirea faţă de măsurile de asuteritate impuse de Guvern. Printre acestea se numără creşterea impozitelor, reducerea salariilor în sectorul de stat şi privatizări care ar putea duce la concedieri ulterioare.  Protestul muncitorilor are loc pe fondul unor negocieri între Atena şi câteva instituţii internaţionale, pentru acordarea unui nou pachet financiar menit să scoată Grecia din impas.

“Acum Guvernul împreună cu FMI şi cu alte autorităţi sunt pe cale să semneze primirea unui nou pachet (financiar n.r.) dar, de data aceasta, cu falimentul atârnând deasupra capetelor noastre, cred că probabilitatea ca programul să meargă până la capăt e mai mare”, a spus economistul şef al Aplha Bank, Michalis Massourakis.  Grecia a mai primit un astfel de pachet salvator, de 110 miliarde de euro, vara trecută de la Uniunea Europeană şi FMI. Orice ajutor financiar vine însă cu condiţii: măsuri de austeritate draconice pentru a reduce deficitul bugetar şi a redresa economia.

“Suntem cobai pentru economia globală în acest moment. Comunitatea internaţională face experiemnte, încearcă diferite chestii în Grecia, ca să vadă ce reacţii obţine. Au deja un plan pentru Grecia, probabil unul la care lucrează de 50 de ani”, a spus unul dintre protestatari.

În plus, Agenţia Standartd and Poor’s a acordat Republicii Elene cel mai scăzut rating de ţară din lume. Pentru a evita apariţia unor situaţii neplăcute pe parcursul deplasării în Republica Elenă, cetăţenii români sunt sfătuiţi să se intereseze din timp asupra situaţiei de pe plan local, evitând zonele unde au loc demonstraţii. Pentru detalii suplimentare, cetăţenii români pot contacta Ambasada României la Atena, respectiv Consulatul General al României la Salonic.

• DW: Va salva crima organizată Grecia prin firmele sale din România?

Evoluţiile din Grecia sunt – după cum aţi putut afla şi din buletinele noastre de ştiri – din ce în ce mai explozive. Dincolo de ceea ce se vede, situaţia din ţara aflată în prag de faliment are şi o faţă nevăzută.

Ce au de a face zecile de mii de morţi din războiul mexican al drogurilor, operaţiunile poliţiei italiene împotriva mafiei sau coabitarea politicii şi crimei organizate din Rusia cu Grecia îndatorată? “Când asemenea evoluţii destabilizează piaţa imobiliară şi creşte nevoia unei infuzii de capital, intră în scenă grupările crimei organizate”, avertizează Edgardo Buscaglia, profesor şi consilier al guvernului Statelor Unite şi al multor organizaţii internaţionale. “Dintr-o dată apar banii de care este nevoie – iar aceşti bani sunt negri şi se investesc în imobiliare, în centre comerciale, în sistemul bancar”, explică expertul în combaterea criminalităţii şi traficului de droguri, prezent zilele acestea la o dezbatere organizată la Berlin de Fundaţia Heinrich Böll.

Mafia investeşte în Grecia

Grecia, a mai punctat Buscaglia, ar trebui să fie conştientă de acest risc – iar jurnalistul de investigaţii Jürgen Roth se declară surprins că autorităţile de la Atena întârzie să dea dovada unei implicări intensive în combaterea acestui pericol. Autor al mai multor cărţi despre lumea afacerilor subterane, Roth aminteşte că Triadele chineze sunt de multă vreme prezente în Grecia, ca şi Cosa Nostra siciliană şi ‘Ndragheta calabreză. Doar că nu se mai manifestă ca pe vremuri, împuşcând cu mitralierele pe străzi în dreapta şi în stânga şi nici nu mai transportă banii în portbagajul maşinilor peste graniţă. Sindicatele crimei nu îşi investesc averile ilicite direct în Grecia. O fac prin fonduri hedge sau prin firme din România şi Bulgaria – sau din alte ţări post-comuniste în care au spălat, cu sprijinul politicienilor corupţi, bani prin procesele de privatizare a proprietăţilor cu capital de stat şi prin cumpărări şi vânzări succesive.

Bani negri şi combaterea corupţiei

Sigur, există şi metode ce implică şi mai puţin efort comercial – de exemplu, prin obţinerea, din Rusia, a unui număr anonim de carte de credit în baza căruia urmează, apoi, o circulaţie halucinantă a banilor, prin internet banking, alături sau la grămadă cu miliardele ce se vehiculează zilnic în jurul lumii prin operaţiunile financiare derulate online, explică politologul Regine Schönenberg. Apar, în acest circuit, şi bănci virtuale cu o viaţă de numai câteva ore. În decursul aceleiaşi zile, banii sunt albi ca spuma laptelui. E drept că firul unor astfel de operaţiuni nu este simplu de prins însă la fel de drept e că lipseşte şi voinţa. Politicienii nu vor să se atingă de aceşti bani pentru că orice investiţie înseamnă locuri de muncă; iar băncile şi antreprenorii, adaugă Schönenberg, se bucură că, iată, mai există, totuşi, capital proaspăt. De aici până la influenţa politică a crimei organizate pasul e ca şi făcut. Mexicul este un exemplu – sau, în Europa, Muntenegru. Consecinţele sunt cât se poate de vizibile şi tocmai de aceea ar trebui Atena să fie vigilentă: corupţia se extinde, justiţia şi parlamentarismul îşi pierd influenţa şi credibilitatea, serviciile publice se deteriorează. Şi nu instituţiile statului sunt cele mai eficiente în combaterea crimei organizate, ci societatea civilă. Dovadă sunt italienii şi mexicanii, care au reuşit să-şi depăşească frica şi să se mobilizeze, ieşind în stradă împotriva mafiei şi a marilor carteluri ale drogurilor.

Autor: Panagiotis Kouparanis/ Cristian Ştefănescu

Redactor: Medana Weident

• ZF: Criza din Grecia va avea consecinţe semnificative în România şi Bulgaria

Criza din Grecia va afecta cu siguranţă România şi Bulgaria, iar consecinţele au început deja să se facă simţite, primul efect fiind reducerea creditării de către subsidiarele băncilor elene, potrivit unui raport al băncii japoneze Nomura analizat şi redat parţial pe un blog Financial Times (FT).

În primul rând, banca japoneză şi jurnaliştii FT subliniază cum clauzele Iniţiativei de la Viena, acordul încheiat în 2009 care obliga băncile-mamă ale instituţiilor de credit din România să-şi susţină subsidiarele şi să nu retragă capital, s-au inversat în cazul grupurilor financiare elene. “În prezent, subsidiarele româneşti finanţează deja de ceva timp băncile-mamă din Grecia“, potrivit analizei Nomura.

Tendinţa este favorizată de lichiditatea relativ bună din România şi se manifestă în mai mică măsură şi în Bulgaria. Din luna aprilie a anului trecut, costurile de finanţare ale băncilor elene pe piaţa autohtonă au fost mai mari decât în România, continuă analiştii băncii japoneze. Volumul mare de împrumuturi acordate de subsidiarele româneşti băncilor-mamă din Grecia a fost unul dintre motivele poziţiei relativ solide a leului din ultima perioadă, reducând în acelaşi timp din lichiditatea de pe piaţa românească, se spune în raport.

• Mediafax: S&P retrogradează patru bănci elene prezente în România în categoria “extrem de speculativ”

Agenţia de evaluare Standard & Poor’s (S&P) a retrogradat miercuri ratingurile băncilor elene National Bank of Greece (NBG), EFG Eurobank (EFG), Alpha Bank şi Piraeus Bank, cu activităţi în România, cu trei trepte, la “CCC”, categoria “extrem de speculativ”, după o decizie similară privind Grecia.

• Wall Street: Guvernul francez, catre investitori: Trebuie sa ramanem calmi privind expunerea pe Grecia

Guvernul de la Paris a lansat un apel la calm catre investitori, dupa ce Moody’s a avertizat ca ar putea reduce ratingurile BNP Paribas, Societe Generale si Credit Agricole din cauza expunerii pe Grecia, anunt care a generat scaderi importante ale actiunilor bancilor la bursa de la Paris. (…)

• Gandul: VIOLENŢE DE STRADĂ în Grecia, unde azi e GREVĂ GENERALĂ. În SUA, oficialii au o SINGURĂ SOLUŢIE pentru a evita o NOUĂ CRIZĂ ECONOMICĂ: mai multe împrumuturi

UPDATE: Incidente violente au izbucnit miercuri la prânz la Atena, unde mii de persoane au înconjurat sediul Parlamentului protestând faţă de măsurile de austeritate, informează site-ul publicaţiei Kathimerini. Mii de persoane s-au adunat în Piaţa Syntagma, iar atmosfera este foarte tensionată în jurul Parlamentului, unde forţele de ordine au format un cordon pentru a-i împiedica pe protestatari să se apropie.

Unii protestatari au fost reţinuţi, iar poliţia a fost nevoită să recurgă la gaze lacrimogene.

---

(…)

Obama: Lipsa unui acord de majorare a plafonului de îndatorare al SUA poate provoca o nouă criză

Preşedintele american Barack Obama a avertizat, marţi, că un eşec al negocierilor din Congres referitoare la majorarea plafonului datoriilor Statelor Unite, care au atins limita maximă legală, ar putea pune în pericol redresarea economică şi să declanşeze o nouă criză financiară. “Am putea asista la o revenire a crizei financiare, dacă ne jucăm prea aproape de linie”, a afirmat Obama la postul de televiziune NBC. El a spus însă că are încredere în republicanii care afirmă că vor să evite o astfel de situaţie şi se aşteaptă la un acord prin care limita de îndatorare să fie majorată semnificativ.

Cum vrea trezorierul-şef al SUA să scoată ţara din criză

Şeful trezoreriei americane, Ben Bernanke, a cerut republicanilor să sprijine creşterea plafonului de împrumut al SUA, potrivit AP. El a spus că blocarea acestei creşteri s-ar putea întoarce împotriva ţării şi ar putea înrăutăţi situaţia economică. Bernanke a precizat că până şi o mică întârziere la plata datoriilor ar putea cauza “rupturi masive” pe piaţa financiară, ar distruge dolarul şi ar ridica semne de întrebare în ceea ce priveşte capacitatea de plată şi de credit a SUA. Aceasta nu este prima avertizare adresată de şeful trezoreriei către republicani, care au declarat că vor bloca orice creştere a plafonului datoriilor, atât timp cât nu este prevăzută şi o scădere a cheltuielilor guvernamentale.

SUA au atins plafonul maxim al împrumuturilor

SUA au atins plafonul maxim al împrumuturilor, de 14.300 de miliarde de dolari, în luna mai. Secretarul trezoreriei, Timothy Geithner, a spus atunci că SUA ar putea să nu fie capabile să-şi plătească datoria publică, dacă nu ridică plafonul până pe 2 august. Plafonul datoriilor reprezintă suma pe care guvernul o poate împrumuta pentru a-şi finanţa operaţiunile. “Înţeleg pe deplin dorinţa de a folosi limita datoriilor pentru a forţa anumite ajustări necesare în politicile fiscale, dar plafonul nu este unealta potrivită pentru acest lucru”, a spus Bernanke.

Trezorierul-şef i-a îndemant pe democraţi şi pe republicani să dezvolte un plan credibil, pe termen lung, pentru a frâna deficitul bugetar în creştere al ţării. Acesta ar putea depăşi 1.000 de miliarde de dolari pentru al treilea an consecutiv. Pentru ca guvernul SUA să poată opera până la începutul lui 2013, adică după alegerile din noiembrie 2012, ar fi necesară o creştere a plafonului de împrumuturi cu 2.500 de miliarde de dolari, potrivit sursei citate.

Deficitul bugetar din anul fiscal 2011, aproape de maximul istoric

Unii republicani spun că guvernul ar putea evita neplata datoriilor, dacă achită în mod selectiv unele dintre acestea, din impozite. Bernanke spune însă că acest lucru ar crea “griji inutile” pe pieţele financiare, având în vedere mărimea datoriei şi fluctuaţiile din veniturile guvernului. Biroul pentru bugetul congresional a preconizat că deficitul bugetar pentru anul fiscal în curs, care se va încheia pe 30 septembrie 2011, va fi de 1.400 de miliarde de dolari, adică aproape cât deficitul din 2009, care a fost de 1.410 miliarde. Deficitul din acel an a reprezentat 10% din PIB, cel mai mare procent din 1945, când americanii au cheltuit foarte mult pentru cel de-al Doilea Război Mondial. Bernanke a precizat că un plan realizabil, pe termen lung, îl reprezintă stabilizarea deficitului la un anumit procent din PIB, care ar urma să scadă în timp.

De ce este Bernanke controversat

Bernanke a fost profesor la Şcoala de business din Stanford, între 1979 şi 1986, apoi la Universitatea din New York. Între 1996 şi 2002, a condus catedra economică a Universităţii Princeton, după care a intrat în sistemul federal. În 2005, el a fost remarcat de fostul preşedinte american George W. Bush, care l-a numit şeful consilierilor săi economici.

În 2006, în primele luni după ce a fost numit şef al trezoreriei americane, de către preşedintele de atunci, George W. Bush, Bernanke a avut probleme în comunicarea cu presa şi a fost criticat pentru unele declaraţii ale sale, care ar fi afectat piaţa economică. Sub primul său mandat în fruntea trezoreriei, instituţia a cunoscut cea mai mare creştere a puterii de la crearea sa, în 1913.

În 2009, preşedintele Obama l-a nominalizat pentru un nou mandat, datorită “experienţei, temperamentului, curajului şi creativităţii sale”, care au ajutat la prevenirea crizei din 2008. Cu toate acestea, New York Times scrie că “Bernanke a fost acuzat că nu a prevenit criza şi că recuperarea ţării, în urma recesiunii, s-a făcut foarte lent”.

Mai mulţi senatori ai ambelor partide americane au declarat, atunci, că nu susţin o nouă candidatură. Totuşi, Bernanke a câştigat un nou mandat, însă la cea mai mică diferenţă de voturi din istorie.