CREDINTA CRESTINA SUB ASEDIU INVERSUNAT/ Sufocarea cu premeditare a economiei nationale/ LA UN PAS DE RAZBOI?/ Dialog foarte folositor cu istoricul fost detinut politic RADU CIUCEANU si altele (Stiri si comentarii 27 – 29 ianuarie 2010)

Ghilotina si teroarea – “cuceririle” revolutiei Franceze, incepatura a secularismului

• Hotnews:  Dragos Paul Aligica: Crestinismul in Romania: in retragere sau in expansiune? – un articol foarte important si foarte bun!
  

... Care este problema religioasa centrala a Romaniei? Are oare dreptate cititorul respectiv? Cu atat mai mult cu cat aceasta plangere privind religia si ofensiva ei asupra vietii publice in Romania de azi o auzim repetatata tot mai des si tot mai insistent in jur. Sa fie adevarat ca societatea romaneasca a intrat pe o panta a habotniciei si a clericalismului?! Sa fie adevarat ca statul laic se afla sub presiune? Sa fie corect sa spunem ca asistam la o ofensiva a religiozitatii in Romania? […] Ajungem acum sa avem o imagine mai clara privind chestiunea care ne-a inspirat demersul. La nivelul societatii romanesti, spune Sorin Gog, exista o tendinta crescanda de a limita implicarea bisericii si a-i reduce rolul doar la chestiuni spirituale. Cu alte cuvinte, exista tendinta de a respinge functia si capacitatea ei de a activa si in planul moral, familial, social sau politic.

Secularizarea Romaniei

Pe scurt, se pare ca in realitate se intampla exact invers de ceea ce multi cred ca se intampla! In Romania, trendul social, sustinut de trendul demografic este in directia decuplarii bisericii de la viata sociala si politica. Altfel spus, traim un proces de secularizare!

Mai mult, secularizarea in noul context social al noilor generatii, explica acelasi Sorin Gog, are un rol important atat in de-institutionalizarea experientei religioase, cat si la nivelul moralitatii, conducand la un proces de „de-eticizare”. De altfel el si prezinta o interesanta statistica privind eroziunea valorilor morale pe segmente de varsta folosind patru dimensiuni: comportament sexual, familial, civic si fiscal. Deci nu numai ca trendul in Romania este de a decupla biserica de la planul familial, social sau politic, ci mai mult, este de a o decupla de la viata morala insasi! […]

Desi Romania are o religiozitate mare comparata cu celelalte tari europene, spune el, daca rafinam instrumentele de analiza si nu le limtam strict la apartenenta confesionala si credinta in divinitate, putem sa observam ca lucrurile sunt mult mai nuantate. Noile generatii post-socialiste sunt afectate de un proces de secularizare ce ia trei forme distincte:

1. De-crestinizare (idei religioase generale insa nu si specific crestine);

2. De-institutionalizare a experientei religioase (a te considera credincios desi nu apartii niciunei comunitati/biserici concrete). Cu procesul corelativ ca biserica ca institutie incepe sa fie legitimata strict in sfera spirtuala si delegitimata in cea morala, familiala, si (atentie!) politica.

3. De-eticizare a comportamentelor religioase (religia nu mai are relevanta asa mare in randul tinerilor la nivel practic, moral). De pilda, in viziunea acestui segment de varsta, sexualitatea este scoasa de sub incidenta reglementarilor religioase.

[…]in Occident este la moda ca tineretul progresist, cool, sa fie anti-crestin. Campaniile ateiste si de eliminare a bisericii din viata sociala sunt parte a miscarii corectitudinii politice. Moda a ajuns si la noi si astfel, in ciuda (sau datorita) trendului secularizant, apar grupuri care, pe modelul colegilor occidentali, isi fac de lucru fluturand spectrul fundamantalismului religios si apoi reactioneaza tot ei, pentru “a apara societatea” de el.

…Pe fundalul unui trend demografic si social profund, vedem un conflict de suprafata intre, pe de o parte, clerul si reprezentantii religiilor traditionale si pe de alta, clerul religiilor seculare din familia corectitudinii politice (ateism umanist, ecologism, etc.). Este o lupta pe care, cel putin momentan, se pare ca o castiga adeptii religiilor seculare. Se pliaza mai bine pe trendul demografic si reusesc sa seteze dinamica social-culturala la nivelul formatorilor de opinie, afectand astfel ritmul si directia schimbarii.

Pana la proba contrara, Romania nu pare a fi sub asediul fortelor religiosului scapat de sub control. Este adevarat ca in Romania se intensifica lupta dintre apostolii religiilor seculare si religiile traditionale (vor urma evolutii intense pe acest front cu implicatii majore pentru societatea romaneasca) dar momentan nu religiile traditionale castiga partida. (…)

Datele par destul de clare: sociologic vorbind, teza pericolului religios in Romania nu se confirma! De ce 10 ani de tranzitie au reusit sa aduca mai multa secularizare in Romania ortodoxa decat 50 de ani de comunism ateist impus de stat, cu toata forta aparatului represiv si cu tot fanatismul religiei seculare bolsevice? Ce stim despre dinamica sociala a neo-protestantismului sau a celorlalte biserici crestine din Romania? Ce stim despre demografia fenomenului religios la noi? Ce stim despre raspandirea in Romania a religiilor seculare bazate pe cultul omului sau al naturii? Dar a extensiilor New Age ale acestora – ca tot vorbim de flacari violete, parapsihologie si salvarea Gaiei, planeta mama?

Acestea nu sunt intrebari retorice. Sunt intrebari importante, despre insusi viitorul matricei identitare a poporului roman si substanta umana a societatii romanesti de maine. Poporul si societatea romaneasca se schimba sub ochii nostri. Intelegem insa noi in ce directie? Si mai ales, de ce? […]

• Laurentiu Dumitru:  Filmul “Agora”, inca o palma lui Hristos

• Cristian Geambasu: Agora anticreştină a lui Amenabar

• Voxpublica: Libertatea de imaginaţie şi libertatea de expresie. Trans-părinţii

Mulți fani ai ­filmului „Avatar“ au căzut într‑o profundă depresie după ce au ieșit de la film. Se petrece o lipire interesantă și periculoasă între libertatea de expresie și libertatea de imaginație.

Să zicem că ați avea de ales între două situații (și suntem deja aruncați înspre acest gen de opțiuni): ești cuminte atunci când funcționezi cu identitatea din buletin, ai voie să fii obraznic atunci când intri cu identitate virtuală pe blog, forumuri, discuții online; a doua situație ar fi consecvența dintre identitatea tradițională și identitatea numerică (adică să încerci să fii online cam cum ești și în realitate). Pentru ce ați opta? O majoritate importantă deja alege din reflex: îmi preamăresc drepturile, libertățile de răzbunare, exhibare, agresivitate în mediul virtual și fac ciocul mic și joc de glezne la slujbă, în public. Libertatea se confundă cu anonimitatea perpetuată de virtual, în timp ce ordinea, disciplina și chiar consimțirea oprimării se confundă cu identitatea reală, cea de modă veche.

„Avatar“ a creat o depresie cvasicomică dintr‑un motiv care mie mi se pare evident. Toată dorința de libertate a cetățeanului de mileniu trei migrează către virtual – către lupta sub pseudonim („nick“) sau lupta de stradă cu cagula/gluga trasă pe cap, după model altermondialist – și cedează tot mai mult teren „real“. Libertatea devine echivalentă cu libertatea de imaginație, cu libertatea virtuală. Iar James Cameron a metaforizat perfect visul suprem al noii generații. (…)

E mai important să ne apărăm intimitatea decât să redescoperim grupuri, colectivități cu unele credințe comune pe care să le apărăm indiferent de consecințe. Să nu lăsăm libertatea de imaginație să se confunde cu libertatea de expresie.

Avem mașinării care produc imaginație pe bandă, avem creatori de noi lumi în fiecare an, lumi care sunt atât de veridice, încât ne provoacă depresii. Avem chiar o „industrie“ online puternică, din care imediat se formează tabere radicale pro și contra, care nu se întâlnesc niciodată. Lipsa contactului direct mărește radicalismul, neîncrederea, scepti­cismul, dar micșorează teribil puterea de luptă și mediere reală. Nu ai cum să dialoghezi, să te lupți dacă nu‑ți înfrunți dușmanul. Imaginația devine încet și nepermis sinonimă cu virtualul, iar amândouă devin în mod periculos sinonime cu protestul și atitudinea critică. Seamănă întrucâtva cu gustul puterii de a monopoliza discursul de opoziție, gustul corporațiilor de a prelua discursul anticorporație și de a‑l pune la lucru în scop comercial. Toate astea au un haz. Dar până într‑un punct deocamdată incert, care mie îmi creează angoase.

• Altermedia:

Ce ne mai omoară copiii: Avatar

O studentă de 24 ani la Facultatea de Medicină Veterinară din Cluj, s-a sinucis dupa ce a vizionat productia Avatar. Ioana Alexandra Petrica se afla pe fondul unei depresii cauzate de despărtirea cu prietenul ei – filmul a impins-o sa comita gestul fatal. Spunea un adolescent american: “Seara am fost la film, iar dimineața când m-am trezit, lumea era atât de gri”.

O sumedenie de voci, de la biserica catolică, până la psihologi s-au ridicat împotriva producţiei, îndemnând tinerii să nu o vadă, deoarece lumea magică şi felul în care sunt prezentate personajele, alimentează sentimentul de depresie şi cauzează lipsă de optimism.

Ignorantii progresisti

Ramasi fara obiectul muncii odata cu prabusirea sistemelor comuniste, floarea intelectualitatii occidentale de stanga si-a gasit in ultimii ani un paleativ orgasmatic: ecologismul radical.

Copiii de suflet ai marxistilor care ridicau baricade pe strazile Parisului in ‘68, intreg sirul de latratori la luna ai stangii internationale (anarhistii, drogatii, “artistii vizuali”, “activistii pentru drepturile omului”, anti-”speciistii”, feministele, partizanii “diversitatii sexuale”, adeptii “religiei pamantului” etc.) are in vizor o noua tinta anticapitalista: “incalzirea globala”.

Aparent imposibil de inregimentat prin insasi structura lor, acesti oameni sunt o forta de temut. Desigur, atunci cand nu sunt ridicoli sau penibili, asa cum putem vedea mai jos. (…)

• Vedeti cam cat departe poate sa mearga tupeul unora (inclusiv din media) pentru luarea oamenilor de prosti, si asta inca dupa toate scandalurile “climatice” din ultima vreme care au tradat mega-escrocheria incalzirii globale: Antena3:  Studiu: Iernile grele, în strânsă legătură cu încălzirea globală
• Ion de la Chiuiesti: OTV sau pactul cu diavolul

Am asistat la o parte a emisiunii de noapte a lui Dan Diaconescu din 24.01.2010, avandu-l ca protagonist pe satanicul Pavel Corut. Avalansei de insulte la adresa ortodoxiei si a lui Iisus Hristos a incercat sa-i faca fata siderat, Claudiu Raducu, teolog din Timisoara. Dar nimic nu a putut opri diareea verbala a acestui demon. Am inchis televizorul cu senzatia clara ca l-am auzit vorbind pe insusi Satana.

• Videonews (ca replica la “exemplul” de crestini de la Romania Mare dat de fratele Ion anterior,… dincolo de toate celelalte nenorociri cunoscute marca odiosului Vadim): Vadim nu crede în flacăra violet, dar crede în extratereştri!

• Parintele Savatie:

“Diavolul este politic corect” – roman în curs de apariţie la Editura Cathisma

Diavolul este politic corect II – (“Trista povestea a lui Iosif şi a Rozăi Kohner”)

Ideea acestui roman porneşte de la afirmaţia unui politician britanic care propunea eutanasierea persoanelor ajunse la vîrsta de 65 de ani, ca fiind nefolositoare pentru stat şi societate. Mi-am imaginat o lume în care eutanasierea bătrînilor a devenit la fel de “normală” ca şi avortul.

• Ciprian Voicila:  Vladimir Volkoff – Corectitudinea politică, o politică incorectă

***

Continua nerusinata minciuna propagandistica legata de efectele benefice ale vaccinului. Ni se pregateste filmul Pandemia Porcina is back II .

• RealitateaTV: În toamna acestui an ne putem aştepta la un nou val epidemic, susţin medicii

Numărul cazurilor de îmbolnăvire a mai scăzut în ultima perioadă, iar medicii pun acest fapt pe seama vaccinării unui număr mare de persoane. “La acest lucru a contribuit şi faptul că peste un milion şi jumătate de persoane s-au vaccinat împotriva virusului A/H1N1”, a precizat dr. Alexandru Rafila, la Realitatea FM. “Sper ca acest lucru să continue şi în perioada următoare. Totuşi noi trebuie să fim pregătiţi pentru o nouă creştere a cazurilor de îmbolnăviri. Nu ştiu dacă în această iarnă sau la începtului primăverii, dar probabil că în toamnă este posibil să ne aşteptăm la un nou val epidemic”, a adăugat dr. Alexandru Rafila.

• Nostrabrucanus: Pandemia Sclavilor: Vaccinarea, lipsa de responsabilitate si bolnavii cronici

(….) Deci nu vacinul este de vina ci bolile cronice de care suferea persoana respectiva (extrem de convenabil, nu? Desi exista studii care arata ca un vaccin poate agava/ declansa diabetul, agrava sau declansa probleme cardiace etc etc). Ok, senatorul pune o problema interesanta, cum de medicul de familie a recomandat lui Nastasoiu Ion sa se vaccineze? Raspunsul este simplu: medicul a urmat “indicatiile pretioase” ale Ministerului Sanatatii:

Bucureşti,09.12.2009

Ministerul Sănătăţii extinde campania de vaccinare la întreaga populaţie din categoriile de risc.

o   Comitetul Naţional pentru Gripă a decis că următorul pas pentru limitarea imediată a răspândirii virusului pandemicA/H1N1 este vaccinarea persoanelor cu afecţiuni cronice, dar şi a persoanelor active din companiile care lucrează în contact direct cu publicul larg.

Astfel, începând de săptămâna viitoare, în cabinetele medicilor de familie va începe vaccinarea persoanelor cu vârsta de peste 16 ani care suferă de boli cronice. Sunt vizaţi cei cu afecţiuni pulmonare, diabet, boli cardiovasculare, ciroze, boli cronice de ficat, HIV, dar şi persoanele cu obezitate. Vaccinarea bolnavilor cronici se va putea efectua, în funcţie de posibilităţi, şi în unităţile sanitare de tratament specifice.

(…)

DECI … femeia a facut ceea ce a spus Ministerul.

Intrebarea este, avand in vedere legea europeana unde este clar ca nu poti trage la raspundere de niciun fel producatorul, distribuitorul si  ”health professionals”, pe cine mai poti trage la raspundere ?? Ce anume inseamna “health professionals”? Implica si ministerul, consilierii? Cine si in ce baza legala ar putea sa fie tras la raspundere pentru decesele cauzate de vaccin? Ooops … am uitat, un vaccin este “sfant” si nu poate fi vinovat de nimic.

***

• EvZ:

FMI: Produceţi sau intraţi în incapacitate de plată

În condiţiile unei producţii naţionale scăzute şi cu un consum bazat pe credit, FMI atrage atenţia că ţara noastră ar putea intra în incapacitate de plată. Kenneth Rogoff, fost economist-şef al FMI a declarat în cadrul forumului de la Davos că mai multe state europene, printre care şi România, riscă să intre în incapacitate de plată, în anii următori. Şi asta în pofida sprijinului primit de la Fondul. Fostul economist-şef al FMI a nominalizat Ucraina, Letonia, România, Ungaria şi Grecia printre ţările care prezintă riscuri, însă a menţionat că şi Irlanda sau Portugalia au, de asemenea, probleme.

Euro-experienţa Greciei pune în gardă România

Preţuri de până la trei ori mai mari şi salarii mai mici – aşa au simţit locuitorii peninsulei trecerea la moneda europeană în urmă cu nouă ani. Acum ar renunţa şi nu prea la euro. O datorie externă colosală, un deficit bugetar cu multe semne de întrebare şi mişcări de stradă pe care nimeni nu le ia în seamă, pentru că pur şi simplu nu sunt bani. Toate acestea l-au speriat puţin pe grecul petrecăreţ şi nepăsător, care nu prea mai vrea acum credite noi, nu mai cumpără bunuri de larg consum şi se concentrează pe noi modalităţi de fentare a măsurilor pe care le plănuieşte statul.

• Gandul:  Ciorna lui Jeffrey Franks: dă click aici să vezi cum arată economia în reprezentarea şefului misiunii FMI. Plus o veste bună şi una proastă

Un milion, poate mai mulţi

“Bomba” însă a “lansat-o” la finele conferinţei. În timp ce guvernul Boc a construit bugetul pe 2010 pe un număr de 645.000 de şomeri la finele acestui an, Franks a declarat că este posibil ca în 2010 numărul real să fie de un milion, cu 50% mai mult. “Un milion de angajaţi… este posibil. Dacă veţi avea un şomaj de 10% asta înseamnă chiar mai mult de un milion”, a declarat pentru Pro TV Franks. Conform calculelor Gândul, diferenţa de 350.000 de şomeri ar însemna o cheltuială neprogramată de 384 de milioane de euro, în condiţiile în care ajutorul mediu de şomaj este de circa 520 de lei (122 euro) iar durata de acordare este de 9 luni (în cazul celor care au contribuit la fondul de şomaj cel puţin cinci ani).

• Biziday (blog Biz-bazar):

Nu bugetarii sunt de vină. Căutaţi în altă parte

Cutremurul, petrolul şi americanii

Ceea ce aţi citit până acum reprezintă modul meu sceptic de a raţiona. O să închei mai abrupt decât de obicei – înlocuiţi, în toate cele trei cazuri enunţate (Haiti, Irak, Marea Caspică), cuvântul America. Puneţi în locul lui numele unei companii americane. În mod ciudat, toate calculele de rentabilitate se schimbă.

• Trenduri economice:  Trei ani de inghet

Pe scurt, cam asa s-ar traduce ceea ce le propune Obama americanilor. Trei ani de restricţii bugetare în care nu va exista decât o singură excepţie: armata. Un semnal menit a sugera două lucruri: în primul rând că SUA priveşte cu responsabilitate problema deficitului bugetar, iar în al doilea rând că, indiferent de greutăţi, apărarea şi forţa militară vor fi pe primul loc. Din punct de vedere al marketingului politic, avem de-a face în mod clar cu o lovitură foarte bună. Dacă Obama ar fi fost implicat într-o campanie de imagine, probabil că acest gest ar fi avut un efect teribil. Dacă însă vom da la o parte “aburii” vom constata că în spatele acestui gest se află mai degrabă disperarea, încercarea de a salva ceea ce mai poate fi salvat dintr-un sistem care refuză să mai funcţioneze.[…] Mai devreme sau mai târziu se va ajunge la momentul adevărului. Din păcate, lucrurile nu s-au petrecut atât de repede pe cât am crezut. Intervenţiile aberante ale băncilor centrale, dublate de publicarea unor date macro false au menţinut inutil un climat de optimism tâmp. Până acum s-a jucat totul pe cartea recuperării rapide. Cu toate acestea, orice om normal îşi dă seama că dolarul american nu mai poate avea nicio credibilitate, indiferent de jocul de glezne pe care-l afişează ostentativ şi teatral oficialii de la Casa Albă. Cu toate acestea preferăm să acceptăm falsa realitate, chiar dacă aceasta sfidează logica. Aceasta însă nu poate opri practica FED-ului de a cumpăra pe şest bondurile emise de Trezorerie, un mecanism a cărui finalitate nu are cum să fie alta decât colapsul sau hiperinflaţia.

• Hotnews: Liderii prezenti la Formul Economic de la Davos critica politica monetara si comerciala a Chinei

• Capital: Sarkozy: Sistemul actual de reprezentare a capitalismului este fals

Prezent la deschiderea Forumului Economic de la Davos, preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, a supus din nou atenţiei celor 2.500 de participanţi, problema reformării actualului sistem capitalist şi crearea unei lumi financiare cu totul nouă. Într-un discurs ţinut în faţa liderilor lumii invitaţi să reflecteze la remodelarea lumii, Nicolas Sarkozy a declarat că până acum, “sistemul nostru de reprezentare era fals”. Acesta a ţinut să precizeze că acest lucru nu trebuie să ne facă să credem că sistemul capitalist trebuie înlocuit, ci trebuie reconstruit într-o formă pe care ne-o dorim cu toţii. “Nu putem guverna lumea secolului XXI folosind regulile secolului XX”, a declarat preşedintele francez.

• Claudiu Tarziu: Legea pensiilor în dezbatere publică

La o primă lectură a documentului am mai observat că vor fi obligaţi să plătească CAS şi asociaţii unici ai firmelor, asociaţii, comanditarii saua acţionarii. Cu alte cuvinte, guvernul mai dă o lovitură micilor întreprinzători – după ce le-a impus impozit mai mare pe venit şi impozit forfetar în caz că nu fac profit.

• Voxpublica: Acuzații socante despre acționarii de la Rosia Montana: genocid si implicare în războaie civile

Violențe în masă, soldate cu victime umane și implicare în războiele civile din Africa. Acestea sunt acuzațiile aduse celui mai nou acționar al RMGC, compania care dorește să exploateze cu cianuri aurul de la Roșia Montană. […]

Cine este BSG

În 2008, Evenimentul Zilei a publicat materiale ample despre BSG și afacerile ei din România, la acea dată compania activând la noi în țară în domeniul imobiliar și energetic. Astfel, corporaţia se numeşte Beny Steinmetz Group (BSG) şi este patronată de magnatul israelian Beny Steinmetz – deţinătorul a 3,6 miliarde de dolari, potrivit celebrului Top Forbes. În 2008, BSG a fost implicată într-o serie de incidente sângeroase în Africa. Violenţele s-au soldat cu numeroase victime civile în Republica Sierra Leone, supranumită „patria diamantelor“. Sursa conflictului din Sierra Leone este însă mai veche, ”războiului diamantelor” cauzând moartea a 2,5 milioane de oameni.

• Parintele Savatie:
  

Traian Băsescu e mai catolic decît papa? Dar decît patriarhul Kiril?

Ce i-a iertat Băsescu lui Voronin şi lui Mark Tkaciuc

• Voxpublica:
  

Băsescu, rock star în Moldova

Ce vor Băsescu şi Vîntu de la moldovenii de peste Prut?

S.O.Vîntu se apucă să investească la greu în republica Moldova, Traian Băsescu face băi de mulţime ca un rock-star, cum spune Andra Bădicioiu. Unul lucrează cu capital financiar, celălalt cu capital simbolic. Dar amândoi vor acelaşi lucru: inocenţă.

Inocenţa este cea mai căutată marfă din lume.

Situaţia îmi aminteşte de România de acum 10-20 de ani. La fel au fremătat de bucurie alţii văzînd o imensă masă de carne de tun plină de inocenţă mediatică, financiară şi fără prea mare înţelegere politică.

Şi oamenii s-au pus pe construit bule, faţade frumoase. Mă uit la noi acum. Avem un discurs cinic exact ca al celor care au făcut capital serios pe seama inocenţei noastre. Într-un fel, ei sînt modelul de succes absolut. N-am învăţat nimic altceva decît să spunem un plictisit “totul e de rahat” (măcar de am avea o consecvenţă demnă şi în nihilism, dar e doar frică). Exact aşa cum spun Vîntu & Băsescu. Cu o completare: Totul e de rahat, deci să facem nişte bani (sau să cîştigăm nişte putere).

Cînd i-am văzut pe moldovenii de peste Prut jubilînd în jurul lui Băsescu îmi venea să le strig: atenţie, păstraţi-vă inocenţa pentru chestii cu adevărat mari. Băsescu s-a dus acolo şi le-a ţinut un discurs care i-a făcut probabil plăcere lui Vîntu: o să suferiţi, trebuie să vă doriţi UE, dar veţi avea facturi mai mari, preţuri mai mari, multe vor fi mai nasoale. Aşa e, nici măcar nu se mai obosesc să caute avantajele, ele sînt de la sine înţelese. Iar oamenii aplaudă cînd sînt anunţaţi că le va fi mai rău.

A fost un prilej să ne reamintim totuşi că nu întîmplător e acum aşa atmosferă moartă de blazare, sictir şi oboseală: pentru că am fost şi noi ca ei.

P.S. Băsescu a început să exploateze potenţialul Rep. Moldova mult înainte de Vîntu. Întîi vindem mărgelele de sticlă, dup-aia le luăm banii.

• Romania Libera: Efectul restructurarilor: scoli desfiintate

• Gandul: Românii s-au săturat să audă de criză la televizor

Telespectatorii europeni au obosit să tot audă ştiri despre criza financiară şi cred că acestea sunt responsabile pentru înrăutăţirea situaţiei economice. Aproape jumătate dintre români, 44,65%, cred că televiziunile prezintă în mod exagerat criza economică, în timp ce 44,2% dau vina şi pe posturile tv pentru amplificarea acesteia, arată sondajul european de televiziune, realizat în 10 ţări la comanda unei mari companii de comunicaţii prin cablu.

***

• Antena3:

Teheran: Statele din Golf nu ar trebui să permită atacarea Iranului de pe bazele SUA

Preşedintele parlamentului iranian Ali Larijani a declarat că statele arabe din Golf nu ar trebui să permită SUA să lanseze atacuri asupra republicii islamice de la bazele din regiune. “Statele din regiune care găzduiesc baze militare american ar trebui să ştie că aceste baze nu trebuie folosite contra Iranului. Regiunea nu ar trebui să devină platforme de lansare pentru agresiunea contra Iranului,” declara Larijani la Kuwait. Kuwait, Bahrain şi Qatar, toate membre ale Consiliului de Cooperare din Golf, format din şase state, găzduiesc mari baze militare americane. Larijani i-a asigurat totuşi pe vecini că Iran “nu doreşte să provoace vreo daună statelor din Consiliu,” şi arăta că SUA sperie Golful cu Iranul pentru a-şi promova prezenţa în regiune. “Cred că de dragul de a avea baze militare în regiune… şi controlul resurselor, americanii şi sioniştii încearcă să sperie regiunea cu Iran. Noi credem că anumite grupuri regionale, pe lângă America şi sionişti, încearcă să creeze dispute între Iran şi statele din regiune. Noi nu vom interveni în afacerile interne ale altor state,” asigura oficialul.

Iran: Liderul suprem prezice distrugerea Israelului

Liderul suprem iranian a prezis distrugerea Israelului, în comentarii puse pe siteul său Web, în unele din cele mai puternice declaraţii din ultimii ani despre statul evreu. În trecut, ayatollahul Ali Khamenei a calificat Israelul “o tumoară canceroasă” ce trebuie ştearsă de pe hartă, dar noile comentarii marchează prima ocazie când a vorbit deschis şi a speculat dispariţia Isrealului. “În mod sigur va veni ziua când statele din regiune vor observa distrugerea regimului sionist,” este citat Khamenei . “Cât de repede sau de târziu se va întâmpla depinde de cum abordează această problemă naţiunile musulmane şi statele islamice.” El nu a detaliat afirmaţiile.

Iran mai pierde un aliat. Moscova, dezamăgită de reacţia Teheranului la propunerile occidentale

Rusia este dezamăgită de eşecul Iranului de a reacţiona “constructiv” la propunerile făcute de mediatorii internaţionali privind programul nuclear al Teheranului, a declarat ministrul rus de Externe. “Am căzut de acord să continuăm să lucrăm pentru a avea o reacţie pozitivă din partea Iranului la aceste propuneri”, declara Serghei Lavrov, care nu a dat detalii despre natura reacţiei iraniene. Totuşi, el a avertizat că “este imposibil să aştepţi la nesfârşit”, iar partenerii Rusiei “deja discută despre nevoia de paşi suplimentari în Consiliul de Securitate al ONU.” […] Ministrul rus a subliniat că “programul nuclear iranian este, fără îndoială, un subiect important în dialogul ruso-american.” Declaraţiile acestuia vin după decizia Teheranului de a amâna o vizită în Rusia a principalului oficial de securitate şi al negociatorului nuclear.

Revista presei. SUA şi România, acuzate de încălcarea drepturilor omului. Obama a aprobat operaţiunile secrete din Yemen. Israel acuză Iranul de Ziua Holocaustului

La un pas de război: Continuă schimbul de focuri dintre Coreea de Nord şi Coreea de Sud (VIDEO)

Obama vrea să elimine legea care îi împiedică pe militari să-şi recunoscă orientarea sexuală

Scott Moore, al doilea bărbat care rămâne “însărcinat”

***

• Adevarul: Radu Ciuceanu:„Dacă Stalin mai trăia, poate scăpam de comunişti”

…Nu cumva ceea ce aţi spus este valabil şi în prezent? Seamănă, pe undeva, vremurile tinereţii Dumneavoastră cu inerţia democraţiilor contemporane?

Ce-i drept, sunt similitudini izbitoare şi chiar suprapuneri cu anii ’37, ’38, ’39. E mai mult decât alarmant. E deja zonă de pericol. […]

Credeţi că în decembrie 1989 nu s-a dorit înlăturarea comunismului

Nu s-a dorit! Se dorea ca acest comunism să fie epurat, să existe diverse formule alternative de conducere şi, ce-i mai important, să nu dispară Partidul Comunist. Cu alte cuvinte, să fie o perestroika, domoală, docilă, care să capte oricând susţinerea celor patru milioane de membri ai partidului. S-a demonstrat asta în „Duminica Orbului”, în mai 1990. […]

Câţi ani de închisoare aţi executat, domnule profesor?

15 ani şi doi de moarte civilă. Trebuia să mă duc periodic la un colonel gras de la Circa 1 Miliţie, care mă întreba: „N-ai crăpat bă?!” Am un act din care reiese că ei m-au ţinut fără domiciliu, deci fără drept de muncă, timp de doi ani. A fost cumplit până la 15 septembrie 1965. Atunci am intrat în lumea celor care trăiau, a vieţuitoarelor. […]

Care a fost cea mai terifiantă experienţă pe care aţi trăit-o în temniţele comuniste?

Reeducarea! Coşmarul mă urmăreşte şi acum, este a doua mea fiinţă. Nici nu aveai posibilitatea să te sinucizi. Mulţi au încercat, dar erau supravegheaţi zi şi noapte.

Mulţi au rezistat prin asceză creştină…

Dacă erai credincios puteai să te retragi în tine – „Dă-mi Doamne putere să nu-mi pierd credinţa!” În momentul în care îţi pierdeai credinţa ţi se părea normal să-ţi trădezi prietenii, să-ţi înjuri părinţii, orice! Te aduceau în pragul nebuniei. Le-am şi spus asta unora care nu credeau.

În ce consta exact reeducarea?

În primul rând în a spune ceea ce n-ai făcut şi, în al doilea rând, în aţi pierde demnitatea. Mai trebuia să-ţi pierzi şi identitatea de om al Rezistenţei. Lucrurile astea le-am trăit pe la vreo 24 de ani. […]

Suntem pregătiţi să ne împăcăm cu trecutul?

Împăcarea cu trecutul este o tentaţie a diavolului. Nu poţi uita trecutul şi pentru că nu poţi să-l uiţi, nu poţi să te împaci cu el. Nu se poate! Sunt două pericole: să te autoîngropi, anulându-ţi „slujba” şi „parastasele” şi, al doilea, să ai impresia că poţi să smulgi oricând paginile unui război mondial în care au murit 800.000 de oameni pentru România cea Mare. Riscul este ca, pe baza unor automustrări – că eşti rău, că eşti neiertător -, să atentezi la propria ta istorie, nimicind-o. Şi mai grav mi se pare faptul că nimicindu-ţi istoria laşi un gol care poate fi umplut cu ceva ce nu eşti sigur că vrei.

V-aţi asuma încă o dată suferinţele din temniţele comuniste, dacă ar fi să vă retrăiţi viaţa?

Atunci când ruşii erau în coasta noastră, mi s-a propus să plec în străinătate, iar eu am refuzat. Aş face din nou ceea ce am făcut, şi asta nu din încăpăţânare: viaţa este ca un cerc pe care nu-l poţi sfărâma. Totul ţine de Dumnezeu şi de nevolnicia ta.

Cum vi se pare tineretul de azi, în comparaţie cu generaţia Dumneavoastră?

Nu e nicio surpriză faptul că vă spun că nu mă regăsesc deloc în tineretul de azi. Cu mici excepţii, desigur. Este un tineret care s-a născut după aproape 50 de ani de întuneric. Întunericul poate avea mai multe forme. De multe ori, lumina conţine atât de mult întuneric încât te duce precis în fundul iadului.

Ce credeţi că ne lipseşte?

Nu ne lipsesc numai tinerii, ci şi exemplele. Ne lipsesc oamenii care să fie puşi în valoare şi cărora să li se dea puterea. Aceia care decid astăzi soarta noastră nu pot fi modele pentru tineri.

Ce regretaţi cel mai mult din viaţa Dumneavoastră?

Regret că în 1989 n-am ştiut şi n-am făcut ceea ce trebuia să facem.

Ce-ar fi trebuit făcut?

Trebuia să despărţim grâul de neghină. Erau încă în viaţă 70.000 de foşti deţinuţi politici. Mai mult, erau milioane de oameni care erau lângă noi, care doreau o Românie încăpută pe mâna unor lideri oneşti. Aveam nevoie de acei lideri fără patimi materiale, fără tentaţia de a dizolva frontierele şi fără ideea preconcepută că străinul poate fi mai bun în ţara ta decât poţi tu să ajungi în a lui.

Cum vedeţi România peste 20 de ani?

Dacă nu se întâmplă un miracol, şi dacă nu vor apărea alţi oameni, dispuşi să-şi lase deoparte grija legată de avere şi să adopte o ideologie strictă, asociativă, va fi foarte trist. Cu alte cuvinte, să nu-şi aducă aminte că trebuie să se închine doar la sărbătoarea Învierii Domnului. Nouă ne trebuie oameni care să-L vadă pe Hristos în fiecare săptămână, la biserică, în faţa altarului. Aici nu merg jumătăţile de măsură. Ori totul, ori nimic. Salvarea noastră este o salvare „de pachet”, adică toţi sau niciunul. Alternativa este haosul. Dar haosul nu se exprimă întotdeauna printr-o mişcare browniană, ci şi prin acţiuni care favorizează şi dezvoltă catastrofele naţionale.

• Ionut Trandafirescu:

„Pentru pământ si cruce” – interviu cu eroul Constantin Băcescu

Concertul „Degeaba…?!“ (fragmente) – Tudor Gheorghe (video)

Traian Popescu (Macă) ne-a părăsit

CUVÂNT DE ÎNCHEIERE LA CARTEA EXPERIMENTUL PITEȘTI

IERTARE DAR NU ŞI UITARE

Traian Popescu

Stimate cititor, memorialistica din ţară apărută după 1990 a consemnat în pagini cutremurătoare cele petrecute în închisorile PITEŞTI, GHERLA, TG. OCNA sau CANAL insistând asupra diverselor forme de tortură şi subliniind efectul lor asupra celui torturat. S-a insistat mai puţin, sau limitat, asupra scopului urmărit şi în special asupra vinovăţiei celor care au gândit şi pus în aplicare această criminală acţiune pe care o numesc „EXPERIMENT”. De multe ori din lucrările apărute transpare numai ideea vinovăţiei individuale a celor care nu au rezistat supliciilor şi au cedat. Am auzit de nenumărate ori vorbindu-se de cele petrecute în închisorile amintite ca despre „Acţiunea lui Ţurcanu”, la care am replicat: „Nu domnilor, aceea a fost „acţiunea P.C.R., securitate, consilieri sovietici”. Acest lucru m-a determinat să prezint la Simpozionul Sighet din anul 1999 o parte din ceea ce este cuprins în această broşură.

Doresc însă în continuare să menţionez că nu trebuie uitat că Ţurcanu însuşi după ce a fost folosit în acest diabolic „EXPERIMENT” al secolului nostru şi poate nu numai, a sfârşit în faţa plutonului de execuţie drept recompensă pentru că i-a servit pe iniţiatori. (…)

• Pr. Lucian Grigore:

Un iureş de o clipă

Tatăl meu cel viu

(…)

Noi credem că Adevărul este o instituţie. I-am dat un chip acestei instituţii, am îmbrăcat-o în piatra funerară a oficioaselor, a predicilor formale, a tămâiei uitării şi neuitării. Ceremonialul prelung şi evocator atinge însă doar dungile bine şlefuite ale acestei pietre dogmatice, adunată dinaintea ochilor ca un piedestal de nepătruns, pe care tronează cu mare fast doar memoria faptului şi nu faptul însuşi. Fastul acesta nu restituie nicicum realitatea în sine, ci doar o schiţează. Instituţiile nu deţin adevărul. Ele deţin doar zăvoarele cu care încăpăţânate doresc să ferece realitatea sub paza regulamentelor. De aceea Hristos îi mustră pe cărturarii cei instituţionali pentru cheile cele nefolosite ale Împărăţiei, zicându-le: „nici voi nu intraţi şi nici pe cei ce vor să intre nu-i lăsaţi să intre!”

În adâncul pietrei, dincolo de cremene, în inima acestei monstruozităţi tăcute care acoperă definiţia vieţii, va trebui să pâlpâie dragostea noastră cea mai frumoasă, şi dragostea ştim că are – în inima celor ce cred – un răspuns chiar şi dincolo de moarte. Dragostea va fi singura în măsură să treacă de cealaltă parte a pietrei, spre a se întâlni cu omul înviat de dinăuntru.

– Va învia oare vreodată tatăl, să mă ţină de mână ?! Aşa ar frământa gândurile pruncul cel de odinioară, trecând de la cele văzute spre cele nădăjduite.

Ar fi să-şi spună încredinţat împotriva oricăror aşteptări prelungi din lumea de aici:

– Am înţeles prea bine! De fapt tatăl meu e un tătic adevărat şi nu o piatră! E un tătic de-adevăratelea ! E pe semne viu, asemenea mamei! Un tătic viu care tânjeşte să mă ţină de mână cu acelaşi dor cu care tânjesc şi eu.

Nu e deloc complicat ! Dăm piatra la o parte şi ne ţinem de mână cu această realitate de dincolo de orice graniţă a închipuirii, pentru că avem curajul să ştim că dincolo de această piatră rece a oricărei instituiri este Adevărul cel viu ! Trebuie doar să ni-l dorim ! Atât !

Doar atât !

• Cidade de Deus: IPS Teofan a vizitat ortodocşii din Tanzania
• Laurentiu Dumitru: Comunitatea ortodoxa din Haiti

• Adevarul: Wiesel contestă canonizarea Papei Pius al XII-lea

• Interfax-religion: Biserica Ortodoxa Rusa indeamna PACE (Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei) sa nu adopte rezolutia de aparare a drepturilor homosexualilor

The head of the Moscow Patriarchate Department for External Church Relations Archbishop Hilarion of Volokolamsk has called on the Parliamentary Assembly of the Council of Europe (PACE) to refrain from adopting a resolution in defense of gay rights. “The Russian Church does not support persecutions of homosexuals. However, views on homosexuality that go against the believers’ convictions should not be imposed on them through the media and the education system,“ Archbishop Hilarion said in an address to PACE members published on the Russian Orthodox Church website. […] The Russian Orthodox Church “as well as many other European religious communities, considers homosexuality a sin,” he said.