Razboi întru Cuvânt

Asa cum foarte bine evidentia unul dintre cei care au vizionat documentarul “Suspect Nation”, este evidenta tusa “stangista”, “anti-sistem” doar in aparenta, in tot acest documentar, altminteri foarte reusit, cu informatii corecte si utile, punctand extrem de precis, realist si pertinent, fiecare detaliu implicat de “societatea supravegherii”. Comentatorul nostru, un intelectual ortodox atent si bine documentat, ne atragea atentia:

“Organizatia ACLU mentionata in documentar este o organizatie stangista, vehement anti-crestina care a reusit prin puternicul ei corp avocatesc “sa scoata crestinismul din scolile publice” din SUA - “ACLU have purged Christianity from the public schools” (Patrick Buchanan, The Death of the West, p.186. Printre clientii pe care i-a aparat, se numara si pedofilii de la NAMBLA (North American Man-Boy Love Association”). Al Gore este un politician cu vederi de foarte stanga al establishmentului politic american”.

Astazi am mai aflat o alta stire surprinzatoare, anume ca cel care a initiat rezolutia din Parlamentul European impotriva datelor biometrice si a tehnologiilor RFID este… socialist, iar nu conservator, cum ne-am fi asteptat. De cand este stanga aparatoarea libertatilor civile?! Raspunsul este ca… de niciodata! De altfel, citind pana la capat interventiile in care socialistul grec Stavros Lambrinidis a pus problema in Parlamentul European observam ca el a cerut, ca solutie la problemele ridicate…„consimţământul clar al utilizatorului”. Tocmai pentru ca este foarte percutant si incisiv in critica sa, pe alocuri, (si, desigur, cu argumente foarte folositoare si in lupta noastra), vedem ca practic solutiile sunt destul de sterse si nimeni nu are curajul sa conteste sistemul ca atare. Acest lucru arata ca lucrurile sunt atat de avansate incat, practic, ti se spune ca nu se mai poate da inapoi, ci doar merge inainte, e clar ca ti se da numai dreptul sa… spui DA!

Tot un stangist, mult mai celebru, fostul vicepresedinte american si mare ideolog si activist al miscarii impotriva “incalzirii globale”, Al Gore, joaca in “Suspect Nation” rolul de mare critic al tehnologiilor restrictive fata de libertatile civile. In SUA “dreapta” a introdus Patriot Act, a inceput razboaie interminabile si a ridicat la rang de psihoza “amenintarea terorista”, pe cand “stanga” promoveaza pacifismul si se da aparatoare a drepturilor civile. Dar daca ne uitam mai atent, observam ca de fapt istoria curge intr-o singura directie. Cea corecta, desigur.

Desi se afirma si se demonstreaza lucruri cu adevarat foarte importante in “Suspect Nation”, care pot si trebuie sa fie folosite in argumentatia noastra, solutiile sunt ridicol de minimaliste. Cineva spunea la un moment dat ca singurul lucru care se mai poate face fata de posibilitatea de a fi filmat permanent este sa… ceri imaginile filmate cu tine. In rest, problemele sunt puse exclusiv referitor la securitatea codurilor si a dispozitivelor electronice, la deficientele de sistem care pot fi ridicate dar si rezolvate. Daca problema se reduce doar la securitatea codurilor, ce vom face cand chiar vor veni cu coduri sigure? Vom zice ok, no problem? La fel de semnificativ este si modul retoric in care se pune problema supavegherii permanente. Bun, nu ne place, evident, insa in afara faptului ca ne aratam ingrijorati, nu vedem nicio alternativa?

Un alt lucru care surprinde la acest documentar este naturaletea cu care realizatorul s-a lasat “cipuit” in bratul drept. Operatiunea, nemotivata medical, a fost facuta mai simplu ca buna ziua. Ori acest lucru este ciudat, mai degraba iti sugereaza ca e o modalitate de a obisnui lumea cu ideea, prezentand-o critic ca sa nu fie socata din prima. De altfel, avand in vedere faptul ca:

1. vocile critice sunt toate stangiste si favorabile din principiu progresului tehnologic;

2. solutiile la sistemul de supraveghere sunt minimaliste si nu cer o alternativa radicala (fara supraveghere, fara acte electronice) tocmai pentru ca nu sunt sustinute de o conceptie conservatoare “in spate”;

3. cipuirea umana a fost facuta ca o nimica toata,

… putem avansa ipoteza ca documentarul este o modalitate de a pune problema doar pentru linistirea constiintelor si a spaimelor maselor (stati linistiti, problema e sub control, ne ocupam de ea), dar nu neaparat pentru identificarea si inlaturarea unei probleme majore.

Sistemul poate pune singur problema, tocmai ca sa o puna in terenul sau si ca sa controleze si opozitia fata de ea, sa o mentina intre limitele convenabile. Stim doar ca sistemul stie sa joace la doua maini. El este puterea, tot el asigura (sau macar “racoleaza”) si opozitia (a se studia cu s-a lucrat la noi dupa Lovitura de Stat din decembrie 1989 si pana astazi, atat in viata politica, cat si in “societatea civila”, in randul “intelighentiei” si, posibil, si in Biserica).

Strigam ca protectia datelor e problema? Nicio problema, democratizam si avansam niste proceduri “beton” de transfer a datelor personale. Suntem supravegheati permanent? Ok, nu aveti decat sa cereti filmele cu voi ca actori principali. Identitatea noastra poate fi clonata? Nu-i nimic, va anihilam si lasam in viata doar clona…

Acest documentar arata ca singura perspectiva care reuseste sa defineasca raul in integralitatea sa, sa ii spuna pe nume, este cea ortodoxa. Si numai un autentic mistic ortodox, fara nicio interpretare peiorativa a termenului, este un conservator real, fara rest, pentru ca se bazeaza pe Sfanta Scriptura si pe Sfanta Traditie, crezand cu putere profetiilor acestora, insuflate de Duhul Sfant si cautand mai putin la parerile “lumii bune” sau la a nu te expune previzibilului linsaj mediatic. Desigur, altceva este ca, din considerente de strategie, de intelepciune, mai bine zis, discursul si argumentele trebuie adecvate si calibrate in functie de interlocutor si de publicul caruia ma adresez, tocmai pentru a-l castiga, si intr-adevar, atunci un astfel de documentar este un instrument dintre cele mai bune pentru a pune problema la nivel social, iar nu teologic.

4 Comentarii »