Freamat ortodox inaintea intalnirii din Cipru cu catolicii

Poporul credincios aşteaptă de la ierarhii Greciei un răspuns patristic către Patriarhul Bartolomeu

După scrisoarea Patriarhului Bartolomeu către Arhiepiscopul Ieronim referitoare la „Mărturisirea de Credinţă împotriva ecumenismului” şi scrisoarea Mitropolitului Pergamului (Ioannis Zizioulas) către toţi ceilalţi mitropoliţi, Ierarhia Bisericii Greciei va trebui în mod obligatoriu să ia o poziţie şi nişte hotărâri faţă de deschiderile filocatolice şi ecumeniste ale patriarhului şi ale celor dimpreună cu el.

Poporul credincios aşteaptă un puternic răspuns de împotrivire întemeiat pe Sfinţii Părinţi la ameninţările patriarhale şi o poziţie clară şi lipsită de ambiguitate a ierarhilor Greciei referitoare la dialogul cu catolicii.

Cei trei ierarhi din Biserica Greciei care au semnat „Mărturisirea de Credinţă împotriva ecumenismului” (mitropoliţii de Pireu, Kithire şi Etolia), dar şi alţii care nu au semnat, dar în mod sigur nu sunt de acord cu linia ecumenistă a lui Bartolomeu trebuie să ceară fără ambiguitate Ierarhiei condamnarea ecumenismului, retragerea Bisericii Greciei din dialogul cu catolicii în Cipru (după cum deja a făcut-o Biserica Bulgariei) şi să reafirme lui Bartolomeu faptul că rămân statornici pe linia patristică a credinţei ortodoxe refuzând să se supună activităţii lui filocatolice.

Poporul credincios aşteaptă un răspuns clar şi lipsit de ambiguitate către ecumeniştii din Fanar (Constantinopol). Dacă acest răspuns nu va exista, poporul se va umple de deznădejde şi frustrare pentru păstorii săi, iar ecumeniştii vor redobândi îndrăzneală.

(traducere din neogreacă: ierom. Fotie; sursa: http://thriskeftika.blogspot.com – blogul unui teolog grec)

***

Întâlnirea din Cipru – o ameninţare pentru unitatea ortodoxă

Este deja o convingere comună că întrunirea în Cipru a Comisiei Mixte Internaţionale pentru Dialog Teologic dintre ortodocşi şi romano-catolici, cu tema „Rolul episcopului Romei în comuniunea Bisericilor în primul mileniu”, constituie o ameninţare vizibilă pentru unitatea interioară a Bisericii Ortodoxe.

De-a lungul istoriei, Biserica a apărat unitatea ei interioară prin sistemul ei sinodal, atât în ceea ce priveşte temele dogmatice, cât şi în ceea ce priveşte cele canonice şi morale, aşa încât să salveze drumul soteriologic al credinciosului către nădejdea mântuirii lui în Hristos.

Acest lucru s-a realizat prin alegerea lui Matia, prin Sinodul Apostolic, prin Sinoadele Locale şi, în continuare, prin cele Ecumenice, iar astăzi prin Sinoadele Bisericilor Ortodoxe Locale, prin Conferinţele Panortodoxe şi prin Comisiile Interortodoxe Pregătitoare ale Sfântului şi Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe. Deja Bisericile Ortodoxe Locale au rezerve faţă de această întâlnire (din Cipru), iar cele care vor participa se vor contrazice deasupra aceleeaşi teme. Responsabilităţile Patriarhului nostru Ecumenic, Kir Bartolomeu, şi ale celorlalţi Întâistătători ortodocşi sunt mari pentru a salva unitatea interioară a Bisericii Ortodoxe.

Pentru a se salva unitatea ortodoxă, se impune să premeargă întâlnirii din Cipru o întâlnire interortodoxă pentru o hotărâre comună în ceea ce priveşte dialogul. Amânarea întâlnirii din Cipru până la o vreme se impune din următoarele motive:

1. Preşedintele Comisiei Ortodoxe de Dialog s-a ciocnit deja cu arhiereii ortodocşi care reprezintă Bisericile Ortodoxe Locale.

2. Tema Dialogului este în afara hotărârii comune a primei Conferinţe Panortodoxe din Rhodos, care defineşte cu claritate „studierea punctelor pozitive şi negative dintre cele două Biserici, în credinţă, în conducere şi în activitatea bisericească”.

3. Să se aplice hotărârea Comisiei Interortodoxe Pregătitoare care accentuează clar că: „Dialogului cu romano-catolicii trebuie să-i premeargă o dezbatere de soluţionare a problemelor pe care le ridică uniaţia (greco-catolicismul) şi prozelitismul pe care îl încurajează şi îl exercită Biserica Romano-Catolică”.

4. În trecut, pentru a se apăra unitatea ortodoxă, a fost convocată a II-a Conferinţă Panortodoxă din Rhodos, pentru ca toate Bisericile Ortodoxe Locale să examineze în comun tema iniţierii Dialogului Teologic cu romano-catolicii.

Acelaşi lucru se impune şi astăzi, când întâlnirea din Cipru constituie o ameninţare vizibilă pentru unitatea Bisericii Ortodoxe.

NOTĂ: Mai multe informaţii despre hotărârile oficiale ale Bisericilor Ortodoxe asupra iniţierii Dialogului şi asupra temelor de dezbatere cu romano-catolicii, vezi în cartea lui Serafim Kikkoti, «Ενότητα και Μαρτυρία της Ορθοδόξου Εκκλησίας στο σύγχρονο κόσμο» („Unitate şi mărturie a Biserii Ortodoxe în lumea contemporană”), Ed. Panagopoulos, Atena, 2005, pag.70-167.

(traducere din neogreacă: ierom. Fotie; sursa: romfea.gr)

***

Schimb de scrisori cu puţin înainte de Dialogul dintre ortodocşi şi catolici din Cipru

Multe scrisori văd lumina publicităţii zilele acestea, toate referindu-se la Dialogul dintre ortodocşi şi catolici care va avea loc în Cipru.

De o parte, avem scrisorile Mitropoliţilor de Koniţa şi Pireu către Arhiepiscopul Greciei, în care se cere expunerea problematicii dialogului Ierarhiei (ce se întruni acum în octombrie) şi trasarea unor linii directoare reprezentantului Bisericii Greciei la Dialog – Mitropolitul Hrisostomos de Messinia. În acelaşi moment, scrisori cu un conţinut foarte important referitor la această temă a trimis atât Sinodului Bisericii Greciei, cât şi Sfântului Munte profesorul Tselenghidis. Aceste scrisori sunt, după părerea noastră, expresia teologiei ortodoxe şi vor trebui tratate cu maximă seriozitate de către mitropoliţi şi de către monahii athoniţi.

Pe de altă parte, Mitropolitul de Pergam (Ioannis Zizioulas), printr-o scrisoare către mitropoliţi, încearcă să susţină dialogul aşa cum îl înţelege el şi cei care îl urmează din Fanar (Constantinopol), îl atacă pe profesorul Tselenghidis şi, urmând stilul Patriarhului Bartolomeu condamnă furios pe credincioşii luptători care au semnat „Mărturisirea de Credinţă împotriva Ecumenismului”.

(Cu scrisoarea Patriarhului Bartolomeu către Arhiepiscopul Greciei ne vom ocupa separat, într-un alt articol al nostru).

După părerea noastră, aceste scrisori dovedesc următoarele:

1. Există încă mitropoliţi care nu şi-au plecat genunchiul înaintea lui Baal al ecumenismului.

2. Mărturisirea de Credinţă a deranjat, deranjează şi va deranja pe ecumeniştii care, chiar dacă plănuiau să meargă spre Papa cu paşi rapizi, datorită sănătoasei împotriviri a tuturor celor care au semnat Mărturisirea, acum îşi reduc viteza şi se repliază, temându-se că dacă vor merge înainte cu paşi „îndrăzneţi”, s-ar putea să se aşeze automat în afara Bisericii.

3. Toată mişcarea dimprejurul chestiunii Dialogului cu catolicii poate constitui un prilej pentru o mai bună clarificare a poziţiilor, a tezelor şi învăţăturilor episcopilor şi a tuturor credincioşilor. În acest mod ecumenismul va fi demascat în toată aşa-zisa lui „măreţie”, aşa încât să fie condamnat ca erezie, iar cei ce persistă în el să fie aşezaţi şi printr-o modalitate eclezială în afara Bisericii Ortodoxe.

(traducere din neo-greacă: ierom. Fotie; sursa: http://thriskeftika.blogspot.com – blogul unui teolog grec)