APOLOGIE FERMA A CREDINTEI ORTODOXE SI RASPUNS PATRIARHULUI ECUMENIST BARTOLOMEU AL CONSTANTINOPOLULUI

1-10-2009 3 minute Sublinieri

Sf. Marcu al Efesului

„Mărturisirea de Credinţă împotriva ecumenismului” exprimă „Credinţa şi Ordinea” Bisericii Ortodoxe

Publicăm articolul de pe prima pagină din „Orthodoxos Typos” referitor la „Mărturisirea de Credinţă” şi reacţia patriarhală la aceasta:

Patriarhul ecumenic a formulat o ameninţare împotriva mitropoliţilor, ieromonahilor, egumenilor, teologilor şi simplilor laici, pentru că au semnat călduroasa „Mărturisire de Credinţă…”. S-a simţit deranjat pentru că se face trimitere la îmbrăţişările sale cu ecumeniştii şi cu catolicii. Care este însă păcatul celor care au semnat „Mărturisirea de Credinţă”?

Primul lor păcat este că rămân ataşaţi Predaniilor pe care le-au primit.

Al doilea lor păcat este că pun în practică cuvântul Sfântului Apostol Pavel ca de omul eretic după întâia şi a doua mustrare să te îndepărtezi. Cu catolicii şi cu alţi creştini rătăciţi ne aflăm în dialog încă din anii 1960. Nu a rezultat nimic pozitiv. Se face dialog de dragul dialogului. În schimb, rezultatele negative sunt multe: secularizarea Bisericii noastre, recunoaşterea creştinilor rătăciţi drept „Biserici” egale cu Biserica Ortodoxă, confuzia în interiorul creştinilor ortodocşi care nu studiază Sfânta Scriptură şi învăţătura Părinţilor Bisericii, falsificarea gândirii ortodoxe şi nivelarea a toate.

Al treilea păcat al celor ce au semnat călduroasa „Mărturisire de Credinţă…” este că resping ipocrizia patriarhului ecumenic şi a mitropoliţilor filocatolici şi filoecumenişti din Grecia. Aceştia fac rugăciuni în comun cu creştinii eterodocşi, în timp ce Suprema Cartă de Conducere a Bisericii noastre – Pidalionul – interzice rugăciunile în comun şi co-liturghisirile ca cele care s-au întâmplat în Fanar (Constantinopol – n.tr.) în timpul vizitei papei. Unii ca aceştia sunt dascăli în ipocrizie şi în minciună proclamând că doar dialoghează cu catolicii. Televiziunea, în timpul vizitei papei în Fanar (Constantinopol), a vădit minciunile lor şi a difuzat rugăciunea în comun şi co-liturghisirea patriarhului ecumenic cu fratele „Sanctitate” şi co-liturghisitor – papa.

Însă în afara acestora dascălii ipocriziei şi ai minciunii folosesc şi metode de propagandă. Îşi adaptează predicile în funcţie de „auditoriul” pe care îl au în faţă. Atunci când se află în faţa creştinilor ortodocşi vorbesc cu mare evlavie şi credinţă ca nişte „talibani” ai Ortodoxiei. Când se află cu „creştinii liberali” vorbesc ca propovăduitori ai mondializării nivelatoare, promovând nevoia urgentă a Unirii „Bisericilor”. Se pare că înainte de a deveni patriarhi, arhiepiscopi şi mitropoliţi au trecut prin şcoli speciale în care au fost educaţi în ipocrizie, minciună şi propagandă.

Al patrulea păcat al celor ce au semnat călduroasa „Mărturisire de Credinţă…” este că rămân ataşaţi Predaniilor şi comportamentului Sfinţilor Apostoli. Sfinţii Apostoli au mers după porunca Domnului nostru să înveţe toate neamurile Noul Testament. Erau indiferenţi faţă de religiile şi punctele de vedere ale închinătorilor la idoli. Şi au convins neamurile şi le-au botezat în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Aceasta au făcut-o după sute de ani şi sfinţii cei-întocmai-cu-Apostolii din Bizanţ, care au dus învăţătura Domnului nostru în diferite ţări. Sfinţii Apostoli şi cei-întocmai-cu-Apostolii nu au organizat conferinţe şi simpozioane inter-religioase cu închinătorii la idoli. Intrau în diferite ţări ignorând pericolele şi învăţau Noul Testament. Este sigur că dacă ar fi organizat conferinţe şi simpozioane inter-religioase sau dacă ar fi avut comportamentul ecumenistului şi filocatolicului patriarh ecumenic, învăţătura Domnului nostru s-ar fi limitat la anumite cercuri filozofice din epocă.

Catolicii înainte de a deveni eretici au cunoscut adevărul credinţei. S-au lepădat de el. Şi continuă să se lepede de adevăr în ciuda dialogurilor, a dispreţuirii Sfintelor Canoane de către patriarhii şi mitropoliţii ortodocşi, a cedărilor ortodocşilor în faţa demonicei uniaţii (greco-catolicism), a încercării de falsificare a Botezului ortodox de către ortodocşi, a recunoaşterii statului Vatican drept Biserică egală cu cea Ortodoxă şi a părerilor multor funcţionari de astăzi – clerici ortodocşi, că Biserica Ortodoxă trebuie să devină ca şi Vaticanul şi că clericii ei trebuie să circule (vestimentar) ca şi catolicii. Catolicii au distorsionat Credinţa noastră şi au falsificat chiar şi cuvintele Domnului nostru de la râul Iordan despre Treimea Dumnezeului celui sfânt. Catolicii ştiu că ei constituie cauza din care izvorăsc toate ereziile. Acestea le ştie şi patriarhul ecumenic şi prietenii săi din Grecia şi din toată lumea. Continuă însă dialogurile şi rugăciunile în comun, în timp ce papismul (catolicismul) nu rămâne doar fidel în erezia sa, ci câştigă şi susţinători în sânul Ortodoxiei.

Papismul izbuteşte ceea ce pare a fi de neizbutit: trece la distrugerea Conducerii Administrative elinofone a Ortodoxiei, chiar dacă aceasta înseamnă fie patriarhul ecumenic, fie arhiepiscopii, fie mitropoliţii, fie teologii, fie clericii.

Poporul credincios îl vede pe patriarhul ecumenic împreună cu mitropoliţii filocatolici că se roagă împreună cu catolicii şi se întreabă: De ce ceea ce fac ei pentru mine este interzis?

Poporul credincios se întreabă: Ce sens are misiunea ortodoxă atunci când patriarhi şi mitropoliţi proclamă că nu există nicio diferenţă între noi şi catolici?

Poporul credincios se întreabă: De vreme ce patriarhi, arhiepiscopi, mitropoliţi se roagă în comun şi co-liturghisesc cu catolicii şi recunosc Vaticanul drept Biserică egală, de ce este păcat ca un creştin ortodox să se apropie de o biserică a catolicilor şi să se roage în comun cu ei?

Poporul credincios se întreabă: De ce să fac Taina Sfântului Maslu, atunci când biserica oficială prin prezenţa şi participarea episcopilor a încercat alterarea tainei pentru nevoile congresului Consiliului Mondial al Bisericilor (adică eresurilor), care s-a realizat sub fericitul arhiepiscop al Atenei, kir Hristodulos, şi a avut binecuvântările patriarhului ecumenic?

Poporul credincios se întreabă dacă se află cu toate acestea pe care le urmează într-o periculoasă confuzie sau dacă în ea se află patriarhi, mitropoliţi şi teologi sau dacă în spatele tuturor acestora se află un joc metodic în urma hotărârilor unor centre străine care au ca scop răsturnarea gândirii ortodoxe şi a Credinţei Ortodoxe cu scopul distrugerii elenismului, care, în ciuda putrefacţiei şi decadenţei, se opune curentelor subversive ale Americii.

Din acest motiv călduroasa „Mărturisire de Credinţă…”, care a deranjat pe patriarhul ecumenic şi pe mitropoliţii filocatolici, constituie „Credinţa şi Ordinea” Ortodoxiei noastre, neavând nicio legătură cu „Credinţa şi Ordinea” ereticului Consiliu Mondial al Bisericilor, pe care patriarhul ecumenic se grăbeşte să-l accepte şi să-l traseze drept linie de urmat”.

(tradus din neogreacă de ierom. Fotie; sursa: Ορθόδοξος Τύπος, 25/9/2009)

art_119520_1


Categorii

Ecumenism, Patriarhul ecumenic Bartolomeu, Traduceri

Etichete (taguri)


Articolul urmator/anterior

Comentarii

16 Commentarii la “APOLOGIE FERMA A CREDINTEI ORTODOXE SI RASPUNS PATRIARHULUI ECUMENIST BARTOLOMEU AL CONSTANTINOPOLULUI

  1. Religia noastra este religia religiilor, sau, prin revelatie, adevarata religie. Celelalte religii sunt omenesti, gaunoase. Ele nu cunosc maretia Dumnezeului Celui in Treime. Nu cunosc ca telul, chemarea noastra este sa devenim dumnezei dupa har, sa ne asemanam cu Dumnezeu cel in Treime, sa devenim una cu El si in mijlocul nostru. Aceste lucruri nu sunt cunoscute de celelalte religii. ( PARINTELE PORFIRIE)

  2. Iubirea, daruirea catre Dumnezeu, ardoarea, unirea cu Dumnezeu, unirea cu Biserica sunt raiul cel de pe pamant. Daca dobandim harul dumnezeiesc, toate sunt usoare, fericite, si devin binecuvantarea lui Dumnezeu. Hai ia gaseste-mi alta religie care sa-l faca pe om desavarsit si fericit. Si este pacat ca nu intelegem aceasta maretie.( Parintele Porfirie)

  3. Să dea Domnul să avem numai ”păcatele” enumerate mai sus!

  4. CREDINTA ORTODOXA ramane CREDINTA pentru tot poporul credincios! Intr-una din zile se va sfarsi aceasta lupta dintre bine si rau . Domnul sa ne ajute !

  5. Acest răspuns al Patriarhului Bartolomeu a stârnit revolta tuturor credincioşilor ortodocşi, semnatari ai “Mărturisirii de Credinţă”, însă duce la o mai mare unitate între toţi cei care reclamă panerezia ecumenismului. “Inadmisibilă” trebuie numită reacţia Sa!(care este una pripită…)
    Cum putem purta un dialog cu romano-catolicii când însuşi Papa,în 2000(pe atunci Cardinalul Ratzinger) a afirmat pentru prima oară în termeni foarte clari că anglicanii, celelalte grupări protestante şi ortodocşii nu ar aparţine unor adevărate „biserici” şi că tuturor celorlalte denominaţiuni creştine „le lipsesc elemente considerate esenţiale de Biserica Catolică”?
    Catolicii au distorsionat Credinţa noastră,au falsificat chiar şi cuvintele Domnului nostru…Un dialog se construieşte pe încredere!Atât timp cât nu îndepărtează adaosul Filioque, în mod esenţial, nu există premize teologice şi eclesiologice „ca să răspundem împreună în ascultare la această rugăciune a lui Iisus”, precum vor membrii Comisiei Mixte Internaţionale pentru Dialogul Teologic dintre Ortodocşi şi Romano-Catolici.
    Să lumineze Dumnezeu minţile acestor reprezentanţi, astfel încât,prin deciziile lor, să nu cădem în plasa acestor eretici, ci să ne apărăm Credinţa cea Dreaptă, Unică şi Adevărată! Iar tuturor celor care încă nu şi-au exprimat susţinerea “Mărturisirii…”, să ia atitudine cât mai repede, respingând toate aceste intenţii distrugătoare!
    Domnul să ne ajute!

  6. MARTURISESC SI REMARTURISESC CU MANA PE INIMA SI SUFLETUL LA HRISTOS,CREDINTA NESTRAMUTATA SI PASTRATA CU JERTFE ALE MARTIRILOR,SFINTILOR PARINTI,MUCENICI, A BISERICII NOASTRE CEA UNA,SFANTA,UNIVERSALA,APOSTOLICA,ORTODOXA,MOSTENITA PRIN APOSTOLI DE LA INSUSI MANTUITORUL.MA BUCUR DE ACUZATII CA “HIPER-ORTODOCSI”;”FRATI INSUFLETITI DE RAVNA EXAGERATA”,ACESTEA NE INALTA SI NICIDECUM NU NE DEFAIMA NUMELE DE ORTODOX BINECREDINCIOS,DE LA INALTSTATORUL BISERICII ELENE,BARTOLOMEU, SIMPATIZATOR ACTIV AL PAPEI…DOAMNE SFINTE,APARA-L DE A NU SE INCHINA LUI, SI A NE AMESTECA, ACUM CU CATOLICII, MAI TARZIU CINE STIE CU CE ALTE EREZII, PT CA SE VEDE BINE,(CINE VREA SA VADA)LUCREA DIABOLICA INCEPUTA PRIN ACESTE INCERCARI DE ALIANTE,PENTRU DISTRUGEREA DREPTEI CREDINTE CATRE UN GUVERN MONDIAL…SPRE GLOBALIZAREA,MONITORIZAREA,INDOBITOCIREA POPULATIEI,SA FIE CONDUSA DE ORDINARA BREASLA, DE PRIMA MANA, CU OAMENII CEI MAI VICIOSI DIN CELE MAI INALTE SFERE DE CONDUCERE TOTALITARA,ANTIHRISTA.CINE ARE URECHI DE AUZIT SA AUDA.PREGATITI SUNTEM?!ASTA VREM?CE ALEGEM?LASAM BISERICA LUI HRISTOS SI ALEGEM UNIATIUNILE CUNOSCUTE CA NEIUBITOARE DE DREAPTA CREDINTA?SA NE MARTURISIM CREDINTA CAT MAI TARE SA FIM PIATRA DE POTICNIRE ACESTOR “DIALOGURI”-INCEPUTURI DE SFARSIT.SA NE PAZEASCA BUNUL DUMNEZEU A TOATE FACATOR SI SA NE RUGAM IN DUH SI ADEVAR,TATALUI SI FIULUI SI SFANTULUI DUH.AMIN. DOAMNE, MAI LASA-NE TIMP DE STRIGARE!

  7. Va rog sa ma iertati, nu am inteles paragraful: “De ce să fac Taina Sfântului Maslu, atunci când biserica oficială prin prezenţa şi participarea episcopilor a încercat alterarea tainei pentru nevoile congresului Consiliului Mondial al Bisericilor (adică eresurilor), care s-a realizat sub fericitul arhiepiscop al Atenei, kir Hristodulos, şi a avut binecuvântările patriarhului ecumenic?”

    Ce s-a intamplat cu Taina Sf Maslu? Cum au modificat-o? Au ramas modificarile?
    Doamne ajuta!

  8. DOMNUL NOSTRU IISUS HRISTOS ESTE ORTODOX !!!!!

    mircea

  9. @ Ingrid:

    “a încercat alterarea tainei”.

    Nu stim nici noi despre ce este vorba exact, dar, oricum, nu despre ceva care sa fi afectat deja continutul Tainei de la noi. Proabil ca exista insa intentia.

  10. @ Maria-Magdalena:

    Te rugam mult sa umbli la “caps lock” si sa nu mai scrii texte intregi din majuscule si fara punctuatie, pentru ca, iarta-ne, dar asa sunt de necitit.
    Si, in alta ordine de idei, oamenii pot fi socotiti martiri sau mucenici abia dupa ce au trecut din aceasta viata, nu inainte, cand pot fi numiti doar “marturisitori”.

  11. Sfântul Ioan Gura de Aur, tâlcuind cuvântul Apostolului Pavel: “Daca cineva va binevesti voua, altceva decât ati primit, sa fie anatema”,

  12. Doamne ajuta!
    Stau si ma intreb, de cand a ajuns ,,Marturisirea de Credinta” un prilej de mustrare si amenintare la adresa celor care iubesc intru Adevar Ortodoxia? In loc sa fie un prilej de bucurie ca exista inca mitropoliti, teologi, ieromonahi, care pazesc ortodoxia de erezii si care respira Adevar! De ce atata neliniste pentru ca s-a creat un asemenea document mantuitor?! Se intrevede un abuz si asa ceva numai pe timpul comunismului se mai intampla_vroiau prin reeducare sa ,,impuste ideea”. Nu intelegeau ca poti sa chinui trupul dar ca ideea nu moare_ in cazul nostru credinta. De ce trebuie sa ma simt amenintata? Eu mi-am ales Stapanul! Stapanul meu este Hristos! Nu trebuie sa-mi spuna nimeni ce sa fac! Vroiam ratacire si lumesc… alegeam catolicii si pe papa, care sa nu ne amagim… este un om mandru si cazut. Eu vreau Dumnezeu, nu om. Asa multi oameni vor sa fie Dumnezei… incat lumea este populata de foare multi ingeri cazuti, de draci, care se vor egalii lui Dumnezeu! Sa-mi fie iertat, dar aleg morala crestina, smerenia si supunerea fata de Dumnezeu si nimeni nu poate sa-mi ia acest drept. Ortodoxia este exemplul de moralitate pe care trebuie sa il urmam. Alternativa este sumbra…desfraul. Sa lasam Ortodoxia neschimbata, sa fie limanul celor care vor smerenie, mantuire, vor Dumnezeu intr-un cuvant… Imi este groaza _ca mama_ sa ma gandesc ca fiul meu nu ar avea de unde sa aleaga. La lumesc si la nebunie, trebuie sa avem alternativa. Si prin tot ce este si inseamna Ortodoxia_ asta este alternativa… Nu incercati sa faceti din dumnezeiasca Ortodoxie un ghiveci lumesc! Nu incercati sa adaugati Ortodoxia ca si condiment la ghiveciul universal al religiilor! O vreau ca pe o hrana duhovniceasca ce raspandeste bunamireasma insuflata de Duhul Sfant. Da, iubesc Ortodoxia! Si ce?…Patriarhul ar trebui sa se bucure…

  13. Pingback: Război întru Cuvânt » Protoprezbiterul Theodoros Zisis: ARHIEREI DIN MAKEDONIA (ELADA) II TERORIZEAZA PE PREOTI SI II CALOMNIAZA PE LUPTATORII PENTRU ORTODOXIE
  14. Pingback: Razboi întru Cuvânt » MITROPOLITUL SERAFIM DE PIREU DA ANATEMEI PE ECUMENISTI LA SINODICONUL ORTODOXIEI/ Dezvaluiri importante la Volos (Grecia)
  15. Pingback: ADUNAREA CLERICILOR SI MONAHILOR ORTODOCSI din Grecia si Muntele Athos ia atitudine fata de MANEVRELE Patriarhului Bartolemeu de a ATACA MARTURISIREA DE CREDINTA
  16. Eu am cautat sa cumpar Pidalionul – editia 1844 pe la diverse magazine, edituri, biserici, manastiri … si nu am reusit sa-l gasesc. Nu am reusit sa gasesc nu numai cel din 1844, dar nu am reusit sa gasesc nici un Pidalion, indiferent de anul editiei.
    Il aveam in format PdF dar, din punctul meu de vedere, nici-un fel de format electronic nu poate inlocui o carte adevarata.

    “Cauta si vei gasi”. Dupa ceva timp de cautari, prin mila si ajutorul Domnului nostru Iisus Hristos am reusit sa-l gasesc.

    Pentru cei interesati, puteti comanda Pidalionul – editie 1844 la aceasta adresa:

    http://www.magazinmanastiresc.ro/Pidalion.html

    “Pidalion – Carma Bisericii Ortodoxe

    Asa cum in sec XVIII aceasta carte era un lucru foarte rar si de prea mult folos duhovnicesc pentru natia romana, dupa cum ne marturiseste autorul lucrarii din acea vreme, tot asa si in zilele noastre a devenit un lucru tot mai rar si greu de gasit pentru cei ce vor sa vietuiasca cat mai drept si dupa poruncile lui Hristos.

    Vazand multimea ereziilor si invataturilor gresite din vremea de azi care incearca pe toate caile si cu toate mijloacele sa denatureze Adevarul Dumnezeiesc si sa tulbure biserica lui Hristos, abatand-o de la calea cea dreapta si indemnati fiind de ravna si dragostea propovaduirii dreptei credinte – cu ajutorul lui Dumnezeu si la indemnul staruitor al Parintelui Iustin Parvu, Staretul Manastirii Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril, judetul Neamt – am transliterat aceasta Culegere de Canoane din Limba Romana cu caractere chirilice in Limba romana cu caractere latine, dupa exemplarul original tiparit la Manastirea Neamt la anul 1844.

    Deci iata ca, cu ajutorul lui Dumnezeu, aceasta carte vede din nou lumina tiparului; noi, nevrednicii, nemaintervenind asupra textului, pastrandu-i forma si continutul conform cu cel original. Prin aceasta culegere de canoane dorim sa venim in intampinarea tuturor celor ce cauta cu adevarat si se ostenesc dupa a lor putere sa-si duca modul de vietuire, prin aceasta viata trecatoare dupa poruncile Domnului nostru iisus Hristos si invataturile marilor parinti ai Bisericii Ortodoxe. Amin !”

Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare