Sunday, February 7th, 2010

PRIMELE EFECTE ALE SCUTULUI “PROTECTOR”: TINTE PREVENTIVE PENTRU RUSIA / Noi informatii zdrobitoare despre afacerile marilor companii farmaceutice pe seama sanatatii noastre / O NOUA REEDUCARE PREGATITA CELOR DIN “CAMPUL MUNCII”? (STIRI 5-6 februarie 2010)

07 Feb 2010 | : Al treilea razboi mondial, Pagini Ortodoxe, Razboiul impotriva sanatatii, Scutul antiracheta (Deveselu)

NATO şi dezvoltarea unui sistem antirachetă sunt principalele ameninţări la adresa securităţii Rusiei, potrivit noii doctrine militare a Moscovei, care a fost validată, ieri, de preşedintele Dmitri Medvedev. Parafarea finală a noii şi controversatei doctrine militare vine la o zi după ce preşedintele României, Traian Băsescu, anunţa acceptarea de cătrre România a ofertei de a găzdui elemente din scutul antirachetă american. În textul documentului, citat de Mediafax şi publicat pe siteul Preşedinţiei ruse, Alianţa nord-atlantică este înscrisă pe primul loc între “principalele pericole militare externe”, din pricina faptului că încearcă să “îşi globalizeze funcţiile, încălcând normele dreptului internaţional”. Noua doctrină critică apropierea de frontierele Rusiei a “infrastructurii militare a statelor membre NATO, în special pe calea extinderii blocului”. De mai mulţi ani, Kremlinul a criticat intrarea în alianţă a unor state care au făcut parte din URSS (Lituania, Letonia şi Estonia), alături de menţinerea unui statul incert de potenţiale candidate pentru Ucraina şi Georgia.

Scutul antirachetă – denunţat oficial de ruşi drept un “pericol”

Diverşi oficiali ai statului, militari şi jurnalişti s-au pronunţat, în ultimii 2-3 ani, asupra faptului că scutul antirachetă al SUA ameninţă securitatea Rusiei, dar acum acest lucru devine înscris într-un document oficial. Noua doctrină enumeră posibila dezvoltare a unui “sistem strategic antirachetă” şi a “armelor strategice convenţionale de înaltă precizie” drept pericole la adresa ţării şi aminteşte că Moscova s-a opus planurilor americane de instalare în Europa de Est a unor astfel de sisteme militare. Potrivit aceluiaşi document, Moscova doreşte ca în Europa să nu se instaleze un scut global antirachetă precum cel proiectat de precedenta administraţie de la Casa Albă. Mai mult, ruşii doresc din partea Washingtonului obţinerea unui acord ca armele strategice convenţionale să fie supuse aceloraşi îngrădiri precum armele nucleare.

Rusia a denunţat proiectul american al scutului antirachetă în Europa de Est, la care SUA au renunţă până la urmă, şi vrea ca Washingtonul să accepte ca eventuale arme strategice convenţionale să fie supuse aceloraşi restricţii ca armele nucleare. În cadrul doctrinei, Medvedev a adoptat şi politica rusă în materie de “disuasiune nucleară până în 2020″. “Rusia îşi rezervă dreptul de a recurge la arma nucleară în caz de atac nuclear sau cu alte arme de distrugere în masă împotriva sa sau a aliaţilor săi, precum şi în cazul unui atac cu armă convenţională împotriva Rusiei, dacă el ameninţă însăşi existenţa statului”, potrivit textului.

Spre deosebire de Cehia şi Polonia, care au pus condiţii de securitate Washingtonului, România a agreat acordul, deşi nu se ştie încă nimic despre costuri sau alte obligaţii. Detaliile concrete ale acordului cu Statele Unite pentru scutul antirachetă rămân încă în ceaţă pentru autorităţile de la Bucureşti. Înainte de anunţul de joi al preşedintelui Traian Băsescu au fost stabilite doar detaliile de principiu, respectiv avantajele strategice ale amplasării echipamentelor militare în România. Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) nu ştiau, până să fie convocaţi joi la Cotroceni, în jurul prânzului, momentul exact în care România va lua decizia de a participa la proiectul scutului.

De când lumea, diriguitorii marilor puteri şi-au cultivat cu mare grijă talentul de a scoate castanele din foc cu mâinile altora. Tot aşa – de când România există ca stat sub acest nume (poate cu vreo câteva excepţii) – ai noştri conducători au ştiut să li se pună la dispoziţie mai-marilor lumii. Continuare »

8 Comentarii »