Martirii si mortii nostri n-au avut morminte, n-au fost ingropati in cimitire unde supravietuitorii lor, generatiile de maine, sa poata rosti o rugaciune intru pomenirea lor. Slugile Satanei au vrut sa le stearga pentru totdeauna orice urma, tocmai pentru ca, nu le-au putut ucude sufletul. Noi tinerii legionari de atunci, n-am renuntat insa la vis si stam de garda acolo sus, pe locurile unde ne-a azvarlit istoria, sa povatuim generatiilor care vor veni dupa noi. Numai ei ne vor crede pentru ca n-au fost ispititi de duhul necuratului. Si ei ne vor unge ranile de pe trupurile sfartecate in prigoane si anchete, lagare si temnite, in odioasele demascari: numai ei vor intelege de ce am fost atat de urati de dusmanii nostri. Nu vor cunoaste unde ne sunt mormintele, dar vor auzi glasul tainic al atator patimiri pentru acest neam batjocorit si oropsit. Ei vor aprinde in fata sfintelor altare lumanari de jertfa pentru odihna tuturor mortilor nostri. Sufletele curate si cinstite ale unui tineret care nu a cunoscut zgura pacatului si a intinarii, ura si patima politica, dorinta de putere, isi vor aduce aminte de noi. Aceste suflete curate, animate de un ideal sfant, de dragoste pentru Dumnezeu, de aproapele si de neamul lor. Nu patimasii, nu lasii, nu tradatorii, nu cei manati de dorinte animalice, nu cei care si-au vandut sufletul Satanei sau vreunei oculte vor avea dreptul sa vorbeasca in numele neamului si sa-l conduca.
Nu exista jertfa in care sa se fi varsat sange nevinovat de care Dumnezeul dragostei si al dreptatii sa nu-si aduca aminte. El va alege din neamul nostru barbati neinfricati care sa lupte cu cuvantul, evocand generatiilor viitoare sutele de mii de jertfe, ca pe ele sa se cladeasca ” o tara sfanta ca soarele sfant pe cer”. Arma noastra va fi cuvantul si prin el vom transmite celor ce vor veni dupa noi nazuintele si patimirile noastre.

(Acest fragment este si o dedicatie pe care o fac fratilor de la …”Razboi intru Cuvant”.)

Pe vremea comunismului nu s-a facut nimic de frica. Din 1989 incoace iar nu s-a facut mare lucru. Nu avem o societate civila, nu exista solidaritate, suntem dezbinati cum bine s-a subliniat si pentru toate acestea noi crestinii ortodocsi avem o mare parte de vina. Macar acuma cand e cam 12 fara 20 si timpul fuge spre cel de-al 12-lea ceas ar fi cazul sa ne desteptam…

Asa este. Sunt intrutotul de acord cu ceea ce ai spus.

Frumos exemplu, dar stii cum e cu smerenia. Treaba e foarte COMPLICATA si DELICATA, o spun si Sfintii Parinti. O au tocmai cei care se considera cei mai pacatosi, si care nu constientizeaza smerenia lor, pentru ca se considera cei mai nevrednici …

De fapt prigoana si martirajul dau valoare crestinismului.
Se creaza un fel de echilibru caci asta nu inseamna “hai sa facem sa fie prigoana si martiraj” caci omul e neputincios si fricos, se gandeste “oare voi rezista?”
Dar ne mangaiem cu gandul ca sunt multi mucenici si martiri care ne vor ajuta prin rugaciunile lor.
Tu intrebi “cati inteleg sau sunt atinsi de drama marturisitorilor” eu intreb “cati stiu despre ei?” sau “pe cati i-ar interesa sa afle?” aici e problema:
1. ca toate astea nu ajung la oameni, foarte greu si foarte rar aproape zero
2. atitudinea de a inlatura din viata pina si “povestile neplacute”….dar privitul unui film horror se accepta.

Pentru noi ceilalti vin intrebarile tale. Eu personal am luat-o asa:
Ma aflu intr-un tunel in care nu pot merge decat inainte (timpul se scurge). Tunelul imi ofera doua sanse, amandoua extrem de “neconfortabile”: sa merg inainte spre martiraj cu toate durerile si necazurile de rigoare spre lumina din capat (Hristos) sau sa-mi cada ceva in cap pe parcurs si sa ma zdrobeasca (mor ori de boala, ori de razboi, ori pur si simplu in accident).
Ambele variante sunt groaznice pentru ca “voi da ochii cu Domnul” si “vai de pacatele mele”.
Dumnezeu are grija si de astia slabi si fricosi ca noi, totul e sa-I cerem.

citeam cu ceva timp in urma romanul scriitoarei germane Gertrude LeFort, “Ultima la esafod” bazat pe povestea adevarata a unor calugarite ghilotinate in timpul Revolutiei Franceze pt. ca refuzau sa isi abandoneze credinta in Dumnezeu.

Una, o novice, cea mai tanara dintre ele, era teribil de sensibila si fricoasa din fire si lesina numai cand auzea de ghilotina. Se temea ca frica o va determina sa se lepede de credinta. La polul opus se situa o alta care isi dorea neaparat sa aiba parte de decapitare si prin aceasta de martiraj. Spre deosebire de cea fricoasa care era smerita si se considera pe sine un nimic, aceasta era cam mandra si semeata.

Dumnezeu a randuit altfel decat doreau oamenii: in ultimul moment a dat curaj celei fricoase sa urce pe esafod cantand alaturi de surorile ei si a impiedicat arestarea celei curajoase care era prea mandra pentru a merita mucenicia.

Mi-a placut mult concluzia cartii: mucenicia e un dar de la Dumnezeu si se da numai celor smeriti indiferent cat de slabi se cred ei.

Sacii trebuie sa-i producem noi fiecare cu o viata foarte simpla care sa ne arda trupul si lacrimi multe, iar cenusa trebuie sa fie rezultatul arderii pacatelor noastre, adica hotararea noastra a fiecaruia de a pacatui cat mai putin.

Acum supun discutiei niste observatii de-ale mele la cele spuse de voi.
Daca analizam evenimentele petrecute in Romania incepand cu ’45, veti vedea ca nu prea am avut multe sanse. Din capul locului vreau sa intelegeti ca nu caut scuze, ci sa intelegem de ce s-a intamplat asa si continua sa se intample lucruri si mai rele. E de folos asta pentru a stii sa-i ajutam pe cei din jurul nostru sa inteleaga. Chiar si pe cei care vor vacante nu stiu pe unde…am si eu in jurul meu gramada de oameni care viseaza “cai verzi pe pereti”.
Cu fiecare din noi Dumnezeu a facut o minune, prin cineva, cumva am primit un dar de la Dumnezeu: ne-am trezit la credinta.
Si noi nu trebuie sa pastram asta pentru noi ci sa dam mai departe, dar trebuie sa stim cum.

1. Miron spunea ca nu am fost solidari cu cei progoniti de comunisti, poate parintii nostri, dar nu noi. Eu m-am nascut in anii’70 nu puteam fi solidara cu ei. Eram solidara cu iconita Maicii Domnului de la capatul patutului si cu cea a Sfantului Nicolae – era pe perete, care-mi parea foarte sever…am si acum icoana si tot sever mi se pare….si mai eram solidara cu ursuletii de plus…..si cantam “Am cravata mea” si eram tare mandra ca sunt pionier. Ce puteau face ai mei? Ce sa-mi explice? Bunica le-a dat sfat sa nu vorbeasca despre Dumnezeu cu mine si sa-I vorbeasca Lui Dumnezeu despre mine….si asta au facut….am aflat mai tarziu.
Mai stiu ca m-a impresionat profund Ecaterina Teodoroiu de care m-am izbit prima data in clasa a 4-a, atat de mult ca in vacanta de vara i-am barait pe ai mei la cap sa vititam Marasti si Marasesti
2. Prin ’89 eram in primul an de facultate, am vrut sa ies in strada mama m-a oprit, a stiut ea de ce, mi-a spus ca este “astia au nevoie de carne de tun” si ea nu vrea asta pentru mine….
3. Am tot votat mereu cu opozitia si cand a “iesit” sa guverneze vezi guvernarea Constantinescu s-a intamplat ca s-a continuat ce se incepuse in ’90…
Era imposibil sa le vorbesti oamenilor despre ce se intampla cu adevarat pentru ca nu te intelegeau ei fiind educati in spiritul comunist care a bantuit tara atatia ani. Cand bunicul a zis “sa vina regele” l-am gasit “perimat”. Erau foarte putini oamenii de valoare care mai stiau adevarata istorie.
4. Spiritual vorbind, pe langa “libertatea bisericii” au aparut si alte grupari mult mai libere: yoga, evanghelisti, budisti…spiritisti.

Ma opresc aici…
A fost o lucrare a raului continua, nu vreau sa caut scuze pentru noi, caut “scuze” pentru romani in general. Pe semenii nostri ne-credinciosi trebuie sa-i privim cu mila si compasiune si pe noi insine cu asprime.
Li s-a dat la cap sistematic romanilor, crema societatii a fost luata si omorata, banditii si talharii pusi in frunte…si uite ca avem situatia de azi. Iar acum copiiilor li se ucid sufletele. Ioan Ianolide scria ca se ingrozea ce vedea la copiii de atunci…care eram noi…imaginati-va ce s-ar ingrozi azi.
Sansa este intoarcerea la Hristos prin marturia si atitudinea fiecaruia.
Mila si rugaciuni pentru cei din jur si saci si cenusa pentru noi.
Ajutorul meu de la Domnul Cel ce a facut cerul si pamantul.

de acord. E f. posibil ca odata cu adancirea crizei sa apara si personaje “providentiale” care se vor oferi sa ne salveze. Asa cum s-a intamplat si in Germania anilor 20 cand pe valul disperarii populare s-a lansat Herr Hitler si ai lui…sprijiniti din umbra de marii capitalisti.

Multumesc pt. link, o sa caut cartea despre aceasta cuvioasa.

Doamne pazeste-ne de sminteala. Daca s-a ajuns sa se picteze asa ceva pe peretii unei biserici ortodoxe sub privirea ingaduitoare a ierarhilor e jale.

Nici nu trebuie sa avem incredere, l-am dat fiindca zice bine si se leaga foarte frumos de discutia de ieri. Dar se vede macar ca duh, ca macar e un rau mai mic, nu e maximum de indracire, de nebunie, de sadism, care e reprezentat de actualul sef de stat. Si drama e ca si raul mai mic, macar ceva mai mic, ceva mai uman, mai suportabil, a devenit un vis frumos pt. romani. Pentru noi e prea tarziu si intangibil ceva gen Grecia sau Polonia. Nu mai e nimic de sperat omeneste, politiceste.

Cum zicea sfanta Matuska Macaria, mangaietoarea celor suferinzi, de la carei adormire s-au implinit 17 ani vinerea trecuta:
http://www.cartiortodoxe.ro/cartea-carte/2062-cuvioasa-macaria,-mangaietoarea-celor-suferinzi-durasov,-ghenadie.html

“Carmuitorii nu mai sunt pentru popor si toate se vor nimici. Nu mai este nici o mila fata de oameni”

Asa este. Se urmareste „educatia sexuala” a copiilor de la varste cat mai fragede, adica de la gradinita. In occident lucrurile sunt mai avansate. Au inceput insa sa le puna in practica si aici. Educatoarele si profesoarele se conformeaza, pentru ca le e frica sa nu fie date afara. Cata lasitate! Nu exista nici un protest organizat nici al parintilor, nici al cadrelor din invatamant impotriva acestor faradelegi! Li se dau copiilor inca de la gradinita informatii detaliate despre cum se “fac” copiii, si despre anatomia femenilor si a barbatilor, si de asemenea sunt invatati sa considere ca homosexualii sunt persoane la fel de normale ca si restul lumii. La varsta lor nici nu sunt in stare sa inteleaga bine ceea ce li se spune. Important este insa sa se OBISNUIASCA cu toate aceste lucruri. Va dati seama ca daca un astfel de copil nu primste macar o sumara educatie religioasa in familie, cand va creste, va avea creierul bine spalat si pregatit sa accepte practic orice. Vai de capul nostru.

Se bate multa moneda pe multiculturalism si corectitudine politica, chiar si la interviul care precede acordarea cetateniei germane esti intrebat daca esti gata sa respecti drepturile homosexualilor. Tineretul german e tot mai imbecilizat si violent, adultii si batranii au ajuns sa se teama de adolescenti.

Am stat un numar de ani in Germania si m-am intors pt. ca simteam cum duhovniceste si sufleteste ma sufoc.

Predecesorul ei dupa ce nu mai fost cancelar al Germaniei, s-a angajat la banca Rothschind:

Colaborarea anuntata recent intre Rothschild Group si Gerhard Schr�der aduce laolalta cea mai mare afacere bancara de familie din lume si un fost sef de guvern european la fel de respectat, dar care in ultima vreme a avut parte de o doza substantiala de critici pentru manevrele sale economice, dupa plecarea de la guvernare.
In plan economic, Schr�der nu este cunoscut doar pentru sustinerea pe care, in valul de reforme pe care le-a promovat in ultimii ani la conducerea Cancelariei de la Berlin, a acordat-o afacerilor de familie, unul dintre pilonii economiei germane. El si-a castigat o notorietate aparte si pentru faptul ca, dupa plecarea de la guvernare, s-a implicat in ipostaza de consilier pentru o astfel de operatiune privata, iar la un nivel mult mai ridicat – in ceea ce presa europeana a calificat drept o “afacere de familie” a Kremlinului – proiectul Gazprom de construire a unei conducte petroliere la Baltica.

“Bagajul” Ringier si Gazprom
Potrivit presei internationale din ultimele zile, Schr�der se va alatura, luna aceasta, Consiliului Consultativ European al Rothschild Group, pentru a-si spune parerea in privinta planurilor bancii de a-si extinde afacerile in Europa Rasariteana – inclusiv Romania -, Rusia, Turcia si chiar in Asia. Motivul pentru care i s-a propus aceasta pozitie il reprezinta, conform presedintelui grupului bancar international, David de Rotshchild, “cunostintele sale extraordinare, precum si experienta si reputatia sa internationala”.
Ce a imbogatit experienta lui Schr�der in jumatatea de an de cand a plecat de la guvernare? El s-a alaturat, in pozitia de consilier pe probleme de politica internationala, grupului de presa elvetian Ringier AG, cunoscut ca o afacere de familie. Iar apoi, prin implicarea sa in proiectul North European Gas Pipeline, o “coproductie” germano-rusa dominata de Gazprom, despre care presa germana a sustinut ca ar fi fost pregatita de pe vremea cand se afla la guvernare si mentinea relatii cordiale cu “familia” de interese din jurul presedintelui rus Vladimir Putin.

http://business.ro/content/view/29158/9/

A incercat ea sa vorbeasca cu profesoara si aceea i-a spus ca nu are incotro, e obligata sa predea ce e in programa scolara.

Nici macar nu isi mai pune problema ca mutileaza niste suflete, pur si simplu se supune ordinelor pentru a nu avea eventuale probleme cu parinti si elevi mai “emancipati”, cu conducerea scolii si cu inspectoratul, pt. a nu fi admonestata, sanctionata, poate chiar data afara…Iata riscurile pe care si le-ar lua profesoara accea daca ar alege sa marturiseasca si sa le spuna elevilor adevarul in locul minciunilor ademenitor ambalate.

Nu-i usor, e dureros si risti sa fii strivit. Insa nu stiu cum altfel ne vom putea uita in ochii lui Hristos…

BCR-Erste si Reifaisen sunt de fapt filiale Rotschild. Nu de de mirare ca prin politica discriminatorie a dobanzilor, bancile romanesti privatizate dupa 89 duc la falimentarea intreprinzatorului roman.
Dobanzile practicate de banci, falimenteaza economia romaneasca.
Dl Adrina Vasilescu, purtator de cuvant BNR spunea ca primii 100 de agenti economici care activeaza in Romania au actionariat in afara tarii.
Acestia oricand pot inchide portile si se pot reloca in zone in care obtin profit mai mare.

Cei ce au efectuat privatizarile strategice, incepand cu 1996 poarta raspunderea.

In perioada CDR, parintele Ioaniche Balan a trimis mai multe scrisori presedintelui – “cu frica de Dumnezeu si care credea in Dumnezeu”- Emil Constantinescu, prin care ii cerea sa sisteze instrainarea patrimoniului national. Era pe vremea aceea o isterie a privatizarii rapide.
Totusi privatizarea Petrom, BCR, BRD, Banc Post, Sidex (gaura neagra la buget) facute de guvernul Nastase-PSD (guvern de masoni si homosexuali), conditii obligatorii pentru aderarea la UE, in conditiile in care Petrom si BCR erau intreprinderi pe castig, au facut ca Romania sa-si piarda independenta economica.

“Am vazut zilele trecute la TV o emisiune despre campania electorala care se desfasoara in Polonia. Si acolo, un cetatean polonez spunea: “Oamenii astia care candideaza trebuie sa aiba grija ce spun, pentru ca noi nu suntem o adunatura de alegatori oarecare. Noi suntem polonezi!” Miza pe care impreuna o putem face – liberali, socialisti, populari, dar oameni de onoare – este sa putem spune candva: “Noi nu suntem o adunatura oarecare, ci suntem romani!”.

http://videonews.ro/action/viewvideo/49846/Crin-Antonescu-Cristoiu-plange-pe-umarul-Elenei-Udrea-si-al-Elenei-Basescu/
“Ţara e o rană. Asta e o ţară în care oameni mor cu zile, şi unde se nasc copii fără speranţă”.

Acolo se vede unitatea, fratilor, acolo se vede daca suntem uniti: la greu. Frica de ei era mai mare decat dragostea de frate ce ar fi trebuit sa ne lege. De aceea cred ca in unitate sta puterea. Pentru ca mi s-a revelat contrariul: in dezbinare sta jugul sclaviei!! Imi pare rau ca nu putem fi uniti.

Asa credem si noi…

Tancurile Satanei s-au pus deja in miscare si se pare ca multi dintre semenii nostri le vor intampina cu flori. Ce mai putem deci face? Simplu: sa fim crestini ortodocsi si romani iar lucrarea noastra sa fie: pocainta, marturisirea si propovaduirea crestina, iubirea jertfelnica.

Da, asa este…

Concluzie. Ce curaj sa mai ai cind legea nu se aplica decit in defavoarea ta. Nu de putine ori cel aflat in legitima aparare clara a intrat la puscarie pentru ca s-a aparat.

Zecile de ani in care cetateanul nu era aparat real in fata infractorilor au dus la aceasta apatie a barbatului roman. De fapt aceasta apatie este indusa in mod voit, pentru ca cetateanul sa fie slab in fata grupurilor de interese antiromanesti care conduc statul asta.

Suntem subiectul unui experiment sociologic fara prececent care are ca scop transformarea cetatenilor in populatie.
Draga sora, s-a vrut si se vrea sa ajungem aici. Dictaturile succesive prin care au trecut romanii i-au pregatit sa devina, incetul cu incetul omul cel nou. Pe barbati ii vrea noua ordine mondiala slabi si timorati, iar pe femei cit de tari, incit sa vada familia ca pe o povara. Dar este o ordine sociala artificiala, contrara a ceea ce Dumnezeu a lasat pentru noi. In aceasta ordine sociala dragostea este inlocuita cu concurenta, iar aceasta este cea mai anticrestina valoare.

Foarte bine surprins fenomenul si cauza lui! Asa cred si eu ca este, din pacate! S-a facut reeducare “soft” cu noi, pe scara larga, iar acum culegem roadele. De ce si cum a ingaduit Dumnezeu si daca s-ar fi putut sa fie altfel… nu stim, poate asta sa ramana in taina lui Dumnezeu. Dar e tragic, tot mai tragic

http://www.polishnews.com/index.php?option=com_content&view=article&id=404%3Alast-great-charge-of-the-polish-cavalry&catid=93%3Ahistoriapolish-history&Itemid=329&showall=1

Last Great Charge of the Polish Cavalry, povestita de un participant direct:

…in spite of this unequal struggle, we refused to give up. We were fully aware of the fact that we had to adapt ourselves to new methods of warfare.

Evenimentul nu sufera comparatie cu un atac kamikaze. Cam atata despre subiectul asta.

http://www.youtube.com/watch?v=dr_lR27RCp8
http://video.google.com/videoplay?docid=-5867059448913691452#

Acum 20 de ani (13-15 iunie 1990) Piata Universitatii era scaldata in sange…ura si dezbinarea sociala au dus la crime.

Nu e vorba de tehnici kamikaze si sinucidere, nu inteleg de ce interpretezi asa. Am recurs la o imagine oarecum metaforica. Crezi ca atunci cand au ajuns in fata tancurilor nu au realizat ca e moarte sigura? Insa ce le ramanea de facut? In fine nu are rost sa despicam firul in patru. Incearca te rog sa vezi mesajul in ansamblu.

Simt ca traiesc in acelasi timp in mai multe lumi paralele. Una este lumea de acasa, alta este lumea de la serviciu, si alta este lumea de la biserica, dar si aceasta se imparte la randul ei in mai multe lumi, cu diferite grade de intelegere si constientizare a raului. Ma detriplez …

Pe de alta parte:

Vad in jurul meu ca mai sunt si alte lumi cu care nu am de-a face in mod direct, dar care exista in acelasi timp cu mine, iar existenta lor ma priveste intr-o oarecare masura si pe mine: lumea oamenilor foarte saraci, orfani, singuri, batrani, bolnavi, pe de-o parte, iar pe de alta parte lumea „buna” a VIP-urilor politice, a mass-media, a noilor imbogatiti, care traieste in huzur si nepasare, avand multi bani de care nu are nevoie, o lume de carton, o lume de iluzii, dar care conditioneaza atat de mult lumea noastra, a celorlalti.

Si mai vad si intuiesc ca mai exista o lume care este cea mai paralela cu toate celelalte, dar este cea mai reala, cea a monahilor, a pustnicilor si a oamenilor sfintiti in general.

Sunt unele lumi care-si traiesc simultan existenta, si devin pe zi ce trece tot mai paralele unele fata de celelalte.

Ar fi bine sa mai existe si niste intersectari intre lumile noastre paralele, adica sa ne intersectam existenta si cu a oamenilor sfintiti, sa intelegem lumea lor, de care, cine stie, nu ne vom mai simti atat de paraleli …

Nici noi nu prea avem sanse in fata tavalugului nihilist global. Petra argumenta bine mai sus: revolutia in sens lumesc nu are rost. S-ar cere o convertire la Hristos a intregului neam…dar mai e oare timp de asta? Tancurile Satanei s-au pus deja in miscare si se pare ca multi dintre semenii nostri le vor intampina cu flori. Ce mai putem deci face? Simplu: sa fim crestini ortodocsi si romani iar lucrarea noastra sa fie: pocainta, marturisirea si propovaduirea crestina, iubirea jertfelnica. Si asa poate ca Dumnezeu se va indura inca o data de acest neam…

am fost totusi mult mai solidari inainte de pustiirea comunista. Exista un inainte si un dupa comunism. Am fost mutilati de comunism pe toate planurile, mai ales sufleteste. Cei tineri mai ales a nu uite asta.

Eu stiu din familie, de tarani din Ardeal care au trecut clandestin in Romania ca sa participe la Razboiul de Independenta din 1877. Stiu ca pe vremuri la tara daca te prindea noaptea pe drum puteai cere gazduire oricui. In caz de furtuna, vreme rea, zapada mare puteai sa te adapostesti in orice gospodarie fara sa ceri voie, era ceva de la sine inteles.

Pe vremea ocupatiei hortiste a Ardealului dar si inainte de Marea Unire taranii ardeleni purtau tricolorul la costumul national ori de cate ori puteau iar cand regulile se inaspreau il ascundeau in lada dar nu il aruncau dupa cum li se cerea.