Presedintele UDMR, Kelemen Hunor sustine reprezentanta Tinutului Secuiesc de la Bruxelles si ne anunta ca legea statutului minoritatilor va fi adoptata… in mod obligatoriu!

Sensul transformarilor actuale in organizarea administrativa a tarii merge mai degraba catre Leviathanul autoritarist decat catre descentralizare reala.

Pentru a nu da loc suspiciunilor de partizanat si nas intrigantilor marunti si calomniatori, precizam din capul locului ca noi ne opunem regionalizarii CA ATARE, indiferent cine va fi promotorul acestui proiect. Ca este regionalizare facuta de actuala putere, ca este regionalizarea alternativa propusa de opozitie, acest proiect va fi doar inca o forma fara fond care va rascoli haotic tara si o va imbucatati inspre mai eficienta daramare a ei.

UPDATE

  • Gandul:

Boc, contrazis de UE. Oficialii Comisiei Europene, pentru Gândul: Împărţirea administrativă a României nu are legătură cu fondurile UE

NOUA HARTĂ A ROMÂNIEI CU OPT REGIUNI. Băsescu anunţă şapte judeţe mari şi o zonă metropolitană Bucureşti – Ilfov. LIVE TEXT de la şedinţa de Guvern

Cât vei plăti după apariţia celor opt judeţe anunţate de preşedintele Traian Băsescu. Vezi ce acte trebuie să schimbi

Preţul regionalizării, în varianta PDL. Când ar scoate românii bani din buzunar

Vicepreşedintele democrat-liberal Sever Voinescu susţine că nimeni nu trebuie să scoată vreun ban din buzunar până când actele de identitate expiră. Actele aflate în perioada de valabilitate au rămas valabile până la expirare, când oricum omul trebuie să schimbe paşaportul sau buletinul, în general aceasta este soluţia administrativă în această situaţie. Sigur că o ştiu şi cei de la USL”, a comentat el.

Regionalizarea in istoria moderna a romanilor

Formula fetis care amageste mintile multor naivi care cred in sisteme, proceduri si cuvinte mari ca federalizare, descentralizare si autonomie, regionalizarea a fost facuta, in Romania moderna, numai de regimuri totalitare. Mai precis, de doua astfel de regimuri:

1. Carol al II-lea a fost primul care a introdus regionalizarea in istoria tarii, odata cu inaugurarea regimului sau de monarhie autoritara pe model fascisto-totalitar in 1938. Romania Mare ce era, ca si acum, compusa din judete, a fost impartita atunci in 10 tinuturi. Sensul regionalizarii era clar: intarirea autoritatii regale, prin controlarea acestor tinuturi in care functionarii erau numiti direct de rege si responsabili doar in fata lui. E mai usor sa controlezi o tara cu 10 tinuturi decat una cu o puzderie de judete in care responsabilitatea apartine unor alesi locali. Mai merita retinut faptul ca, dupa gonflarea fascistoida a lui Carol al II-lea si impartirea tarii in regiuni, la nici doi ani, a venit marea prabusire a tarii si raptul teritorial, pierderea provinciilor atat de scump dobandite in 1918…

2. Regimul comunist dejist, aflat sub inspiratie directa sovietica, a impartit tara in regiuni autonome in 1950, grupand 58 judete in 28 de regiuni. Peste doi ani ”reforma” a mers mai departe, grupand cateva raioane in ceea ce s-a numit Regiunea Autonoma Maghiara sau, altfel spus, Tinutul Secuiesc. Asadar, autonomia etnica poate sa mearga foarte bine alaturi de centralizarea totalitara si regionalizare.

Ce invatam din cele doua precedente istorice? Faptul ca, departe de a fi doar apanajul regimurilor democratice in care structurile administrative sunt mai apropiate de cetatean, regionalizarea unei tari poate sa fie instrumentul de care se serveste un regim totalitar pentru a controla mai bine o tara. Daca pe timpul lui Carol al II-lea tipul de regim fascist nu a mers insa intr-o directie de faramitare a tarii in favoarea minoritatii etnice maghiare, regimul stalinist-dejist a recurs inclusiv la aceasta metoda pentru a restructura si mai eficient sistemul administrativ in directia voita de noul regim.

Regionalizare… schnell! Adica, regionalizare urgent!

Pretextul pentru care regionalizarea a devenit urgenta nationala ar fi, chipurile, banii de la UE. Nu insistam asupra acestui subiect, mai ales ca o fac altii in materialele sintetizate mai jos. Vom spune, alaturi de acestia, ca este doar un pretext. Urgenta regionalizarii se poate explica, mai degraba si pe termen scurt, prin dorinta de a juca miza alegerilor viitoare in favoarea actualei conduceri a tarii. Si acest lucru este explicat indeajuns de bine de altii, asa ca nu vom insista.

Ceea ce conteaza este procesul de reorganizare administrativa la care va fi supusa tara. In primul rand, este clar ca, cel putin in varianta propusa de PDL, cel putin din ce a razbatut public pana acum, se vizeaza desfiintarea judetelor ca autoritati locale prin transferarea atributiilor acestora unor structuri-mamut in numar de 8-12 pe toata tara. Or asta inseamna nu doar ca nu se face o descentralizare reala, ci ca asistam la opusul acesteia prin desfiintarea autoritatilor judetene. Puterea va apartine, pe o suprafata imensa a tarii, unor structuri care, in plus, vor fi alese intr-un singur tur de scrutin (daca va trece legea propusa de acelasi PDL) ceea ce ridica enorm de multe probleme din punct de vedere al reprezentarii democratice (discutia e veche legata de sistemul de vot uninominal cu un singur tur de scrutin). Avem, asadar, judete desfiintate, atributii pasate unor structuri-mamut alese, probabil, cu o procedura de vot cu grave sincope democratice si conduse administrativ de un functionar al statului (prefectul) numit de conducerea politica. Va imaginati o tara in care exista doar 8-12 prefecti? Cat de mult seamana asta cu autonomia locala?

Pana la urma sensul acestei regionalizari e extrem de simplu: 8/12 judete sunt mai usor de controlat decat 42. Ai desfiintat dintr-un foc toate centrele de putere locale ale opozitiei sau ale ”baronilor locali” (in plus, apropo de baroni, ai inca o tema propagandistica de exploatat.) Iar smecheria intitularii celor 8 sau 12 mega-structuri drept judete sau voevodate se explica prin faptul ca proiectul de modificare a Constitutiei inaintat de presedintele Traian Basescu nu prevede nimic pe acest subiect. Iata insa ca nici nu e nevoie – pentru ca regionalizarea se poate face schimband doar eticheta, pentru a nu da impresia ca se atenteaza la structura statului national si unitar.

Si ce am mai putea spune despre ideea promovarii regionalizarii Romaniei prin asumarea raspunderii guvernamentale? O practica total nedemocratica ce contrazice flagrant modelul deliberarii si al consultarii macar a opozitiei daca nu si a opiniei publice, asa cum ar fi normal?

Inca o dovada a faptului ca regionalizarea nu duce spre o mai mare autonomie locala ci spre un mai mare control exercitat asupra tarii, este faptul ca proiectul e insotit de ideea desfiintari unei camere a Parlamentului. Or, asa cum apreciaza un observatot citat mai jos, tarile cu puternice regiuni locale au neaparat sistem bicameral tocmai pentru ca in camera Senatului sunt reprezentate interesele regiunilor respective! Caci tot sensul acestor modificari ar fi, conform propagandei, ca interesele locale sa fie mai bine reprezentate la nivel central. Dar prin faptul ca regiunile nu vor avea o voce reprezentata pe langa centru, in Parlament avem inca un indiciu ca nu autonomia locala e obiectivul…

Ironia face ca proiectul propus de UDMR sa fie, intr-adevar, oarecum mai apropiat de ideea unei descentralizari reale. Cu un ”singur” defect bine-stiut: proiectul prevede reinfiintarea Regiunii Autonome Maghiare sau a Tinutului Secuiesc. Este limpede si motivul pentru care UDMR ar vrea o descentralizare mai autentica – pentru ca vor sa controleze in mod real Tinutul Secuiesc.

Asadar, doua proiecte de regionalizare care au fiecare agenda sa: a) proiectul actualei conduceri politice destinat desfiintarii actualei structuri administrativ-politice locale a tarii, si inlocuirea cu una care usureaza controlarea teritoriului de autoritatea centrala; b) proiectul UDMR care ar avea o alura autonomista mai ipocrita dar care este destinat, in mod declarat, obtinerii autonomiei teritoriale a Tinutului Secuiesc. In acest moment are loc o negociere intre cele doua variante. E foarte posibil sa asistam la un compromis intre cele doua, ori imediat, acum, ori peste putin timp. La urma urmei, si in regimul dejist Regiunea Autonoma Maghiara a fost infiintata la doi ani dupa reorganizarea tarii. Si mai stim ca autonomia etnica nu se afla in contradictie cu tipul de regionalizare practicat de regimurile autoritare.

Si inca ceva. ”Argumentul” european. Este vanturat ca o alta axioma ce nu mai necesita efort argumentativ, conform careia daca vine de la UE imperativul regionalizarii inseamna ca e de bine, e european, e democratic. Insa ideea insasi a organizarii regional-administrative a unei tari in functie de centrul politic continental tine de un imperativ de putere si nu de unul al democratizarii. Ceva de genul, regionalizare, dar sa stim si sa controlam noi, de la Bruxelles, totul

In fine, doua cuvinte si despre reactiile editorialistilor – in mare parte favorabile ideii regionalizarii in sine, datorita curentului de opinie mainstream in care predomina ideea excelentei federalizarii, a descentralizarii si a altor asemenea stereotipuri care suna frumos dar care, in lumea guvernantelor globale si a Uniunii Europene, este cat se poate de falsa. Apoi, multi nu pot sa vada pericolul revendicarilor iredentiste ale UDMR. Cu toate acestea, chiar si acesti editorialisti vad prapasteniile ascunse in proiectul de regionalizare ce ni se va baga pe gat…

Proiectul UDMR de regionalizare cu Tinutul Secuiesc regiunea nr. 14

***

  • Gandul:

De ce vrea Boc să şteargă urgent judeţele de pe hartă. Premierul le-a prezentat pedeliştilor planul de a împărţi România în VOIEVODATE sau REGIUNI. EXCLUSIV

Banii europeni promişi de către ministrul Dezvoltării, Elena Udrea, primarilor PDL îl “condamnă” pe premierul Boc la încă un test în faţa Parlamentului. Discutată mai bine de opt ani şi amânată din cauza rezistenţei şefilor din teritoriu, înlocuirea judeţelor cu regiuni devine prioritatea numărul unu a guvernului. Convocat urgent de preşedintele Băsescu, duminică seara, în cadrul unei întâlniri restrânse la care au participat câţiva membri din vârful PDL, Boc a primit sarcina ca în cel mult o lună să aibă finalizat proiectul de lege care va schimba în mod radical structura administrativă a ţării.

Miza o reprezintă cele 10 miliarde de euro de care România ar urma să beneficieze prin programul de Dezvoltare al Comisiei Europene, în perioada 2013-2014, sumele reprezentând plata viitoarelor lucrări de infrastructură, a reţelelor de canalizare şi drumurilor judeţene. Condiţie de bază impusă de Bruxelles, trasarea unor regiuni cu statut juridic a fost amânată până acum din motive cât se poate de pragmatice. Dispariţia judeţelor însemană automat şi dispariţia consiliilor judeţene, în timp ce prefecturile vor fi transferate la nivelul noilor structuri, ceea ce înseamnă sute de posturi din administraţie pierdute şi diminuarea influenţei actualilor şefi de consilii judeţene.

Voievodate sau superjudeţe?

Cât priveşte forma pe care o vor lua noile superjudeţe, decizia ar urma să fie luată în termen de o săptămână, în cadrul Coaliţiei. Două variante sunt discutate în interiorul PDL. Prima formulă vizează adoptarea modelului polonez de voievodate, structuri gigant care să înglobeze câte 3-4 milioane de locuitori şi a căror autorizate să fie exercitată direct asupra comunelor, oraşelor şi municipiilor. Cea de-a doua variantă presupune păstrarea judeţelor actuale în cadrul noilor regiuni conduse de prefecturi, astfel încât deciziile să fie luate la un nivel mai înalt, dar totodată să existe o zonă tampon de transfer al autorităţii.

Explicaţiile au fost făcute de către Emil Boc, luni, în faţa deputaţilor PDL, premierul promiţând că în cel mult o săptămâna va avea un draft al proiectului. Surse din cadrul proictului au precizat pentru gândul că premierul ia în calcul o nouă asumare a răspunderii pentru legea regiunilor, dorind să treacă proiectul până la finalul acestei sesiuni parlamentare.

Ce vrea UDMR

Cea mai mare problemă pe care o va avea Cabinetul Boc vină însă din rândul propriilor săi aliaţi. Având un proiect de lege adoptat de Senat, UDMR are deja o viziune asupra reorganizării administrative. Legea semnată de către toţi parlamentarii Uniunii şi care aşteaptă doar decizia Camerei Deputaţilor vizează împărţirea României în 16 regiuni, printre care judeţele Mureş, Harghita şi Covasna ar urma să fie reunite sub aceeaşi autoritate. Condiţie de bază, conform liderului deputaţilor UDMR, Mate-Andras Levente, care preciza luna trecută pentru gândul că reorganizarea administrativă trebuie să ţină cont de dorinţa Uniunii: “Insistăm pe varianta depusă de noi. Susţinem în continuare că Mureş, Harghita şi Covasna trebuie să fie o regiune, dar subliniez că nu este vorba de o împărţire în funcţie de componenţa etnică, ci de tradiţii şi de zone geografice”.
Pedeliştii au găsit însă un punct de plecare pentru a contra doleanţa partenerilor de guvernare. Surse din partid au precizat pentru gândul că în cadrul Coaliţiei va fi trasată drept condiţie crearea unui număr de minimum opt şi maximum 12 regiuni, sugerându-se că cele trei judeţe ar trebui să vină la pachet cu alte zone învecinate.

PNL, lăsat fără şefie de judeţe

Pe lângă problema fondurilor europene, transformarea judeţelor vizează şi un alt scop al PDL: slăbirea influenţei reprezentanţilor opoziţiei din teritoriu. Calculele făcute de către democrat-liberali arată că alăturarea a patru-cinci judeţe sub un singur for decizional va elimina PNL-ul de la şefia structurilor din teritoriu, liberalii deţinând în prezent preşedinţia a doar două consilii judeţene. Oficial, singurul anunţ făcut de către primul-ministru pe această temă se referă la aducerea administraţiei “mai aproape de cetăţean”. “Actualele judeţe nu fac faţă provocărilor din Europa secolului actual, pentru a aduce bani europeni şi pentru a avea politici coerente în ceea ce priveşte investiţiile care trebuie realizate”, a declarat Boc, la finalul întâlnirii cu deputaţii PDL.

Kelemen Hunor, despre regionalizare, la Interviurile Gândul: “Aşa trebuie să fie: Harghita, Covasna şi Mureş”

UDMR se menţine pe poziţie, susţinând o regiune de dezvoltare a Ţinutului Secuiesc, alcătuită din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş. Prezent la Interviurile Gândul, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor precizează că la nivelul Coaliţiei nu s-a discutat despre varianta PDL de reorganizare admnistrativă, apreciind însă că propunerea de transformare a celor opt regiuni de dezvoltare în judeţe nu este viabilă. Cât priveşte deschiderea reprezentanţei Ţinutului Secuiesc la Bruxelles el spune că iniţiativa este veche şi nu reprezintă “nimic ilegal, nici anticonstituţional, nici măcar imoral”.Astfel de birouri de lobby există la Bruxelles, sunt la fiecare colţ de stradă”, a comentat el.

Cum a picat UDMR-ului anunţul făcut de PDL privind reorganizarea administrativă?

În protocolul nostru, semnat la începutul anului, am prevăzut reforma administrativă până la sfârşitul sesiunii de primăvară din 2012. Despre acest lucru, ca şi o temă de abordare, am discutat şi l-am inclus în protocol. Se poate face mai repede, se poate face mai târziu. A existat o astfel de intenţie, dar noi până la această oră nu am discutat despre un anumit proiect, nu am discutat despre proiectul depus de UDMR sau despre un alt proiect despre care noi nu ştim. Ce a anunţat PDL-ul este că a mandatat conducerea să vorbească cu partenerii de Coaliţie despre această reformă. Dar noi nu am văzut proiectul. Ce anunţuri fac unii sau alţii este foarte important, dar, până nu văd un proiect ştampilat, semnat şi asumat de PDL, nu am ce să comentez.

Dar înainte ca Emil Boc să facă acest anunţ nu aţi avut o discuţie?

Nu. În Coaliţie nu am discutat despre reforma administrativă nici ieri, nici săptămâna trecută. Nu a fost o abordare, nu a fost prezentat un proiect. Probabil urmează, săptămâna viitoare sau mai târziu. Nu ştiu când vor veni ei cu un proiect, dar nu a fost o astfel de abordare. Am avut ieri şedinţa Coaliţiei şi acolo nu a ridicat nimeni această problemă.

Şi de unde atâta grabă atunci?

E o întrebare pe care trebuie să o puneţi colegilor de la PDL.

Este o variantă acceptabilă cea avansată ieri de PDL, cu opt regiuni avansate la gradul de judeţ?

Noi credem că cele opt regiuni nu sunt funcţionale din niciun punct de vedere şi de aceea am propus o reorganizare. Proiectul a fost depus la Parlament, a trecut de Senat, e la Camera Deputaţilor. Considerăm că trebuie regândite regiunile în funcţie de tradiţiile economice, sociale şi culturale, ca să avem regiuni eficiente, coerente. Pentru că vă daţi seama acum, Vrancea ce relaţie are cu Constanţa, că sunt în aceeaşi regiune de dezvoltare, ca să nu dau exemplul Covasnei cu Alba. Sunt regiuni incoerente şi ineficiente. De aceea noi am propus o redesenare a regiunilor de dezvoltare, ţinând cont de aspecte economice, social, culturale. Nu am avut o discuţie, nu la nivelul Coaliţiei, în clasa politică, în faţa opiniei publice, despre reforma administrativă, dacă vrem să dăm atribuţii regiunilor de dezvoltare, dacă vrem să transferăm toate atribuţiile de la nivel judeţean, dacă vrem să facem judeţe din aceste regiuni. Sunt multe aspecte care trebuie discutate şi până nu o facem, nu vedem proiectul concret, asumat de PDL în formă scrisă, cu toate detaliile, mi-e greu să fac aprecieri.

Vă menţineţi acel desiderat de a grupa Harghita, Covasna şi Mureş într-o singură regiune de dezvoltare, în Ţinutul Secuiesc?

Noi deocamdată nu am abordat această propunere. Prin presă fiecare poate să facă un anunţ. Noi avem un proiect depus şi, dacă vrem o temă de discuţie, avem şi noi o variantă asumată. După aceea trebuie să vedem pe ce variantă mergem. Dar nu am discutat şi, până nu o facem, nu pot să spun ce şi cum vom face. Dar pe actualele regiuni de dezvoltare nu cred că se pot construi judeţe, nu cred că este o soluţie care ar funcţiona.

Ştiam de proiectul dumneavoastră şi de aceea vă întrebam dacă subiectul este negociabil?

Proiectul nostru, într-adevăr, prevede, printre alte regiuni de dezvoltare, şi o astfel de regiune de dezvoltare. Este informaţia exactă şi considerăm că aşa trebuie să fie, cu acea zonă din Harghita, Covasna şi Mureş. Noi n-avem nimic de ascuns, e scris pe hârtie, e asumat de noi, e depus la Parlament.

Că tot veni vorba despre Ţinutul Secuiesc, când aţi aflat de deschiderea acelei reprezentanţe la Bruxelles?

În 2008. Atunci era preşedintele Consiliului Judeţean domnul Demeter (Janos Demeter, fost preşedinte al CJ Covasna – n.r.) şi el a avut această iniţiativă, pe care apoi, ca vicepreşedinte, a dus-o mai departe. Datează din 2008, nu din 14, 15 sau 20 mai 2011. Este o iniţiativă de aproape trei ani.

Este o desconsiderare a Constituţiei şi a românilor, cum spunea preşedintele Traian Băsescu?

Nu. Este în concordanţă cu Constituţia pentru că este, juridic, reprezentanţa Consiliulului Judeţean Harghita şi Covasna şi o putem numi oricum doriţi. Indiferent de aprecierile politicienilor sau ale oricui, există şi Ţara Moţilor şi Ţinutul Secuiesc, există şi alte regiuni istorice în această ţară. Şi ţara asta este aşa frumoasă cu aceste regiuni, cu aceste identităţi istorice şi regionale, şi nu văd niciun rău în acest lucru. Eu am mai spus şi repet, astfel de birouri de lobby există la Bruxelles, sunt la fiecare colţ de stradă şi în nicio ţară nu s-a întâmplat nimic pentru că e un lucru normal. Avea Clujul până anul trecut, apoi a renunţat, avea regiunea Centru un birou care o perioadă lungă a funcţionat în clădirea landului Brandenburg. Sunt astfel de soluţii şi nu-i nimic ilegal, nici anticonstituţional, nici măcar imoral.

Partenerii de la PDL v-au cerut lămuriri pentru că e un subiect destul de sensibil printre democrat-liberali?

Nu am discutat cu colegii despre acest subiect în coaliţie niciodată.

În acestă lună expiră termenul pentru adoptarea statutului minorităţilor…

Da, şi va fi adoptat aşa cum ne-am înţeles în Coaliţie, până la sfârşitul sesiunii de primăvară.

Prin procedura normală, parlamentară, sau veţi cere o asumare a răspunderii guvernului?

Dacă raportul va fi gata până săptămâna viitoare, atunci avem două săptămâni pentru dezbateri şi vot. Dacă nu avem raportul gata, atunci vom cere asumarea răspunderii pentru că nu e timp pentru procedură normală, parlamentară.

UDMR condiţionează prezenţa la guvernare de respectarea acestui termen, luna iunie?

Despre acest subiect vom discuta după 30 iunie. Vreau să cred în continuare că un angajament este respectat, aşa cum toate angajamentele noastre scrise până acum au fost respectate şi asumate. Şi acesta trebuie asumat şi respectat.

Modelul polonez

Romania feliata in 12 regiuni. Dupa PDL, a venit randul USL sa faca imparteala. Voi ce credeti?

Varianta PDL de reorganizare a tarii

-► impartire in 8 regiuni, care se vor numi tot “judete”

-► actualele consilii judetene si prefecturi vor disparea

-► cele 8 judete vor fi conduse de Consilii Regionale si prefecturi

-► delimitarea Tinutului Secuiesc prin unirea judetelor Harghita, Covasna si Mures.

Proiectul PDL de reorganizare

Varianta USL ”Surupaceanu” de reorganizare a tarii

-► impartire in 12 regiuni

-► cele 12 regiuni vor fi alese in functie de Produsul Intern Brut al judetelor care vor forma aceste regiuni

-► “imprastierea” judetelor care alcatuiesc Tinutul Secuiesc

Proiectul deputatului PSD Mugurel Surupaceanu

In prezent, Romania este impartita in opt regiuni de dezvoltare, denumite dupa pozitia geografica, respectiv Nord-Vest, Nord-Est, Sud-Vest, Sud-Est, Sud, Vest, Centru, Bucuresti si Ilfov.

Cum ar arata Romania cu doar 8 judete. Ne vom schimba cu totii buletinele si numerele de la masini

UPDATE: Romania ar putea avea 8 judete mai mari, in loc de 42. Este ideea PDL de reorganizare administrativa a tarii, pornind de la actualele regiuni de dezvoltare. Iar guvernul, se grabeste sa definitiveze si un proiect de lege, in acest sens. Conform proiectului, actualele consilii judetene si prefecturi vor disparea. Atributiile lor vor fi preluate de 8 consilii regionale si prefecturi. In prezent, Romania este impartita in opt regiuni de dezvoltare, denumite dupa pozitia geografica, respectiv Nord-Vest, Nord-Est, Sud-Vest, Sud-Est, Sud, Vest, Centru, Bucuresti si Ilfov.

Noul Consiliu Regional va distribui fondurile europene pentru investitii: drumuri, sisteme de apa sau canalizare iar prefectura nou infiintata va avea birouri astfel incat oamenii sa nu mai bata zeci de kilometri daca au vreo problema. Cu alte cuvinte, pentru orice problema romanii vor merge la primarie si nu la fiecare agentie guvernamentala, ca pana acum. Apare insa si o problema: toti vom fi obligati sa ne schimbam cartile de identitate. Proiectul este sustinut in primul rand de Seful Statului. UDMR, desi partener de coalitie, are obiectii.Spre exemplu, uniunea doreste 16 regiuni, Iar opozitia respinge cu totul ideea. Guvernul se grabeste sa treaca legea pentru ca in perioada 2013-2014 ar putea incasa de la Comisia Europeana 10 miliarde de euro.

Ultimul lucru de care îi mai pot bănui pe cei din PDL e buna-credință. Buna-credință conform căreia regionalizarea României are la bază o cerință a Uniunii Europene și o tendință descentralizatoare asumată. Dacă ar fi fost așa, regionalizarea ar fi fost o prioritate pe care ar fi avut suficient timp să o supună dezbaterii publice, pentru a o adopta în cea mai bună formulă. Și care, de când se află la guvernare, ar fi avut timp să devină realitate.

De ce a devenit brusc o urgență regionalizarea? Asta după ani de ignorare și/ori de confuzie întreținută voit cu ideea regionalizării Ținutului Secuiesc? Răspunsul e destul de simplu. Pentru că ar fi tăiat drastic în clientela de partid (ar fi atins-o și pe cea rămasă în picioare de la PSD și PNL, dar mare masă care ar fi fost înlăturată ori nu ar fi avut acces la ciolan ar fi fost cea a principalului partid de guvernare). Argumentul conform căruia această rarefiere a ciolăniștilor se va face în cele din urmă nu stă în picioare – rarefierea se va produce după ce ciolăniștii s-au înfruptat din plin.

De ce se grăbesc cei de la PDL să regionalizeze România înainte de prima rundă de alegeri din 2012 (cele locale)? Răspunsul logic e ca șefii noilor regiuni să poată fi aleși cu această ocazie. În spatele acestui argument, aparent de bun simț, se ascunde însă o mare minciună: până la alegeri, primii președinți (sau voievozi, guvernatori, după cum ar putea fi numiți noii șefi) ai regiunilor vor fi numiți (pentru o lună, două sau jumătate de an, în funcție de momentul adoptării regionalizării). Cine îi va numi? Bisericuță într-un picior, ghici ciupercă ce-i…

Astfel PDL (și Coaliția de guvernare) își va asigura dintr-un singur foc controlul absolut al alegerilor locale, acestea fiind trecute din subordinea consiliilor județene (o mare parte din acestea conduse de PSD și PNL) în cea a regiunilor (cu primii șefi numiți de Guvern). Desigur, un asemenea scenariu ar putea fi anulat de o lege care să atribuie personalitate juridică regiunilor simultan cu prima tură de alegeri pentru conducerea lor. Dar, cum spuneam, prezumția de bună-credință în privința PDL am pierdut-o de ceva vreme.

În favoarea avantajelor (și necesității) regionalizării se pot aduce multe argumente. De asemenea, o discuție legată de modul (și de desenarea noilor regiuni) ar fi utilă. Cu condiția unei dezbateri reale și de bună-credință. În binele făcut cu forța și cu rea-credință nu am crezut și n-o să cred vreodată.

Preşedintele Tra­ian Băsescu a evitat să mai amintească ceva despre regionalizare în proiectul său de revizuire a Constituţiei. Articolul privind organizarea administrativă a ţării a rămas nemodificat în varianta prezidenţială, astfel încât Legea fundamentală, urmează să recunoască şi pe viitor doar comunele, oraşele şi judeţele. Traian Băsescu a explicat că termenul de „regiune” ar avea conotaţii negative amintind de perioada comunistă. Mai bine spus, aminteşte de organizarea teritorială impusă de sovietici după război. Întrucât amintirile sunt mai puternice decât prezentul şi mai importante decât viitorul, am renunţat la regionalizare peste noapte. Dar am găsit soluţia românească, în stilul în care inspectorul general de la Transporturi a reparat trenul ministerial cu o creangă ruptă din copac.

Adică nu mai răscolim amintirile, dar facem judeţe mamut, cât nişte regiuni. Colac peste pupăză, reorganizarea administrativă este musai să fie făcută de urgenţă, în caz contrar fiind în pericol să pierdem banii europeni. Ca urmare, chestiunea se discută la ceas de seară, când preşedintele se întâlneşte cu un grup de tovarăşi prin cotloanele Palatului Victoria.

Riscul pierderii fondurilor europene ne paşte, nu de acum, ci de la 1 ianuarie 2007, de când am devenit membri ai Uniunii Europene. Nici guvernul de atunci, nici acelaşi preşedinte Traian Băsescu nu au pus la punct un plan încă din 2005 sau 2006 pentru absorbţia miliardelor alocate de UE. Puteam învăţa în perioada de preaderare de la prietenii unguri, polonezi, cehi sau slovaci care cunoşteau mecanismele europene din 2004, anul precedentei extinderi a Uniunii. Dar nu ne-a trebuit. Am ajuns, în 2011, ţara cu cel mai prost rezultat în folosirea banilor europeni, bani acordaţi gratis pentru dezvoltarea României.

Uniunea Europeană, care ne-a alocat aceste fonduri generoase, este exasperată de incapacitatea autorităţilor de la Bucureşti de a băga în traistă ceea ce a dat Dumnezeu. Viitorul buget al UE va fi un teatru de luptă acerbă între statele europene, iar argumentul că au stricat orzul pe gâştele de la Bucureşti va fi o armă eficace în mâna celor care ar vrea o bucată mai mare de plăcintă. Dar transformarea României de azi pe mâine, fără dezbatere, fără dialog, într-o ţară cu opt sau zece judeţe umflate nu rezolvă problema. (…)

(…)

Regionalizarea şi structura Parlamentului

Subiectul este de importanţă majoră pentru viitorul ţării şi este legat strâns de modificarea Constituţiei. În această privinţă, Puterea şi Opoziţia au propuneri care ar merge foarte bine împreună, dar care, din nefericire, nu s-au întâlnit. De exemplu, regionalizarea ţării şi descentralizarea reală a administraţiei se bat cap în cap cu propunerea preşedintelui Traian Băsescu de a desfiinţa Senatul. În situaţia în care judeţele/regiunile vor avea un grad mai ridicat de autonomie decât în prezent, ele vor simţi nevoia unei reprezentări la nivelul politicii naţionale.

După ce vor descoperi avantajele libertăţii şi responsabilităţii proprii, după ce îşi vor crea proiecte proprii de dezvoltare şi vor intra în competiţie unele cu altele, vor afla că există probleme care nu pot fi rezolvate decât la nivel naţional în chip solidar şi în urma unor dezbateri parlamentare. Dar fără o a doua cameră a Parlamentului, vocea regiunilor nu va fi auzită. Aşadar Senatul ca o cameră a regiunilor (propusă de Opoziţie), aşa cum se întâmplă în Franţa sau Spania, ar fi o bună soluţie constituţională. Desigur, cu condiţia ca descentralizarea să fie luată în serios.

Se vede mai clar acum că fără o colaborare între Putere şi Opoziţie nu se pot face paşi înainte în subiectele esenţiale. Stilul „absolut” al puterii actuale face însă colaborarea dificilă, dacă nu imposibilă. La Convenţia Naţională a PDL, Vasile Blaga a avut meritul că a atras atenţia asupra acestui lucru, cu riscul personal de a fi acuzat încă odată de secrete conivenţe cu inamicul politic. (…)