Institutul Cantacuzino a fost îngropat de propria conducere. Nu mai produce vaccin, pentru ca şefii au… uitat să depună o simplă cerere. Aceiaşi şefi care, imediat după instalare, au anulat licitaţii şi au dat contracte, direct, unor firme abia înfiinţate. Totul la preţuri umflate de câteva ori. Corpul de control al primului ministru investighează deja achiziţiile, lovite de… pandemie, din Institutul Cantacuzino. Linia de producţie de la Cantacuzino trebuia reautorizată anul trecut, la jumătatea lui decembrie. Anul trecut, în septembrie, s-a schimbat conducerea Institutului. Director general a fost numit Radu Iordăchel iar în Consiliul de Administraţie a intrat Alexandru Rafila, fostul consilier al ministrului Bazac. Prima măsură: au fost anulate licitaţiile organizate de fosta conducere sub pretextul că ar fi ilegale. Şi tot o dată cu noua conducere, au început şi epurările: şefii, contabilii au fost daţi afară, dar nu oricum. Li s-a facut plângere penală, si licitaţiile au fost tinute la secret. Potrivit actelor oficiale, una dintre licitaţiile anulate cuprindea 5 milioane de seringi, adică una pentru fiecare vaccin pandemic, la preţul de 0,20 lei bucata. Achiziţia reluată a adus seringa la 0,59 lei. 4,2 milioane de lei au intrat în conturile unei firme fără experienţă, înfiinţate parcă special pentru gripa porcină, cu doar şase luni înainte de licitaţie. Aceeaşi soartă au avut-o şi licitaţiile pentru fiole sau cartoane, tot pentru gripa AH1N1.

Paradoxal, Institutul Cantacuzino nu e deloc sărac. A primit în 2007, 8,5 milioane de euro de la Banca Mondială – pentru modernizarea şi creşterea producţiei. Multe echipamente au fost deja cumpărate. Doar că zac în curtea institutului. “Până acum, s-au cumpărat echipamentele pentru linia de producţie, fiolare, ambalare; urmează să se finalizeze proiectarea şi lucrările pentru reabilitarea zonei de producţie.( …) Durata proiectului a fost prelungită până pe 31 decembrie 2010” spun oficialii de la Banca Mondială. Sunt angajaţi care cred că actuala conducere intenţionează să aducă institutul în faliment. Pentru terenul generos pe care îl deţine, de 20 de hectare, şi pentru câştigul companiilor farmaceutice, care ar putea aduce medicamente din import, la preţuri mai mari. Conducerea institutului nu a dorit să ne ofere un punct de vedere.

Unul din patru germani se declara de acord cu implantarea unui microcip in corp, daca se dovedeste ca acesta aduce avantaje concrete, potrivit unui sondaj citat de AFP. Studiul, efectuat de BITKOM – un grup de lobby pentru industria IT - isi propune sa arate ritmul in care se reduce decalajul dintre viata reala si cea virtuala, una dintre principalele teme ale targului CeBIT. Pe ansamblu, 23% dintre cele 1.000 de persoane chestionate spun ca ar fi pregatite sa-si insereze un cip sub piele, “pentru anumite beneficii“. Unul din sase respondenti (16%) afirma ca ar accepta un implant pentru a permite serviciilor de urgenta sa-l salveze mai rapid, in cazul unui incendiu sau al unui accident. 5% dintre intervievati declara ca sunt pregatiti sa recurga la un implant pentru a face shopping mai usor. Si totusi, 72% afirma ca nu vor accepta niciodata, “pentru niciun motiv”, implanturi electronice in corpurile lor. CeBIT, cel mai mare targ dedicat industriei high-tech, isi deschide portile marti. In total, 4.157 de firme din 68 de tari isi vor prezenta cele mai noi gadgeturi, cu trei la suta mai putine decat anul trecut.

Sucurile de fructe consumate de milioane de copii din mai multe state europene ar putea conţine o substanţă cancerigenă, au avertizat oamenii de ştiinţă danezi. Aceştia au descoperit în băutură un nivel ridicat de antimoniu, substanţă care în cantităţi mari poate fi mortală. Cercetătorii de la Universitatea din Copenhaga au descoperit că sucurile analizate conţin, în medie, o cantitate de antimoniu de 2,5 ori mai mare decât cea permisă. Oamenii de ştiinţă cred că substanţa dăunătoare provine de la sticlele în care sunt îmbuteliate sucurile. Substanţa descoperită în sucuri poate provoca probleme la nivelul plămânilor şi al inimii, informează Daily Mail. Studiul cercetătorilor danezi ridică semne de întrebare referitoare la sănătatea a milioane de copii din întreaga Europă, motiv pentru care au dispus începerea unei anchete. Oamenii de ştiinţă nu au făcut publice numele companiilor producătoare ale sucurilor ce conţin substanţe dăunătoare. “Deşi concentraţia de antimoniu descoperită în sucuri depăşeşte cu mult limita normală, nici o măsură legală nu a fost luată până în prezent. Asta pentru că nu există legi pentru astfel de cazuri”, a declarat Claus Hansen. Cercetătorii au studiat 42 de tipuri de suc (de coacăze, căpşuni, zmeură şi cireşe amare) din state precum Danemarca, Scoţia şi Grecia.


1.000 de hectare de porumb modificat genetic au fost cultivate anul trecut în Insula Mare a Brăilei de omul de afaceri Culiţă Tărâţă. Judeţele Brăila, Călăraşi, Arad, Teleorman şi Giurgiu sunt în topul zonelor în care se cultivă organisme modificate genetic (OMG). Din cele 3.000 de hectare de porumb modificat genetic care au fost cultivate în 2009 în România, peste 1.000 aparţin omului de afaceri Culiţă Tărâţă. „Am 1.000 de hectare cultivate. Totul e înregistrat la UE, de la cultură până la consum. Sunt culturi acceptate în UE. Am fost în toată lumea şi, din întâlnirile mele cu agronomii, pot să vă spun că sunt sigure pentru consum”, a spus omul de afaceri. El a precizat că recoltele sale au fost exportate în Siria pentru a fi folosite ca furaje pentru animale. „Cea mai mare parte a porumbului ameliorat genetic este pentru furajarea animalelor. Dar îl putem mânca şi noi fără nicio problemă. Nu ne creşte nasul de la el. Eu îl cultiv şi îl şi mănânc“, a spus omul de afaceri. Un alt mare producător este Cătălin Corbea, afacerist, dar şi primar în localitatea Prundu, din judeţul Giurgiu, acolo unde el cultivă aproape 300 de hectare. În România sunt înregistraţi peste 50 de cultivatori de OMG, suprafeţele cele mai întinse înregistrându-se în judeţele Brăila, Călăraşi, Arad, Teleorman şi Giurgiu. Recolta de anul trecut a fost de 27.000 de tone, cea mai mare parte luând calea exportului, restul fiind folosit pentru furajarea animalelor. În 2008, suprafaţa cultivată a fost de două ori mai mare ca anul trecut. Din 2007, România nu mai are voie să producă soia modificată, însă anul trecut a importat peste 23.000 de tone.

Fostul director din Ministerul Agriculturii, Nicolae Hristea, acum director executiv al Agrobiotechrom, susţine la rândul lui extinderea OMG. Asociaţia pe care o conduce are printre membrii fondatori şi compania Monsanto, producătorul internaţional de seminţe de porumb transgenic. „Sunt atâţia chinezi şi americani care consumă porumb modificat şi nu se mai vaită. Eu nu am auzit să existe vreun caz în lume de om care a murit după ce a consumat porumb MON 810″, declară el.

Unii dintre biologi susţin însă că sănătatea oamenilor ar putea fi pusă în pericol în urma consumului de OMG-uri. Un studiu recent, făcut de Gilles-Eric Seralini, profesor la Institutul de Biologie al Universităţii din Caen, Franţa, pe şoarecii de laborator, a arătat că, după numai câteva luni de la consum, au apărut boli de ficat şi de rinichi din cauza pesticidelor conţinute. „Dacă studiul este valid la şoarecii de laborator, atunci şi la oameni ar putea apărea aceleaşi efecte dacă ar consuma organisme modificate genetic. Este însă o mare controversă în jurul acestor plante transgenice”, a spus Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare.

Furaje modificate, vândute ciobanilor

Directivele europene prevăd ca doar pentru produsele care sunt cultivate ca OMG-uri să se specifice acest lucru pe etichetă, nu şi pentru derivate cum e cazul celor provenite de la animale hrănite cu cereale modificate. „Eu am vândut la ciobanii care au venit la mine şi mi-au cerut. Am dat şi la Avicola, dar şi la alte societăţi pe care nu mi le mai amintesc acum”, a explicat Lucian Popovici, producător din Călugăreni, judeţul Arad. Lanţul OMG-urilor se continuă în magazine unde ajung ouăle, carnea şi laptele provenite de la animalele astfel furajate. Întrucât produsele nu sunt etichetate ca atare, consumatorul nu ştie ce cumpără.

„Este adevărat că legea nu impune operatorilor economici să treacă pe etichetă menţiunea că un anumit produs provine de la animale hrănite cu OMG-uri, dar orice om are dreptul să fie informat cu privire la ceea ce consumă. Trebuie să-i fie respectat dreptul la alegere”, a explicat Mencinicopschi.

Porumbul mutant contaminează

Ion Toncea, cercetător ştiinţific la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea, semnalează o altă problemă legată de cultivarea OMG-urilor. „Porumbul modificat genetic îl contaminează şi pe cel convenţional, şi pe cel ecologic, prin polenul purtat de vânt, dar şi de albine. Mai ales că distanţa dintre loturi la noi e de doar 200 de metri şi nu de cinci kilometri ca în alte ţări”, a explicat Toncea. El a adăugat că, în cazul în care se produce o contaminare foarte mare, pot exista pierderi pentru cultivatorii ecologici, care nu-şi mai pot exporta marfa. [...]

13 Comentarii »