Care sunt candidatii pentru Arhiepiscopia de Alba-Iulia?/ CE RASPUNDE PATRIARHIA ROMANA FATA DE ACTUL EXTREM AL PATRIARHIEI IERUSALIMULUI? CE VA URMA?/ Ciprul si Georgia “vor respect” si un loc mai sus in diptice. SMINTEALA LUPTEI PENTRU INFLUENTA INTRE BISERICI IA AMPLOARE (Stiri religioase 12 mai 2011)

• Theologhia:
  

PS Andrei Fagarasanul si PS Irineu Bitriteanul – Candidatii Sinodului Mitropolitan de la Cluj pentru scaunul vacant de Arhiepiscop al Alba Iuliei

Membrii Adunarii Eparhiale de la Alba Iulia mentin lista cu cei doi candidaţi eligibili pentru scaunul de Arhiepiscop al Alba Iuliei

• Claudiu Tarziu: Preasfinţitului Irineu Bistriţeanul i se pregăteşte scaunul episcopal al Albei

Dacă PS Irineu este destul de cunoscut, PS Andrei Făgărăşanul e un tînăr ierarh (n. 1967), care a fost hirotonit episcop de doar trei ani. Poate şi de aceea candidatura sa de acum pare formală.

(…) Lista finală a candidaţilor va fi înaintată Sfântului Sinod, care se va întruni în şedinţă de lucru, vineri, 19 mai 2011, la reşedinţa Patriarhală din Bucureşti, pentru a-l alege, prin vot secret, pe viitorul Arhiepiscop al Alba Iuliei.

Din informaţiile mele, PS Irineu porneşte cu prima şansă, parte din sinodali dorind să-i dea satisfacţie pentru pierderea scaunului de mitropolit. Totuşi, surprizele nu sînt excluse.

• Realitatea: Patriarhia Română critică pomana de la stat pentru activităţi sociale

Patriarhia Română susţine că legea privind parteneriatul stat-biserică are în componenţă şi unele aspecte discutabile, care pot fi remediate cu ocazia reexăminării cerute de preşedintele Traian Băsescu. Patriarhul Daniel i-a adresat o scrisoare Preşedintelui Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi a Senatului României pe această temă.

Patriarhul arată că asimilarea iniţială a tuturor cultelor sub denumirea de Biserică şi derularea dezbaterilor publice pornind de la această denumire este forţată şi incorectă, mai ales pentru cultul mozaic şi cultul musulman. totodată, limitarea domeniilor în care statul sprijină activităţile sociale ale cultelor, fiind vizate doar activităţile pentru tineri, bătrâni, victime ale calamităţilor naturale, persoane cu dizabilităţi sau aflate în sărăcie severă: “Or, Biserica Ortodoxă Română desfăşoară activităţi de asistenţă socială şi pentru şomeri, migranţi, dependenţi ş.a”.

“Legea pune în concurenţă directă Biserica Ortodoxă Română cu minorităţile religioase, care sunt masiv sprijinite financiar din străinătate, fără referire expresă în text la criteriul proporţionalităţii, enunţat clar în Legea cultelor (nr. 489/2006), criteriu care corespunde contribuţiei la bugetul de Stat a credincioşilor diferitelor culte. Există riscul pentru credincioşii ortodocşi, în actuala formulare a legii, de a fi supuşi prozelitismului altor culte doar pentru că acestea au structuri de asistenţă socială mai performante, datorită fondurilor primite din străinătate”, se mai arată în comunicat.

Patriarhia Română mai susţine că nu este garantată continuitatea sprijinului pe toată durata activităţii sociale în cazul unor activităţi pe termen lung, nici dreptul cultelor de a participa la evaluarea proiectelor, ci se foloseşte sintagma “după caz”.

“Sprijinul de 80% de la buget este mai incert decât sprijinul de 98% din Fondul Social European (fonduri europene), contribuţia proprie a cultelor fiind doar de 2%. Legea acordă prerogative prea largi autorităţilor locale (elaborează raport de oportunitate asupra proiectelor) şi celor centrale (apelul de proiecte), fără a se preciza unde intervine iniţiativa cultelor, care sunt reduse la rolul de simpli executanţi ai demersurilor şi intereselor autorităţilor de stat, nu de parteneri, aşa cum se enunţă în titlu“, mai susţine Patriarhia.

• Basilica:
   

  

RELAŢIILE PATRIARHIEI ROMÂNE CU PATRIARHIA IERUSALIMULUI, PE AGENDA ŞEDINŢEI SFÂNTULUI SINOD AL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE DIN 19-20 MAI 2011

Referitor la comunicatul postat în ziua de 9 mai 2011 pe site-ul oficial al Patriarhiei Ierusalimului, cu titlul: „Patriarhia Ierusalimului a întrerupt comuniunea cu Patriarhia Română”, precizăm:

Deşi în urma vizitei la Patriarhia Ierusalimului a Preasfinţitului Părinte Ciprian Câmpineanul, Episcop vicar patriarhal, din ziua de 15 aprilie 2011, s-a convenit iniţierea unui dialog bilateral frăţesc între cele două Patriarhii pentru identificarea unei soluţii privind existenţa Aşezământului românesc de la Ierihon, Patriarhia Română constată cu surprindere şi regret că Patriarhia Ierusalimului a luat o decizie unilaterală.

Problema atitudinii Patriarhiei Ierusalimului faţă de Aşezământul românesc de la Ierihon, cămin pentru pelerinii români care vizitează Ţara Sfântă, precum şi relaţiile Patriarhiei Române cu Patriarhia Ierusalimului vor fi discutate în şedinţa de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din zilele de 19-20 mai 2011.

Conferinţă de presă la Palatul Patriarhiei

La Palatul Patriarhiei, în Sala Consilium, a fost organizată astăzi, 12 mai, o conferinţă de presă în legătură cu hotărârea Patriarhiei Ierusalimului referitoare la Aşezământul Românesc de la Ierihon. Conferinţa de presă a fost susţinută de Preasfinţitul Părinte Ciprian Câmpineanul, Episcop-vicar patriarhal, care a declarat că decizia Patriarhiei Ierusalimului de a întrerupe comuniunea cu Patriarhia Română este una extremă.

„Măsura de caterisire a părintelui Ieronim mi se pare nedreaptă, pripită şi nefondată din punct de vedere canonic pentru că părintele Ieronim Creţu nu este un cleric al Patriarhiei Ierusalimului, şi în plus nu a fost chemat, citat, nu i s-a dat posibilitatea să se apere pentru că el este cel care s-a ocupat de construirea aşezământului. Măsura de întrerupere a comuniunii cu Patriarhul României, adică ştergerea sa din Diptice, de asemenea a fost o măsură extremă care nu poate să fie luată decât în situaţii extreme, atunci când un Patriarh al unei Biserici cade într-o erezie, în situaţii foarte grave. Noi ştim din istorie că întotdeauna problemele de ordin administrativ s-au putut rezolva pe cale amiabilă”, a spus Preasfinţitul Părinte Ciprian Câmpineanul, după cum informează Radio TRINITAS.

„Noi credem că până la urmă vom ajunge la o înţelegere frăţească, deoarece Biserica Ortodoxă Română doreşte cooperarea, consultarea şi reconcilierea. Ne-a surprins şi ne-a durut faptul că s-au grăbit să ia o asemenea măsură unilaterală, atâta vreme cât convenisem să iniţiem un dialog oficial între două delegaţii de ierarhi ale celor două Biserici. Nu cunoaştem motivul pentru care s-a întrunit Sfântul Sinod al Patriarhiei Ierusalimului atât de repede în ziua de 9 mai ca să ia o astfel de decizie, dar sperăm că vor răspunde solicitării noastre de după şedinţa Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române de săptămâna viitoare, când se va institui această delegaţie de ierarhi ce urmează să se deplaseze la Ierusalim şi sperăm ca Patriarhia Ierusalimului să răspundă solicitării noastre de dialog. Reacţia noastră a fost de surprindere, dar totodată ne exprimăm speranţa că se va ajunge la o înţelegere frăţească şi vom depăşi această criză spirituală între Biserici”, a mai declarat Preasfinţia Sa.

• Karadeniz Press: Axa clericala Moscova-Ierusalim loveste iar in Romania pentru Basarabia

nteresele comune ale axei religioase Ierusalim-Moscova loveste din nou Romania pe seama Mitropoliei Basarabiei. Cunoscuta despre devotamentul ei fata de Patriarhia Rusa, institutia omoloaga de la Ierusalim a gasit in sfarsit un “cassus beli” impotriva bisericii surori de la Bucuresti. Pentru a intelege exact cum s-a ajuns la aceasta ruptura dintre cele doua biserici pe motivul asezamantului de la Ierihon trebuie remomorat un aspect extrem de important produs la 30 ianurie 2008, atunci cand decizia Sinodului Bisericii Ortodoxe Romane de a activa trei eparhii in cadrul Mitropoliei Basarabiei, in Republica Moldova, pe ceea ce Patriarhia Rusa numeste teritoriu canonic al Bisericii Ortodoxe Ruse este un act de condamnat in opinia Patriarhul Ierusalimului, Theophilos. Mai mult acesta i-a trimis la acea data patriarhului Moscovei si al Intregii Rusii, Aleksei al II-lea o scrisoare data publicitatii la Moscova in care primul spunea ca problema deschiderii de eparhii nu vizeaza doar bisericile-surori rusa si romana, dar si intreaga lume ortodoxa. Cu alte cuvinte, Patriarhia Ierusalimului era de acord cu pozitia Moscovei in ceea ce priveste asa-zisul teritori canonic al Rusiei in Basarabia. Potrivit patriarhului Theophilos, Patriarhia Ierusalimului examina atunci toate detaliile si aspectele acestei probleme, considerand ca la solutionarea ei trebuie sa fie respectat “sistemul existent deja de administrare canonica, care reglementeaza hotarele jurisdictionale ale Bisericilor Ortodoxe nationale. Si se pare ca s-a rezolvat. La picioarele rusilor

Marea bisericeasca slava, dar si satelitii care graviteaza in jurul Patriarhiei Moscovei au dat de asemenea dreptate lui centrului de la Moscova. Anterior sprijinului Ierusalimului fata de pozitia Patriarhiei Ruse in conflictul cu Patriarhia Romana, pozitii de sustinere a Bisericii Ruse au exprimat si mitropolitii Serbiei si Poloniei, precum si cel al Cehiei si Slovaciei. Toate acestea au plecat de la decizia Sinodului Bisericii Ortodoxe Romane din 26 octombrie, de a reactiva trei eparhii istorice pe teritoriul Republicii Moldova care a provocat o reactie dura din partea Patriarhiei Ruse, dar si din partea Mitropoliei Moldovei, supusa canonic Moscovei, cat si a autoritatilor comuniste aflate atunci la guvernare in frunte cu Vladimir Voronin.

• Parintele Savatie Bastovoi: Va face patriarhul Teofil și ceilalți pași canonici pe care îi presupune o adevărată rupere a comuniunii?

(…) Motivul ruperii comuniunii, acela de reacție la intruziunea Patriarhiei Române în teritoriul canonic al Patriarhiei Ierusalimului, este unul canonic. Și totuși, în ultima sută de ani au existat multe gesturi anticanonice din partea bisericilor surori care nu au fost sancționate prin rupere de comuniune.

Reacția Patriarhiei Ierusalimului are loc la puțină vreme după întrunirea de la Chambesy (Elveția), unde s-a discutat revederea poziționării în diptice a bisericilor istorice în funcție de realitățile de azi. Astfel Patriarhia Moscovei și Patriarhia Română, care depășesc numeric multe din patriarhiile istorice, au intrat într-un ușor conflict cu patriarhii elenofoni, printre care și cel al Ierusalimului. Alierea Patriarhiei Române cu Patriarhia Moscovei în cadrul reuniunii de la sfîșitul lui februarie de la Chambesy a fost o surpriză pentru elenofoni, după cum comentează presa eclesială din Grecia.

S-ar putea ca ruperea comuniunii anunțată patriarhului Daniel de către Patriarhia Ierusalimului să urmărească doar o daună de imagine a celui din urmă pentru slăbirea frontului comun pe care Patriarhia Română pare să-l facă cu Patriarhia Moscovei. Va rămîne ruperea de comuniune dintre cei doi patriarhi doar o simplă ciocnire de orgolii sau vor urma pașii canonici inevitabili? Adică, potrivit rînduielii canonice, patriarhul Ierusalimului ar fi trebuit să trimită deja scrisori canonice către toți capii bisericilor cu care se află în comuniune pentru a anunța ruperea comuniunii cu patriarhul Daniel, iar ceilalți ar urma să aleagă cu cine rămîn în comuniune, cu Teofil sau cu Daniel?

(…) De felul în care va fi gestionat conflictul dintre cei doi patriarhi depinde în mare măsură stilul relaționării în biserică de acum încolo.

• Theologhia:

Sfintirea altarelor bisericilor Asezamantului Romanesc de la Ierihon si a unei placi comemorative pentru Casa de Pelerini de catre Patriarhul Teoctist cu ocazia pelerinajului din 2000 la Locurile Sfinte<

Patriarhul Ecumenic Bartolomeu doreste o intalnire cu patriarhii ortodocsi din Orientul Mijlociu

Dorinta Patriarhului Ecumenic de a convoca anul acesta o intalnire cu intaistatatorii ortodocsi din Orientul Mijlociu pentru a “examina şi aprofunda instabilitatea situaţiei politice actuale în ţările Orientului Mijlociu“ nu este rea, daca tinem cont de recentele revolutii primavaratice din tarile arabe; cel putin acest lucru creaza cadrul perfect si justificarea pentru o astfel de reuniune. Problema este ca aflam ca aceasta intalnire va fi, intamplator – desigur :), si “ocazia pentru a înfrunta [! – n.m.] o serie de problematici de ordin general cu privire la relaţiile inter-ortodoxe şi pregătirea viitorului sinod panortodox”. Era de la sine inteles ca se vor aborda [“infrunta”] si piedicile aparute in ultima vreme la intalnirea de la Chambesy (22 / 26 februarie 2011) a Comisiei pregatitoare inter-ortodoxe a viitorului Sinod Panortodox, in legatura cu modul proclamarii autocefaliei Bisericilor locale Ortodoxe, problema dipticelor, precum si tot mai acuta problema a diasporelor. De ce spun ca era previzibil acest lucru? Deoarece toti primatii care urmeaza sa fie convocati, in afara de Patriarhul Ignatie al IV-lea al Antiohiei (desi slujeste, cf. traditiei, si in limba greaca), sunt de nationalitate greaca, iar bisericile pe care le pastoresc fie fac parte din vechea Pentarhie greaca, fie sunt autocefale inca din “veacul de aur” (sec. V) al Bisericii, veac al sfintilor parinti de limba greaca. Deci primatii ce urmeaza a fi convocati sunt elinofori si vor sprijini cauza Patriarhului Ecumenic, care isi vede pozitia de lider al Ortodoxiei tot mai amenintata de influenta tot mai crescanda a Patriarhiei Ruse, mai nou sprijinita, in anumite demersuri, de Patriarhia Romana. Au si motiv pentru asta… deoarece, desi au un numar relativ mic de credinciosi in comparatie cu “noile” patriarhate ale Rusiei si Romaniei, prin traditie aceste biserici ocupa primele locuri in diptice si intentioneaza sa pastreze si pe viitor aceeasi ordine. Mai nou, la Chambesy, Biserica Ciprului dorea sa fie inscrisa mai sus in diptice, intamplator, nu-i asa? Cine stie, poate ca i se va implini cererea, daca va sprijini cauza Patriarhului Ecumenic de Constantinopol pentru viitorul Sinod Panortodox… Este, deci, interesant de urmarit pe mai departe strategia Patriarhului Ecumenic de a-si atrage sustinatori in lupta pentru mentinerea pozitiei de primat intre egali al Ortodoxiei – dan.camen.]

Casa de Cultură a Studenţilor din Cluj va primi numele “Bartolomeu Valeriu Anania”, iar Piaţa Karl Liebkhnecht numele Papei Ioan-Paul al II-lea

Bisericile creştine, atacate din nou la Cairo

• Moldova ortodoxa: Biserica Ortodoxă din Cipru pretinde locul Patriarhiei Moscovei

Întîistătătorul Bisericii Ortodoxe Cipriote, arhiepiscopul Hrisostom, într-un interviu acordat canalului elen ΣΚΑΪ a declarat că actuala poziție a Bisericii Cipriote în Dipticile ortodoxe nu corespunde situației reale. Conform părerii arhiepiscopului Hrisostom, Biserica pe care o reprezintă trebuie să ocupe a cincea poziție în acest tabel de ranguri, imediat după patriarhiile Orientului. Astfel, Biserica Cipriotă ar prelua poziția deținută actualmente de către Biserica Rusă. Anterior, o declarație în acest sens a făcut și episcopul de Pathoss Gherorghios, un alt ierarh cipriot.„Rușii au devenit creștini în veacul al X-lea, iar noi – în secolul I. Cerem respect. Confirmăm faptul că am am anunțat Patriarhia Ecumenică despre faptul că solicităm în continuare a cincea poziție”, a declarat arhiepiscopul Hrisostom, citat de portalul www.pravmir.com. ”Suntem o Biserică mică, dar deținem o moștenire imensă”, a adăugat ierarhul.

Amintim că disensiunile referitoare la poziția în Dipticele ortodoxe, dimpreună cu disputele referitoare la procedura de recunoaștere a autocefaliei Bisericilor Ortodoxe, au sortit eșecului întrunirea pan-ortodoxă de la Chambesy (Elveția), de la finele lunii februarie a anului curent. Întrunirea de la  Chambesy și-a propus a fi o etapă premergătoare a a Sfantului si Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe, care nu s-a mai întrunit de un mileniu, de la Marea schismă din 1054.  Cele două poluri ale lumii ortodoxe, Constantinopolul și Moscova, s-au confruntat pe ambele chestiuni discutate la Chambesy, soldînd astfel cu eșec multașteptatul eveniment pan-ortodox.

O altă lovitură asupra prestigiului Bisericii Ruse ar fi și solicitarea Bisericii Ortodoxe Georgiene, care-și revendică poziția a șasea în Diptice, argumentîndu-și pledoaria de pe poziții similare cu ale Ciprului. Astfel, Biserica Rusă ar trece pe poziția a șaptea, fapt ce nicidecum nu corespunde intențiilor de hegemonie ale Patriarhiei Moscovei.

Comisia de la Chambesy nu a putut lua o decizie nici în unul din cele două cazuri, întrucît regulamentul prevede unanimitatea a toate cele 14 Biserici Ortodoxe Autocefale.

• Presa ortodoxa de limba greaca:
  

Mitropolitul Nikolaos Mesogaias – Scurt interviu

Câţi dintre creştinii ortodocşi din Grecia sunt creştini cu adevărat?

Cred că numărul acestora este foarte mic. Iar pentru acest lucru suntem vinovaţi ca Biserică, deoarece ne-am complăcut şi laicizat, mai simplu spus, funcţionăm instituţional, nu mistagogic. Adică, să-i luăm altfel pe oameni şi, încetul cu încetul, să-i conducem spre taina lui Dumnezeu.

Vă deranjează faptul că cei mai mulţi ajung la biserică cu jumătate de oră înainte de Înviere şi pleacă după „Hristos a înviat”?

Nu mă deranjează, dar este ca şi cum s-ar duce la o nuntă şi, imediat după ce apare mireasa şi începe nunta, ei pleacă. E păcat. Se nedreptăţesc pe ei înşişi.

(…)

De ce aţi înapoiat statului elen salariul dumneavoastră?

Ceea ce e cu adevărat interesant este faptul că statul elen este incapabil până şi să-mi taie salariul. Încă sunt plătit, iar salariul merge la fundaţii. Măcar de mi-ar suspenda calitatea de funcţionar public. Nu doresc să fiu funcţionar al Statului.

Aşadar, sunteţi pentru separarea Bisericii de Stat?

Da. Biserica, cu cât este mai dezlegată de Stat, cu atât este mai Biserică. Devine mai apropiată de mesajul pe care îl propovăduieşte. În acest moment, făcând parte din sistemul politic, se prăbuşeşte împreună cu acesta.

• Parintele Savatie Bastovoi:

Ambasadorul Poloniei le-a pus sare și piper pe rană homosexualilor moldoveni

9 mai moldovenesc. Ziua Europei și Ziua Biruinței sovietice s-au suprapus

Deranjați că Hristos a înviat. Luptătorii antidiscriminare și-au scos cearșafurile în public

“O utopie antimasonică”. Dumitru Crudu mă critică pentru că am criticat masoneria

• Moldova ortodoxa: Părintele Ciaplin, șeful Departamentului Sinodal pentru Conlucrarea Bisericii cu Societatea al Patriarhiei Moscovei, e la modă