Institutul pentru Politici Publice (IPP) solicită Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI) să retragă proiectul de Ordonanţă a Guvernului pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români şi pentru completarea Ordonanţei de Urgenţă nr.102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European, având în vedere nefundamentarea acestuia, precum şi costurile excesive şi inoportune în acest moment pentru implementarea unei asemenea măsuri, se arată într-un comunicat de presă al IPP. IPP a participat la dezbaterea publică organizată de MAI pe marginea proiectului de act normativ, prilej cu care reprezentanţii Institutului au adresat o serie de întrebări reprezentanţilor Ministerului.  “Considerăm că răspunsurile furnizate nu sunt de natură să justifice prioritatea proiectului, extrem de costisitor pentru administraţia românească în actualul context marcat de criză, şi cerem pe acest fond retragerea iniţiativei. Reiterăm, totodată, întrebările formulate şi solicităm public Ministerului să formuleze un răspuns. Există o creştere semnificativă a furturilor de identitate prin falsificarea actualelor carduri de identitate care să justifice apariţia unora noi cu elemente de securitate sporite? Având în vedere că în motivarea acestui act se face referire la Directiva privind libera circulaţie şi şedere a persoanelor pe teritoriul UE, solicităm MAI să ne precizeze unde în cadrul acesteia există o prevedere care obligă România să adopte un alt model de carte de identitate. Având în vedere că MAI iterează condiţionarea accesului la spaţiul Schengen de adoptarea acestor noi carduri, solicităm reprezentanţilor Ministerului să ne prezinte măcar un document oficial care ne impune adoptarea noilor carduri drept condiţie de acces. Solicităm MAI să precizeze de ce a renunţat la procedura de a permite persoanelor care, din convingeri personale, refuză eliberarea unui act biometric să poată solicita eliberarea unui act nebiometric, la fel ca la reglementările privind paşapoartele.
Solicităm MAI să precizeze care este raportul de cost între un card de identitate fără date biometrice şi unul cu date biometrice. În final, atragem atenţia asupra faptului că jurisprudenţa CEDO interzice expres colectarea sistematică a datelor biometrice ale cetăţenilor statelor semnatare”, se arată în comunicat.

Reprezentanţii ONG-urilor pentru drepturile omului, precum şi lideri de opinie, au criticat, într-o dezbatere de vineri, legislaţia privind introducerea cărţii de identitate electronice, susţinând că aceasta contravine prevederilor Constituţiei şi încalcă dreptul la viaţă privată.

Membrii APADOR-CH, prezenţi la dezbaterea pe tema introducerii cărţii electronice de identitate organizată la sediul Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI), au arătat că, în primul rând, actul normativ propus de minister nu respectă prevederile Legii 52 pentru că nu a fost publicat cu 30 de zile înainte de a fi supus aprobării.

Totodată, OUG care reglementează implementarea sistemului de cărţi electronice de identitate contravine prevederilor Constituţiei, spun reprezentanţii APADOR-CH, pentru că încalcă dreptul la viaţă privată.

Aceştia au arătat că nu se justifică prelevarea obligatorie de amprente cetăţenilor, motivând că oamenii ar fi trataţi ca nişte infractori. În plus, membrii ONG-ului au precizat că nu există dreptul de opţiune al cetăţenilor privind cartea de identitate pe care o vor primi, subliniind că oamenii au toate garanţiile să se îndoiască privind respectarea drepturilor sale.

“Este dreptul omului să nu fie supus unui experiment. Trebuie să existe dreptul de a alege între cele două cărţi de identitate. Lăsaţi oamenii să aleagă şi dacă sunt suficiente garanţii pentru aceste cărţi de identitate, atunci le vom adopta cu toţii, dar nu de la început, cum vreţi dumneavoastră“, a spus un reprezentant al ONG-ului.

Nu în ultimul rând, reprezentanţii societăţii civile au criticat faptul că prea multe instituţii ale statului au acces la o multitudine de date personale.

Drept răspuns, comisarul-şef Sorin Bălaşa, de la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, a spus că procesul de amprentare pentru cartea de identitate electronică nu este asemănător celui aplicat infractorilor.

“Sunt dispozitive electronice, care reţin imaginea digitală a amprentelor de la două degete. Nu este o amprentare propriu-zisă, iar datele acestea nu sunt stocate într-un sistem extern, ele sunt folosite doar în realizarea cărţii de identitate şi rămân în cip-ul din acest document. Ulterior, ele pot fi folosite pentru a efectua comparaţii, în caz de necesitate, între datele stocate de cip şi amprentele persoanelor care deţin cadrul”, a spus Sorin Bălaşa.

El a mai spus că documentele de identitate aflate, în prezent, în circulaţie au fost realizate în anii ’90 şi pot fi uşor falsificate. Totodată, o serie de falsuri constatate de poliţişti în ultima vreme au fost realizate prin însuşirea unei cărţi de identitate reale de către infractori, actele aparţinând, de fapt, unor persoane care seamănă cu aceştia.

Bălaşa a menţionat că, în 2009, falsurile de identitate au crescut cu aproximativ şapte la sută faţă de anul 2008 şi că tehnicile de falsificare au avansat, iar preţurile echipamentelor folosite de infractori au scăzut.

Comisarul-şef a mai explicat că cip-ul din interiorul cardului electronic funcţionează ca un procesor, care are mai multe partiţii cu diferite niveluri de securizare. Astfel, amprenta cetăţeanului şi imaginea facială reprezintă cea mai securizată partiţie şi nu poate fi modificată.

Sistemul electronic de identificare a fost criticat şi de reprezentanţii altor ONG-uri prezenţi la dezbatere, unii din ei invocând posibilitatea spargerii codurilor de acces ale cip-ului, alţii referindu-se la informaţiile insuficiente furnizate, până în prezent, de MAI privind modul de funcţionare a acestor carduri electronice, iar alţii criticând costurile ridicate ale investiţiei, într-o perioadă în care priorităţile statului ar trebui să fie altele.

Astfel, costurile pentru implementarea unui asemenea sistem depăşesc 30 de milioane de euro, iar licitaţia începe în 25 august.

Reprezentanţii MAI vor ca, de la 1 ianuarie 2011, românii să aibă numai cărţi de identitate electronice.

Totodată, prin noua legislaţie se introduce posibilitatea ca unei persoane să-i fie eliberat acest act de identitate chiar de la vârsta de şase ani.

“S-a plecat de la ideea unei alternative la paşaport pentru minorii de între şase şi 14 ani. Vârsta de şase ani a fost propusă pentru că de atunci se pot identifica datele biometrice ale unei persoane, dar nu e bătută în cuie pentru a fi introdusă în lege. Pot apărea modificări”, a precizat Sorin Bălaşa.

MAI a supus dezbaterii publice, până în 20 august, proiectul de OUG ce reglementează folosirea cărţii de identitate electronice şi care prevede inclusiv definiţia acestuia.

“Cartea electronică de identitate este de tip smartcard şi conţine date cu caracter personal, inclusiv date biometrice ale titularului, în format tipărit şi/sau în format electronic, precum şi elemente de particularizare şi de siguranţă”, potrivit proiectului legislativ.

Proiectul de lege stabileşte că actele electronice de identitate pot fi eliberate numai persoanelor având capacitate deplină de exerciţiu.

În ceea ce priveşte eliberarea cărţii de identitate electronice, persoanele interesate vor completa un formular-tip emis de angajatul serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor şi care va conţine datele cu caracter personal, actualizate, ale solicitantului.

Persoana care solicită eliberarea unei noi cărţi electronice de identitate va prezenta, în susţinerea cererii, documentele cu care face dovada adresei de domiciliu şi, după caz, a adresei de reşedinţă, iar documentele cu care se face dovada numelui de familie şi a prenumelui, a datei de naştere, a stării civile şi a cetăţeniei române vor fi prezentate numai dacă au intervenit modificări cu privire la ele, se arată în articolul 13, alineatul 6 al legii.

Preluarea datelor biometrice pentru cardul electronic se va face numai în prezenţa titularului, la sediul serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor sau al Direcţiei Generale de Evidenţă a Persoanelor, respectiv al misiunii diplomatice care înregistrează cererea pentru eliberarea acestuia.

MAI intenţionează ca, pe măsura dotării misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare ale României din străinătate cu echipamentele tehnice necesare eliberării cărţii electronice de identitate, cetăţenii români care au domiciliul în România şi se află temporar în străinătate să poată depune cererea pentru eliberarea cardului electronic la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale din statul respectiv, dacă, din motive temeinice, nu se pot deplasa în ţară.

Totodată, articolul 16 indice 1 stipulează că prima carte electronică de identitate se eliberează la vârsta de 14 ani sau, opţional, la şase ani.

În cazul în care o persoană solicită eliberarea unei cărţi de identitate electronice, însă nu prezintă toate documentele necesare, acesteia i se va elibera o carte de identitate provizorie. Acelaşi lucru se aplică şi persoanelor netransportabile, cărora nu li se poate realiza procedura de preluare a datelor biometrice.

Cartea de identitate provizorie poate avea un termen de valabilitate de 45 de zile (dacă actul de identitate precedent a expirat, dacă titularul şi-a modificat numele/prenumele, prenumele părinţilor, data sau locul naşterii, dacă actul pe care îl deţinea s-a deteriorat sau dacă acesta a fost pierdut/furat) sau de la o lună la un an (dacă solicitantul nu are toate documentele necesare sau dacă este vorba despre o persoană netransportabilă).

Proiectul de OUG mai stabileşte, la articolul 43 indice 1, că angajaţii serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor care nu îşi îndeplinesc atribuţiile privind emiterea cărţilor de identitate electronice vor fi amendaţi de la 200 la 500 de lei”.

***

“Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal a dat aviz negativ pentru propunerea de acordare de carti electronice de identitate minorilor sub 14 ani. Propunerea “aduce atingere dreptului la viata privata al minorilor lipsiti de capacitate de exercitiu raportat la colectarea si stocarea datelor biometrice ale acestora, respectiv imaginea si amprenta a doua degete“, se precizeaza intr-un comunicat al Autoritatii.

“Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal si-a exprimat avizul negativ fata de proiectul Ordonantei de urgenta a Guvernului pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenta, domiciliul, resedinta si actele de identitate ale cetatenilor romani si pentru completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulatie pe teritoriul Romaniei a cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene si Spatiului Economic European”, sustine Autoritatea.

Proiectul OUG prevede eliberarea optionala a cartii de identitate electronice pentru copii de la varsta de 6 ani si a cartii electronice de rezidenta pentru copii de la varsta de 12 ani.

Autoritatea nationala de supraveghere a cerut ca varsta minima sa fie de 14 ani, deoarece “de la aceasta varsta minorul are capacitate de exercitiu restransa si in acelasi sens sunt si reglementarile sistemului Eurodac (ce contine datele solicitantilor de azil si ale strainilor retinuti la trecerea ilegala a unei frontiere externe)”.

In plus, varsta minima de 14 ani este recomandata si de Autoritatea Europeana pentru Protectia Datelor, pentru ca utilizarea datelor biometrice prezinta riscuri speciale, constituind date sensibile.

“Autoritatea nationala de supraveghere a cerut stabilirea varstei minime de 14 ani si pentru emiterea cartii electronice de rezidenta, in cazul strainilor“, se scrie in comunicat.

  1. Le-am zis-o si eu :-) 2 chestii: Unu - nu exista niciun argument pentru a nu pastra cartile de identitate electronice si cele clasice
  2. Doi: detaliile de securitate si protectie trebuie incluse in actul normativ - si facuta o analiza interna si externa a actului normativ

MAI: Nu folosim tehnologia RFID, ci contactless smartcard

36 Comentarii »