Un efect concret la care ma refer este de exemplu faptul ca unii oameni neaga semnele vremurilor in care traim, ca de exemplu aceste inregimentari progresive in sistemul satanei (codurile de bare de pe produse, pasapoartele electronice, implantul cu cip al animalelor . In schimb, intoxicati poate de atitea stiri de groaza, incep sa gaseasca o gura de oxigen in asa zisele “minuni” sau false semne ale asa zisei miscari carismatice care a cuprins chiar mediile ortodoxe prin deschiderea la erezia ecumenismului.

Sincer, nu prea intelegem legaturile pe care le faceti si nu prea gasim nici tendinta de deschidere a oamenilor nostri catre “miscarile carismatice”, mai ales… nu-i vedem deloc manati de la spate catre “guri de oxigen” eretice de “stirile de groaza” tocmai de pe Razboi… Dialogul devine destul de (ab)surd daca ajungem aici, sa nu va suparati pe noi. Daca intelegem “sistemul satanei” numai reducandul la coduri de bare si cipuri, inseamna ca nu am inteles esentialul, de fapt.

si semnalele false ale uratului care are si el viziunea lui schimonosita despre cum se vor derula lucrurile, dar el nu paote sa stie cu adevarat ce va fi—-de aici falsele profetii, micile coincidente de carnaval, mascariiile de tinichea care vin ca sminteala pentru cei care sunt doritori de senzational.

Despre care viziune schimonosita vorbiti, apropo de tot ce v-am scris pana acum? Sau noi scriem inutil, ca dv. sa reluati obsesiv aceleasi teme, fara sa va pese de contra-argumentele primite? Care sunt “falsele profetii”, va rugam frumos? Care sunt “coincidentele de carnaval” si cine credeti ca doreste senzationalul?!

el nu paote sa stie cu adevarat ce va fi

Pai el nu poate, dar noi putem, in liniile esentiale, pentru ca avem Revelatia si avem ajutorul Duhului prin cei sfinti si luminati de el ai vremii noastre.

Cred ca planurile satanei, indiferent cit de sistematizate ar fi, sau ar parea ca sunt, au o singura finalitate: prabusirea, unele din fasa, altele dupa o anumita desfasurare. Acum, ca si crestin cred ca este vital sa nu ne aruncam pe linia de desfasurare pe care o trambiteaza uratul , pentru ca daca desprinzi de baza si te lasi ademenit in larg de cintecele de sirena sau nu ai cum sa nu fii purtat de valuri, oricit de bun inotator ai fi.

Nu vedem cum si cine “se arunca pe linia de desfasurare” a uratului si ni se pare ca mai curand dvs. va lasati vrajita de aceasta teza a “puterii hipnotice a raului”, ca si cum noi dupa asta ne conducem in viata duhovniceasca. Impresia este ca mai degraba cautati sa construiti o legitimare sofisticata (si inutila) a fugii de realitate si de suferinta si a neacceptarii cu credinta (tocmai aici pare ca ar fi o deficienta a legaturii cu ‘baza”) a faptului ca “toate acestea trebuie sa se implineasca”. Perspectiva noastra este cea descrisa foarte bine de parintele Rafail: Pronia lui Dumnezeu este cea care conduce istoria, inclusiv dand ingaduinta raului sa se manifeste si sa lucreze pana la capat. Noi numai trebuie sa intelegem “linia de desfasurare” a Proniei. Numai ca lucrarea aceasta nu coincide tocmai cu ceea ce place firii noastre cazute. Probabil ca hipnoza raului ne face pe unii sa ignoram “duhul vremii” asa cum este el aratat de Duhul prin sfintii vremii nostri si sa asimilam anumite realitati cu “stirile PROTV de la ora 5 amestecate cu divertisment”, dar e numai problema de… daltonism duhovnicesc a celor care fac asta.

Prabusirea sistemului demonic nu o pot face oamenii si mijloacele omenesti. Ei, cel mult, mai pot izbandi in chestiuni punctuale, pot obtine mici si relative victorii de etapa. Realitatea duhovniceasca este ca “acesta este timpul LOR si stapanirea intunericului”, nu pentru ca diavolul este mai puternic decat Dumnezeu, ci pentru ca Dumnezeu dezleaga, ingaduie asta, asa cum a ingaduit si cu Sine, la Ghetsimani si pe Gologota! E randul Bisericii sa-si ia pana la capat Crucea si sa-I urmeze, impartasind si recapituland la nivel colectiv si aceasta dimensiune a vietii Sale, asa cum este scris. Cine crede ca poate sa evite acest lucru se aseamana lui Petru cand ii spunea lui Iisus: “Doamne, sa nu Ti se intample Tie una ca asta!”. Si stim ce cuvinte grele a auzit, fiindca judeca lumeste… Nu putem sa fugim de Cruce, de aceasta Cruce, daca vrem sa mai urmam lui Hristos si sa nu esuam in alte rataciri. Invierea trece prin rastignire si moarte. Satana a fost invins si se va prabusi si ultima lui actiune, cea care va culmina cu stapanirea lui Antihrist, dar numai dupa ce va fi lasat sa atinga apogeul si dupa ce toata crestinatatea va fi rastignita. Si va fi prabusit de suflarea gurii lui Hristos, la A doua venire. De nimic altceva, cu atat mai putin de solidaritatea (care nici nu mai exista) a crestinilor.

Eu nu pot sa stiu exact cate furtuni vor mai veni in viitorul apropiat si cat va mai ingadui Domnul sa stea in picioare padurea, cat vor mai zabovi taietorii… Iata, securea este la radacina copacului…

Vremurile s-au apropiat de sfarsit. Nu vreau sa te sperii, iubitul meu copil, poate Domnul va mai ingadui putin timp pentru pocainta noastra. Noi nu stim anume cat, dar mai este putin timp, putin timp.

Parintele duhovnic de la Lavra Sf.Treime (Troitsa Sergheevska Lavra, din Moscova, unde este un duhovnic renumit in intreaga Rusie, ce are deja peste 90 de ani, nota trad.) imi scrie ca si el este ingrozit de rautatea ce s-a intins ca o plaga peste intreaga lume. Multe rautati. Dar mai cu seama conditiile cele politice si economice care sunt gata a primi venirea Antihristului.

Parintele are multa carte, eu sunt mai simplu si nu prea inteleg toti termenii astia ce mi-i scrie, doar ca simt ca noi toti ne indreptam spre sfarsitul vremii ce o putem numi fara sa gresim, eshatologica.

Numai cineva orb la minte poate crede ca totul este o fericire si ca Biserica sau monahismul vor intra intr-o epoca aurita.

Cel mai greu va fi pentru oamenii cu familii si cu copii, caci legandu-se ei de acestia si de banutul pentru care trudesc, cu greu se vor putea desprinde de toate. Dar si pentru ei Domnul va randui ceva.
Vremurile sunt pe sfarsite, copile drag. Ziua lumii acesteia isi va cunoaste apusul sau. Orologiul va bate de ora douasprezece si trambitele vor suna. Va veni apoi o alta zi, mai luminoasa, neinserata, fara de apus. Dar inainte de aceasta mai trebuie sa se intample multe grozavii, mai cu seama razboiul, copile, razboiul. Crede-ma, nu te mint, nici nu exagerez. Crede-ma, avea dreptate acel parinte atonit, Mihail.

http://www.razbointrucuvant.ro/2009/09/17/staretul-selafiil-din-tomsk-siberia-cum-ne-vom-mantui-noi/

Despre linia dreapta în care am intrat, în alergarea noastră prin veşnicie. Despre perioada Parusiacă, Eshatologica în care Bătrânul spune ca trăim, suferim şi nădăjduim... Acum nu mai e timp… Nici de zidiri, nici de cupole, nici de iluzii. Iluzia cea mai mare e ca Biserica trăieşte un triumf, căci Evanghelia se propovăduieşte azi pretutindeni, pretutindeni. Acum e timpul călătoriei spre înlăuntru…

Iartă, frate iubite, dar ne-a impresionat şi pe noi cuvântul Bătrânului care a amintit mult de SF. LUCA, de SF. SERAFIM al Viriţei, de Sf. Kucsa din Odessa pe care i-a cunoscut cândva şi care au vorbit responsabil despre vremurile acestea. Când apostazia îmbracă haina de sărbătoare…

http://www.razbointrucuvant.ro/2009/10/22/nasterea-unui-sfant-in-imparatia-vesnica-fericitul-batran-selafiil-din-siberia-sunt-vremuri-de-marturisire-sa-nu-primiti-sa-fiti-ai-altcuiva/

Mişa, Mişa, am aflat şi noi – mai bine zis, îngeraşii aceştia ai mei – prin anunţurile care se fac la acest calculator, despre ceea ce se întâmplă acum în lumea largă. Eu nu ştiu cum lucrează acest aparat, dar Varsanufie mi-a spus că se afişează cumva ştirile cele mai importante ce se petrec în lume. Oh, inima mea dulce, vezi cât s-a înmulţit răutatea în lume? Acolo, în Palestina, este acum mare vărsare de sânge şi lucrurile nu cred să meargă spre bine. Poate te vei mira, Mişa, dragul Bunelului, că pe mine, un moşneag, mă preocupă lucrurile acestea; dar voiesc să vi le zic pentru că acum sunt vremurile de sfârşit, copile, sunt vremurile de sfârşit! Pacea în lume va fi, curând, un lucru rar.

Oh, dragul Bunelului, eu mă voi duce din această lume deşartă în curând, dar voi, voi veţi prinde mari grozavii şi mari răutăţi. Când vor fi anume toate acestea?, îl veţi întreba pe Bunelul. Ei, Domnul Dumnezeu poate grăbi sau mai poate amâna sfârşitul, după a Lui socotinţă; răutatea şi desfrânarea, eresul şi delăsarea s-au înmulţit atât de mult în lume, că nu ştiu cât va mai îngădui Domnul lumea aceasta…

Copile drag, Mişa, să ştii că grozăvia cea mare va fi un război între toate marile puteri ale lumii, şi va fi atâta foc şi prăpăd peste toată omenirea, că mulţi vor vrea să se fi aflat în pământ, în morminte. Mulţi vor pieri…

Mişa, inima mea dulce, rostul duhovnicilor nu este să-i înfricoşeze şi să-i înspăimânte pe fiii lor duhovniceşti. Dar a ascunde adevărul, şi anume că mult nu mai e, ar fi o trădare a Adevărului Hristos.

Pregătiţi-vă, dragii Bunelului, pregătiţi-vă…

http://www.razbointrucuvant.ro/2009/07/27/epistola-unui-sfant-contemporan-pregatiti-va-dragii-bunelului-pregatiti-va/

Dar cel mai bine ne exprima gandul acest cuvant de la P. Rafail Noica:

http://www.razbointrucuvant.ro/2007/11/21/parintele-rafail-noica-despre-partea-cea-buna-a-celor-care-pazesc-cuvantul/

Celalalt cuvant, mangaietor, care intareste pe acesta, este cuvantul cel din sfarsitul Apocalipsei, unde, socotesc eu ca Hristos vorbeste pentru epoca cea de sfarsit a istoriei, epoca noastra, socotesc: “Cel ce nedreptateste, mai nedreptatească. Cel ce se spurca, mai spurce. Cel ce lucreaza dreptatea, mai lucreze dreptatea. Cel ce se sfinteste mai sfinteasca-se“ (Apoc. 22, 11).

Socotesc ca Hristos a putut fi prins in gradina Ghetsimani numai fiindca a spus cuvantul: “Dar acesta este ceasul vostru si puterea intunericului“. Daca Cuvantul lui Dumnezeu nu ar fi zis asta, ar fi fost total cu neputinta sa Il prinda. Stim cel putin un moment in viata lui Hristos cand au fost trimisi ofiteri sa Il aresteze si n-au putut, fiindca, au zis dupa aia carturarilor si arhiereilor, ca niciodata om nu a grait ca Acest Om. Si pentru puterea cuvantului Lui, n-au putut sa-L aresteze. Ba si in Ghetsimani, cand a intrebat Domnul: “Pe cine cautati?” si au zis “Pe Iisus Nazarineanul” si le-a raspuns Domnul: “Eu sunt” au cazut “de-andaratelea” si… cazuti puteau sa ramana pana astazi. Asa ca daca Cuvantul lui Dumnezeu da voie si se pronunta, se va putea face acel lucru.
Si daca vedem rautatea dezlantuindu-se in lume este pentru ca Dumnezeu are o Pronie pe care nu o intelegem, o Pronie paradoxala (ba intr-o masura si intelegem ceva) prin care, cinstind libertatea omului – libertate care este poate semnul de capatai al asemanarii omului cu Dumnezeu si Dumnezeu Insusi cinsteste aceasta libertate - gaseste un moment in istorie cand da si raului libertate sa mearga; si sa mearga pana la capat! Dar asta nu inseamna ca raul poate birui. Fiindca avem si cuvantul celalalt din Apocalipsa ca si “Cel ce lucreaza dreptatea, mai lucreze dreptatea. Cel ce se sfinteste mai sfinteasca-se“ si celalalt cuvant spus pentru Maria ca partea cea buna pe care a ales-o, aceea nu se va lua de la dansa.

Frati si surori, daca Cuvantul lui Dumnezeu a zis ceva, asa cum a fost intru inceput: “Sa fie lumina!“, si a fost, deci ce a zis Cuvantul lui Dumnezeu, fi-va! Si ce nu a zis nu va putea fi. As vrea sa intelegem ca toate se tin in zidirea asta prin cuvantul tainic al lui Dumnezeu, si asta sa fie pentru noi mangaiere.

Zile cumplite – vadit – vin si vor veni, multe prorociri care erau de neinteles, astazi sunt tehnologic realizabile, si deci nu e cazul sa nadajduim spre zile mai bune. Zilele mai bune vor veni pentru cei care alegem partea cea buna, alegem pe Dumnezeu. Si acea parte buna nu se va lua de la noi, nu pentru ca noi putem sa facem ceva bun. Cred ca toti avem constiinta pacatului nostru si frica: “cum noi, in slabiciunea noastra vom intampina zile rele?“. Dar sa avem [odata] cu frica aceasta si acest lucru: pe baza cuvantului “tine-ti mintea in iad“, adica: fii realist, acestea trebuie sa fie, “dar nu deznadajdui!“. Si “nu deznadajdui” inseamna nadejde numai si numai in mila lui Dumnezeu si in puterea lui Dumnezeu.

Nu stiu daca acum nu suferim nimica, dar dupa genul asta de discurs si atitudine cred ca mai degraba ati fi fost printre cei care aplaudau in Arena sfasierea crestinilor decat printre cei care ati fi marturisit credinta infruntand minciuna generalizata. De asemenea, probabil nu aveti copii si nici nu va puneti problema a ce se intampla cu sufletul lor supus acestei reeducari generalizate.

V-am scris pe adresa de e-mail pe care ati scris-o, dar ni s-a intors cu eroare, cum ca nu exista aceasta adresa.

De ce ne-ar surprinde la un ateu militant, cu “temele” si banii primiti de la organizatiile din vest promotoare ale agendei anticrestine? Nu poate fi decat foarte fericit cand se mai infige de undeva un cui in palmele lui Hristos, ca unul ce slujeste voluntar vrajmasilor sai. Dar nu e cazul sa-l bagam prea mult in seama si sa-i ridicam traficul si noi, el asta si asteapta, de aceea si face orice ca sa fie bagat in seama, sa puna de un scandal, de o aparitie publica, etc. Partea oarecum buna, sa zicem este ca tipul, desi absolvent de filosofie, nu stie mai nimic, e destul de gaunos ca si argumentatie intelectuala. Probabil la el toata “aventura” a inceput (din studentie, cand s-a implicat in actiunile GDS_iste de interzicere a conferintelor ortodoxe, a icoanelor si a bisericilor in spatiul universitar, actiuni pornite fix dupa un cuvant incendiar impotriva masoneriei tinut de parintele Calciu in Aula de la Drept, care i-a ‘ars’ pe toti cei care fug de adevar si de… tamaie) din terbilism si din dorinta de afirmare, de a iesi in fata cu orice pret, si a inceput sa-i placa tot mai mult, vazand cat de usor se poate manca o paine din agitatia propagandistica anticrestina…

Foarte interesant material despre cariera politica a lui Herman Van Rompuy: se lanseaza in tinerete ca un aprig conservator catolic in politica belgiana. Ajunge la sefia crestin-democratilor si aproba, in 1990, una din legile cele mai permisive fata de avort din Europa. Jurnalistul care a scris articolul de fata a fost demis, in acel an, de la The Wall Street Journal, pentru faptul ca a descris critic evenimentul!
Devine prim-ministru intr-un timp de criza belgiana grava, si se face remarcat prin folosirea unor tertipuri dintre cele mai jenante pentru a evita un vot decisiv din parlament care sa duca la separarea flamanzilor si valonilor dintr-un district electoral intern. Cum Belgia este vazuta, insa, ca o micro-U.E., era mult prea mult pentru “unionisti” sa fie permisa o criza structurala a acestei tari, lucru ce ar fi demonstrat ca se pune la cale o constructie continentala – UE – in conditiile in care ea functioneaza nedemocratic inca de la nivel micro.
Jurnalistul concluzioneaza afirmand, ironic, ca UE are nevoie de acest gen de lideri politici, gata sa renunte la valorile in care odata au crezut si gata sa foloseasca mijloace nedemocratice pentru a impune decizii impotriva vointei populare.

Si seful Parlamentului European, Hans-Gert Pöttering, este din Partidul Popular, “crestin”-democrat german. Asta nu l-a impiedicat sa strambe din nas la discursul fostului patriarh al Rusiei Alexei tinut la P.E., in care critica drepturile homosexualilor si relativismul moral perpetuat ca norma obligatorie de institutiile europene.
Sa ne aducem aminte si de Butiglione, candidatul la postul de comisar de justitie, linsat mediatic si “expulzat” din cartile Comisiei Europene doar pentru ca afirmase ca, dupa el, homosexualitatea este un pacat, fara sa sa pretinda sa extinda parerea sa etica si in domeniul public.

Crestinismul are interzis la Bruxelles si la Strasbourg….

Este adevarat, in acelasi discurs oficialul european il citeaza si pe Karl Marx cu titlu pozitiv.

http://www.parohia-petresti.ro/stiri.php

Suntem loviti (ca si societate crestin-ortodoxa) atât fizic (vaccin, incalzire globala, criza economica, …)dar mai ales SPIRITUAL, MORAL. Se degradeaza spiritual omul si se loveste acolo unde e mai scump, sfânt si sensibil: constiinta umana, credinta, sfinti/moaste, idealurile, familia, …!

Asa frumos spunea cineva (cred ca P.S. Iustinian Chira): “Daca cineva iti da o palma trebuie sa intorci si celalalt obraz. Dar la urmatoarele palme, nemaivând obraji, poti si trebuie sa ripostezi. Când sunt atacate adevaratele valori TREBUIE LUPTAT SI RIPOSTAT”!

Doamne, ajuta-ne si nu ne lasa!!!